Îndeplinirea obiectivelor de colectare și reciclare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice devine din ce în ce mai dificilă nu numai în România, dar și în majoritatea țărilor Uniunii Europene. Pentru a afla care sunt provocările reale din acest domeniu, dar și care sunt problemele specifice țării noastre, am vorbit cu Cristian Pocol, președintele Asociației Respo DEEE prima organizație de transfer de responsabilitate din România care a intrat în procedură de insolvență.• ecologic
ecologic: Care este în prezent situația Asociației Respo DEEE?
Cristian Pocol, președintele Asociației Respo DEEE: Organizația noastră a depus o cerere de deschidere a procedurii insolvenței în formă generală, care a fost admisă de către instanță la finalul lunii noiembrie 2023, fără a fi ridicat dreptul de administrare al președintelui Consiliului Director, procedură care să ne permită continuarea tuturor activităților pentru care am fost înființați și autorizați, în timp ce inițiem și derulăm procedurile legale de apărare a drepturilor noastre. Suntem la finalul unui an în care ne-am zbătut să rămânem funcționali, având la activ multe acțiuni intentate în instanță, doar pentru a evita efectele unei legislații ineficiente.
Sperăm că am reușit astfel să demonstrăm producătorilor, clienților și tuturor colaboratorilor Asociației Respo DEEE faptul că suntem transparenți în tot ceea ce facem, că avem toleranță zero față de frauda din domeniu, că avem cele mai bune intenții și că ne vom continua activitatea pentru scopul pentru care ne-am înființat: acela de colectare, tratare și educare în domeniul deșeurilor de echipamente electrice și eletronice (DEEE).
ecologic: Ce datorii are în prezent Asociația Respo DEEE?
Cristian Pocol: Respo DEEE este primul OTR din domeniul DEEE care intră în insolvență. Noi suntem o organizație non-profit și not for profit. În toată activitatea noastră am avut în vedere aceste aspecte și am contractat servicii doar în limita veniturilor. Problema principală a domeniului este dată de gradul foarte mare de impredictibilitate al pieței, pe care cadrul legal actual îl ignoră.
La momentul intrării în insolvență, existau patru furnizori neachitați, cu sume considerate normale pentru acest domeniu de activitate, pe lângă creanțele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) rezultate din decizia de impunere emisă de această instituție. Din veniturile estimate până la sfârșitul anului ar fi putut fi achitate datoriile către acești creditori, dacă nu am fi ajuns în această situație generată de creanțele AFM.
ecologic: De credeți că s-a ajuns în această situație?
Cristian Pocol: Asociaţia Respo DEEE este un jucător relativ nou pe piață, însă cu o echipă formată din specialiști în domeniu, iar politica companiei noastre este „toleranță zero față de fraudă“.
Situația actuală a fost foarte clară încă din momentul modificării legislației în această direcție.
Încă din anul 2022 am făcut foarte multe demersuri de conștientizare a autorităților competente în ceea ce privește ineficiența legislației din domeniu, a faptului că aceasta cotă de 65% este imposibil de atins chiar și de către cele mai dezvoltate țări din Europa, am contestat penalitățile aferente ca neavând nicio bază și nicio justificare reală și am atras atenția asupra faptului că aplicarea acestei legi încurajează frauda din domeniu și va duce la falimentul OTR-urilor ce activează pe această piață.
Am fost în audiență, fără succes dealtfel, la toate autoritățile din domeniu, inclusiv la ministrul Mediului și la Comisiile de Mediu din Senat și din Camera Deputaților.
Au fost depuse eforturi cu justificări obiective pentru anularea acestei amenzi, denumită „contribuție“ de către AFM, însă am obținut doar reducerea valorii de la 4 lei/kg la 2 lei/kg.
În cele din urmă, Asociația Respo DEEE a fost penalizată cu o sumă colosală, dublă cifrei de afaceri, pentru ceva ce nu a putut fi îndeplinit din motive obiective și independente de eforturile noastre.
ecologic: Puteți să faceți o scurtă radiografie a sistemului de transfer de responsabilitate?
Cristian Pocol: Legislația impunea obligații producătorilor, dar Administrația Fondului pentru Mediu a adus modificări și a transferat amenda doar către OTR, fără să existe vreun studiu de impact în acest sens. Până la urmă o asemenea amendă nu se justifică a fi aplicată oricui având în vedere subfinanțarea sistemului, incoerența legislativă și imposibilitatea atingerii țintelor de colectare DEEE la nivelul întregii Europe, motiv pentru care în Uniune se discută acum modificarea modului de calcul al acestor ținte.
