Cristian Dumitru: „Se pare că în prima parte a anului viitor piața își va reveni“

În industria de reciclare a deșeurilor metalice feroase și neferoase, a celor din plastic, lemn, hârtie, carton și a celor electrice și electronice societățile de tip REMAT au un rol foarte important. Organizația lor patronală, OPP REMAT, include companii care au peste 10 mii de angajați, investiții în puncte de lucru, utilaje, instalații și mijloace de transport de sute de milioane de euro. Despre piața deșeurilor, despre problemele cu care se confruntă cei din domeniu, dar și despre dezvoltarea afacerilor am vorbit cu președintele OPP REMAT, Cristian Dumitru, care este și directorul general al uneia dintre cele mai mari companii de profil, REMAT Brașov.• ecologic

ecologic: Cum a afectat pandemia activitatea membrilor organizației OPP REMAT?

Cristian Dumitru, președintele Organizației Patronale și Profesionale REMAT (OPP REMAT): O parte din colegii noștri au fost a­fectați, fiind pe zona colectării de la populație, și au trebuit să în­chidă o perioadă destul de lungă prin acest lockdown. Aceia care lucrau și cu generatori și-au redus activitățile și au trebuit să își creeze un flux continuu pentru preluarea deșeurilor de la generatori. În prima perioadă a anului trecut, la momentul intrării în lockdown, cred că activitatea reciclatorilor a scăzut cu 70%, iar după ridicarea restricțiilor a început să își revină, dar nu în același ritm. Nici acum nu a revenit la 100%.
Creșterea prețurilor la curent, la combus­tibil, lipsa mijloacelor de transport, lip­sa per­sonalului calificat, a șoferilor și a de­ser­ven­ților de utilaje sunt numai câteva din pro­blemele cu care ne confruntăm. Au dispărut școlile profesionale care ca­lificau a­nu­mi­te grupe de personal, iar a­cum trebuie să angajăm oameni fără pre­gătire pe care îi calificăm, dar care după un timp pleacă în alte părți unde sunt plă­tiți puțin mai bine.
În transportul feroviar sunt mari probleme cu infrastructura, nu sunt mecani­ci de locomotivă, iar puținii care au rămas fac ore suplimentare. La transportul na­val au crescut foarte mult costurile: dacă anul tre­cut un exportator avea cheltuieli cu acti­vi­tatea de îmbarcare FOB (Free On Board) până în Turcia de aproximativ 20-25 de do-­lari pe tonă, la ora ac­tuală plătește 60-70 de dolari pe tonă.

ecologic: Se discută din ce în ce mai mult de reciclare, fără însă a se stabili clar ce înseamnă acest proces. Ceea ce fac mem­brii OPP REMAT este reciclare?

Cristian Dumitru: Reciclarea este un domeniu amplu, care include colectarea, sor­tarea, selectarea, tratarea și transportul a­cestor materiale care la început sunt de­șe­uri, iar pe parcurs devin materii prime se­cun­dare.
Până acum câțiva ani, cel puțin în domeniul deșeurilor metalice, activitățile din cadrul procesului de producție al REMAT-
urilor erau considerate a fi reciclare. Dintr-odată totul s-a schimbat, a­ce­eași ac­ti­vi­tate este considerată doar va­lo­rificare.
O societate de tip REMAT colectează deșeurile, le sortează pe niște criterii, le mărunțește, le balotează, are tehnologii acreditate la nivel internațional, lucrează pe baza unor standarde și are investiții în utilaje, în foarfece, în prese, în shreddere. Rezultatul ac­tivității noastre îl constituie materia primă pentru combinate si­derurgice sau pentru turnătorii, care sunt considerate a fi reciclatori, cu toate că și ele asigură materia primă pentru alții, nu scot un produs finit, cum ar fi un automobil sau un cablu electric. Și apare o întrebare: de ce reciclarea înseamnă doar turnare?
Există un regulament european, nr. 333 din 31.03.2011, care sta­bilește criteriile de determinare a condițiilor în care anumite ti­puri de deșeuri metalice nu mai constituie deșeuri în temeiul Di­rectivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului. La noi nu este luat în considerare, cu toate că acesta întărește ideea că REMAT-ul care lucrează după niște standarde in­ter­nați­o­nale este un reciclator.

ecologic: Care este părerea dumneavoastră despre Sistemul de Garanție-Returnare (SGR)?

Cristian Dumitru: Sincer vorbind, eu cred că Statul ar fi trebuit să se concentreze în primul rând pe colectarea separată și abia apoi pe Sistemul Garanție-Returnare. Este adevărat că avem în cadrul or­ganizației societăți care sunt reticente la acest proiect de lege fiind­că au făcut investiții în sisteme de colectare care acum vor de­veni inutile. Cine va suporta aceste cheltuieli? Este ușor să scoți o lege, dar este mai dificil să vezi ce consecințe produce.
Ceea ce mă deranjează este că în tot acest raționament al im­plementării SGR, noi, membrii OPP REMAT, nu am fost avuți în vedere. Cred în schimb că putem veni în sprijinul firmei care va administra SGR prin punctele noastre de colectare, prin logistică și know-how, fiindcă acesta este un proiect amplu, greu de implementat, la care cred că putem aduce o contribuție importantă.

ecologic: De curând ați participat la ședința anuală a Bi­roului Internațional de Reciclare. Care sunt tendințele în domeniu la ni­vel mondial?

Cristian Dumitru: Pentru mine a fost o uimire să văd peste 500 de firme din toată lumea care participau la această în­tâl­nire după aproximativ doi ani de lockdown. Dacă pâ­nă a­cum toți participanții se plângeau din cauza activității, a­nul a­cesta toată lumea a spus că afacerile merg bine, iar dacă e un lucru care ne nemulțumește, acesta este nesi­gu­ranța în pri­vința viitorului. Situația pandemică i-a afectat pe toți, atât pe cei vaccinați cât și pe cei nevaccinați. Cert este că suntem pe­ntru vaccinare dacă vrem să mergem mai departe.
Toată lumea este preocupată de reducerea noxelor, de zo­ne cât mai verzi, de economia circulară și de reducerea po­luării. Se discută despre o limitare a exporturilor tuturor de­șeurilor la nivelul Uniunii pentru păstrarea materia­le­lor în economia circulară europeană, ceea ce ne limitează într-un fel activitatea, chiar dacă intențiile sunt bune: păs­tra­rea re­surselor, creșterea productivității și reducerea po­lu­ă­rii. Ceea ce se dorește foarte mult este creșterea calității, di­mi­nuarea problemelor calitative la toate tipurile de de­șe­uri: fe­roase, neferoase, plastic, hârtie. Toate trebuie sortate și pre­lucrate. Totodată este nevoie de tehnologizare pentru creș­te­rea productivității și diminuarea emisiilor.
China rămâne una dintre cele mai mari consumatoare de de­șeuri. Dorește să își ridice calitatea producției și co­lec­tea­ză foarte mult, iar acest lucru ar putea priva celelalte sta­te de materie primă, în special de deșeuri neferoase. De a­ceea mari societăți europene producătoare de a­lu­mi­niu sunt ne­voite acum să lucreze la jumătate din capacitate fiindcă nu au materie primă.
Și la plastic cererea crește, dar în special pentru materi­a­lul de calitate, la care modul în care a fost colectat este e­sențial. Prețul plasticului reciclat este acum aproape ca a­cela al plas­ticului virgin, ceea ce îi face pe producători mai reticenți în folosirea materialului reciclat.
La ora actuală în piața deșeurilor există un mare semn de în­trebare referitor la direcția în care se îndreaptă industria auto, care are foarte mult de suferit din cauza poli­ti­cilor de re­nunțare la motoarele cu ardere internă și a cri­zei semiconductorilor ce generează incapacitatea firmelor să producă ma­șini și pe acest lanț este afectată toată lu­mea. Fiecare producător de componente auto fie că sunt electronice, din plastic, din aluminiu, metalice sau ne­metalice are de suferit.
Dar sunt alte domenii care la nivel mondial au crescut și s-au dezvoltat masiv, cum ar fi construcțiile sau industria energetică. Este adevărat că Europa a fost și este foarte afectată pentru că o foarte mare parte a economiei sale se bazează pe producția auto, dar din primele semnale se pare că în prima jumătate a anului viitor piața își va reveni. Totul depinde însă și de modificările legislative europene și de cri­za provocată de COVID-19.

ecologic: Sunteți directorul general al REMAT Brașov. Vă rugăm să ne dați câteva detalii despre această societate.