După 16 ani de aplicare a Directivei DEEE în România, avem o industrie de reciclare subdezvoltată, o infrastructură de colectare aproape inexistentă și o fraudă foarte mare în ceea ce privește raportarea DEEE colectate.
ecologic: Care sunt punctele nevralgice și la ce riscuri sunt expuși cei care lucrează în acest domeniu?
Cristian Pocol: Pentru ca domeniul nostru de activitate să funcționeze el are nevoie de finanțare adecvată la nivelul costurilor actuale ale serviciilor, de o legislație coerentă, de cifre și statistici emise la zi pentru a se putea face o analiză în timp real și a se lua astfel măsurile adecvate.
Referitor la cifre și statistici, este important de menționat că România nu a mai trimis date către Eurostat din anul 2020. Lipsa cifrelor sau mai grav, ascunderea lor, duc la nefuncționarea sistemului și la imposibilitatea unei finanțări corecte a acestuia.
Alt punct sensibil îl reprezintă subfinanțarea domeniului de gestionare a DEEE. Comisia de licențiere reglementează o piață subfinanțată și apoi ridică semne de întrebare când constată că nu se ating țintele minime impuse de legislație, fără a dori însă o abordare serioasă a aspectelor reale. Migrarea producătorilor de la un OTR la altul pentru tarife cât mai mici face ca piața să fie impredictibilă și să nu poată fi acoperite toate costurile pentru care s-a predat responsabilitatea. Modificările frecvente ale legislației, fără studii de impact, generează de asemenea impredictibilitate, afectând în mod negativ toată dinamica activității.
Așa cum funcționează piața acum, o Organizație de Transfer de Responsabilitate nou înființată ajunge în anul 4 de funcționare în situația de a nu atinge țintele minime de colectare din lipsa fondurilor necesare, iar o organizație care funcționează de peste 10 ani are presiunea unor ținte de colectare foarte mari, care nu pot fi finanțate la nivelul actual de tarife de preluare a responsabilității.
În aceste condiții nu se poate vorbi despre protecția mediului, reducerea nivelului de deșeuri generate, reciclare sau economie circulară, toate aceste aspecte nefiind însă importante pentru decidenții domeniului nostru de activitate…
ecologic: De ce credeți că s-a ajuns în această situație?
Cristian Pocol: În primul rând pentru că țintele minime de colectare sunt dificil de atins chiar și în statele dezvoltate. După 16 ani de activitate în acest domeniu, România nu a dezvoltat o industrie de reciclare și o infrastructură de colectare adecvată, iar finanțarea a rămas la nivelul anului 2010. Valoarea necesară acoperiri costurilor de colectare, reciclare și educare ar trebui ajustată la nivelul realităților economice ale anului 2023.
Este dificil să atingi țintele impuse de lege cu venituri la nivelul anului 2010 și costuri aferente anului 2023. De aceea cred că este necesară o abordare adecvată pentru a alinia legislația cu realitățile economice și pentru a permite dezvoltarea unei industrii de reciclare.
ecologic: Considerați că taxa plătită de cumpărător la achiziția unui echipament este suficientă pentru a acoperi costurile de colectare și reciclare?
Cristian Pocol: Nu! Să vă dau un exemplu. Pentru un telefon mobil smart se plătește o taxă de 0,65 lei pe bucată în condițiile în care doar costul de livrare spre un centru de colectare este de minim 15-20 lei, dacă am utiliza serviciile de curierat rapid. În aceste condiții, taxa de gestionare pentru un telefon mobil ar trebui să fie de minim 15-20 lei, ceea ce reprezintă foarte puțin din valoarea de vânzare a unui telefon mobil care este de minimum 1.000 lei.
Încercările noastre de ajustare a tarifelor au redus veniturile organizației cu 25%, dar comunicarea acestui aspect la Comisia de DEEE din minister nu a generat nicio reacție. Creșterea nivelului de finanțare din piață rămâne o provocare în condițiile actuale, iar solicitarea autorităților ca noi să previzionăm aceste tarife pentru următorii 3 ani nu are nicio legatură cu realitatea economică.
Costurile de colectare și cele de reciclare sunt calculate în baza realităților economice din piață, iar atunci și veniturile trebuie ajustate în concordanță. Având în vedere fluctuațiile date de cerere și ofertă și de faptul că domeniul de gestionare al DEEE-urilor este unul reglementat de către Stat, trebuie stabilite praguri de referință atât pentru venituri, cât și pentru costuri.
Toată această situație a domeniului nostru de activitate arată un singur lucru: avem mare nevoie de specialiști care să înțeleagă toate realitățile din acest domeniu.
ecologic: Cum considerați că ar putea atinse țintele europene?
Cristian Pocol: Formula de calcul a țintelor minime nu se va schimba, dar creșterea volumelor de EEE puse pe piață va genera ținte și mai mari care nu vor fi putea atinse cu actuala setare a pieței.