Cristian Dumitru: Remat Brașov provine din fostele centre de re­ciclare din perioada comunistă, din Întreprinderile Județene pen­tru Recuperarea și Valorificarea Materialelor Reciclabile (IJRVMR). În anul 1988 tatăl meu, Gheorghe Dumitru, era director general. În anii 1992-1993 a început privatizarea. Tatăl meu a preluat REMAT Brașov, apoi în 1996 a achiziționat pachetul majoritar al REMAT Bacău și în 1997 pe cel al REMAT Mureș. În perioada 1999-2000 a mai achiziționat do­uă companii: REMAT Covasna și o societate din Craiova.
În toți acești ani am dorit să dezvoltăm REMAT Brașov și să a­jun­gem la standarde internaționale, ceea ce am și reușit. În 2003 am achiziționat primele camioane Mercedes-Benz, în rest am avut camioane și utilaje de încărcare de producție autoh­to­nă. În 2004 am reușit să cumpărăm primele încărcătoare graifer de la firma Fox. Din 2006 și până acum REMAT Brașov a fă­cut investiții de peste 60 milioane euro în infrastructură, în spe­ci­al în protecția mediului. Toate au fost investiții proprii. Nu am accesat fonduri europene, ci am apelat la credite bancare, dar nu mai mult de 10 milioane euro.
În prezent preluăm toate tipurile de deșeuri în afară de cianuri și deșeuri medicale. Avem o capacitate de producție și livrare de peste 20 mii tone fier, aproximativ 1.500 tone neferoase și 3.000-3.500 tone ne­metalice, cum ar fi hârtia, plasticul și deșeurile periculoase.

ecologic: Dacă am face un clasament al REMAT-urilor din țară, unde v-ați situa?

Cristian Dumitru: Suntem între primii cinci, ca să nu spun între pri­mii trei. Am fost și am rămas o afacere de familie: la ora actu­a­lă eu sunt di­rectorul general al REMAT Brașov, tatăl meu a ră­mas președintele Consiliului de Administrație, de unde veghează asupra bunului mers al a­facerii pe care noi, împreună cu toată echipa, în­cercăm să o dezvoltăm permanent și să o a­dap­tăm la toate noutățile din domeniu. Evoluția companiei a fost bună chiar și în perioadele de criză și nu am fost niciodată genul de oameni de afaceri care să alergăm după profituri uriașe sau dezvoltări foarte mari. Tot timpul am făcut lucrurile mai încet, dar am crescut permanent. În prezent avem 26 de de­pozite de preluare a deșeurilor, dintre care cinci au cale ferată.

ecologic: Ce studii aveți și cum v-ați angajat la REMAT Brașov?

Cristian Dumitru: Am urmat studii tehnice în cadrul Facultății Teh­nologia Construcțiilor de Mașini și de inginerie economică, dar nu am profesat niciodată nici ca inginer, nici ca economist. Am început activitatea la REMAT Brașov în 1998. Am luat lucrurile de la început, ca muncitor necalificat timp de doi ani și ju­mătate, când am sortat toate tipurile de materiale pentru a le în­văța. Am făcut această muncă atât ca salariat, cât și ca student, când am lucrat cu jumătate de normă. După ce am terminat fa­cul­tatea m-am angajat la REMAT Brașov cu normă întreagă, dar nu ca inginer, ci ca mecanic de utilaje, pentru a învăța tot ce în­seam­nă activitatea de descărcare și încărcare. Am lucrat pe a­proa­pe toate tipurile de utilaje, apoi am devenit agent comercial, după care am trecut în compartimentul tehnic. În perioada 2006-2007 m-am alăturat tatălui meu ca director e­xecu­tiv, m-am implicat în dezvoltare, în aducerea unor utilaje și teh­nologii noi şi sper că am adus un elan tineresc în firmă.

ecologic: Care sunt intențiile de dezvoltare pe termen lung ale REMAT Braşov?

Cristian Dumitru: Dorim în primul rând să dezvoltăm foarte mult partea de materiale plastice, deoarece în industria auto mul­te componente sunt tot mai mult făcute din plastic sau din mi­xuri de plastice. De aceea căutăm metode pentru a recicla și a repune în circuitul economic toate tipurile de deșeuri. Totodată am dezvoltat și un conglomerat de activități de prestare de ser­vicii care reprezintă punerea la dispoziție a anumitor utilaje, ca­mioane, containere, mijloace de încărcare, mijloace de depozitare sau alte tipuri de servicii. Facem și comerț siderurgic un alt sector pe care dorim să îl dezvoltăm, ca și unele domenii de pro­ducție. Pot să vă spun că REMAT Brașov va continua să fie un punct de referință pentru tot ceea ce înseamnă industria de re­ciclare din România.