Operatorii care susțin că depășesc aceste ținte ridică semne de întrebare, având în vedere nivelul de fraudă din domeniu și subfinanțarea acestuia. Consider că o transparentizare a activității tuturor actorilor din domeniu ne-ar putea arăta fără niciun dubiu care este realitatea.
Modificarea cadrului legal actual ar îndrepta domeniul spre o finanțare corectă și ar îmbunătății performanțele reale de colectare și reciclare DEEE în România, chiar dacă atingerea țintelor rămâne încă o provocare pentru întreaga Europă.
O amendă în acest context nu își are rostul. Așa cum este întocmită acum legislatia, AFM nu are cadrul legal și nici posibilitatea de a efectua serviciile de colectare și reciclare în locul OTR-urilor sau al producătorilor cu banii încasați din amendă sau din garanție.
ecologic: Sunteți în insolvență. Cum vă veți desfășura activitatea în aceste condiții?
Cristian Pocol: Menționez că această procedură de insolvență a fost aleasă în ultimă instanță pentru a ne permite derularea activităților, serviciilor și a contractelor pe care asociația le are în aceleași condiții ca și până acum, cu restricțiile impuse de această procedură de insolvență în formă generală, cu mențiunea că fost numit un administrator judiciar provizoriu cu atribuțiile prevăzute de lege. Precizez încă o dată că dreptul de administrare al președintelui Consiliului Director nu a fost ridicat.
Pentru a continua activitatea Asociației Respo DEEE în acest an marcat în continuare de o subfinanțare a pieții DEEE, dar și de fenomenul de fraudă recunoscut public de autorități și amendat doar într-un singur caz, am inițiat mai multe acțiuni în fața instanțelor competente, precum și toate contestațiile prevăzute de legislația în vigoare, confruntându-ne cu termene lungi de decizie ale autorităților și ale instanțelor de judecată.
Este greu să funcționezi în aceste condiții de subfinanțare a pieței, cu o fraudă de 30.000 tone care este recunoscută public chiar de către AFM, însă noi vom face tot ce ne stă în putință să colectăm și să reciclăm DEEE, astfel încât să nu rămânem datori față de partenerii nostri și față de rațiunea pentru care ne-am înființat. Incertitudinea este maximă în cadrul actual de astăzi și ar fi de preferat ca autoritățile să schimbe acest mod de lucru dacă se dorește cu adevărat protecția mediului.
ecologic: Cum calificați modul în care s-a desfășurat controlul AFM?
Cristian Pocol: Interacțiunea dintre Asociația Respo DEEE și reprezentanții AFM a fost caracterizată de o abordare formală a procedurilor, de bifare a unor pași din legislație, fără a analiza impactul asupra tuturor factorilor implicați. Există o anumită frustrare cu privire la lipsa de asumare a responsabilităților de către angajații AFM, începând de la persoanele din conducere care au evitat să se întâlnească cu noi și până la reprezentanții departamentului de executări silite, care nu au fost interesați nici măcar în găsirea unei soluții de plată a acestei datorii. Modul de acțiune și indicatorii de performanță ai AFM pun sub semnul întrebării însăși utilitatea acestei instituții.
ecologic: Cum a reacționat Comisia de licenţiere DEEE din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor în această situație?
Cristian Pocol: Comisia de licențiere a aflat despre amendă doar când organizația noastră a anunțat public intenția de a solicita protecția insolvenței. Cu toate că a participat la discuții privind modificarea legislației și a fost conștientă de impactul unor astfel de amenzi inutile, Comisia nu a inițiat vreun demers cât de mic pentru a verifica și remedia situația din piață. Noi am descris foarte clar situația reală a Asociației noastre într-o adresă de solicitare a vizei de funcționare pentru anul 2022, finalizată cu o solicitare pentru o întâlnire în care să dezbatem acest subiect, dar ea a fost complet ignorată de către Comisie.
Deși Comisia de licențiere este definită printr-un act normativ, iar activitatea sa are caracter public, lipsesc informațiile despre componența și activitatea acesteia, iar acest lucru ridică alte întrebări cu privire la transparența din acest domeniu. Ceea ce este foarte ciudat este că această comisie de licențiere reglementează o piață de peste 60 milioane euro, iar întreaga sa activitate este secretă, în timp ce performanțele industriei gestionării DEEE sunt infime. De aceea eu consider că în cei peste 10 ani de activitate, Comisia de licențiere este direct răspunzătoare pentru situația gravă și deplorabilă în care se află domeniul nostru de activitate.
Sperăm că aceste răspunsuri vă oferă o perspectivă detaliată asupra situației organizației noastre și a provocărilor cu care se confruntă întreg domeniul de colectare și reciclare a DEEE în România.•
