Fundația Conservation Carpathia, cea mai mare organizație de conservare din România, a finalizat un studiu de monitorizare genetică asupra speciei lup (Canis lupus) în Carpații Meridionali, acoperind o suprafață de 1.400 km², care se suprapune cu partea estică a Munților Făgăraș, Munții Piatra Craiului, Iezer Păpușa și Leaota.
Această cercetare a implicat analiza amprentelor genetice ale lupilor prin colectarea a 503 probe non-invazive de ADN, cum ar fi urina depusă pe zăpadă, excremente și fire de păr lăsate de lupi. Aceste probe au fost examinate într-un laborator specializat din Slovenia, unde s-au folosit 16 markeri genetici specifici canidelor, precum și un marker genetic suplimentar pentru identificarea sexului. Datele obținute au fost corelate cu rezultatele imaginilor captate de camerele de supraveghere instalate pe principalele trasee utilizate de lupi în zona de studiu. Aceste informații au fost esențiale pentru estimarea abundenței și densității populației de lupi, furnizând baza pentru protejarea speciei și dezvoltarea unei strategii de coexistență cu comunitățile locale.
Rezultatele acestui studiu au dezvăluit o densitate a populației de lupi în Carpații Meridionali de aproximativ 2,35 lupi la fiecare 100 km². În cadrul cercetării au fost identificați 48 de indivizi unici, dintre care 27 erau masculi, 20 erau femele, iar un individ era un hibrid între lup și câine. După analizarea gradului de rudenie, 40 dintre acești lupi și hibriduri au fost grupați în șase haite. Alți 7 lupi nu au putut fi atribuiți unei haite specifice și au fost considerați a fi animale în tranzit sau legați de haitele vecine, fiind detectați întâmplător la limitele teritoriilor acestor haite.
Studiul a evidențiat, de asemenea, modificări în perechile de reproducere și schimbări neprevăzute în componența haitei. Pe parcursul celor trei ani de studiu s-au constatat schimbări în perechile de reproducere la 2 din cele 6 haite.
Densitatea estimată de specialiștii Fundației Conservation Carpathia în zona studiată, de 2,35 lupi la fiecare 100 km² (BCI = 1,68–3,03), este mai mică decât cea din Parcul Național Yellowstone din SUA (5-9,8 lupi la fiecare 100 km²; Mech & Barber Meyer, 2015) și decât cea din nordul Munților Apenini din Italia, unde habitatele sunt mai fragmentate (4,7 lupi la fiecare 100 km²; Apollonio et al., 2004). În Peninsula Scandinavă, unde condițiile climatice sunt diferite, densitatea lupilor este semnificativ mai mică decât cea indicată în acest studiu (0,18 lupi la fiecare 100 km²; Milleret et al., 2021).
Hibridizare între lupi și câini
Un alt aspect important identificat în cadrul studiului este prezența unui hibrid lup-câine, care reprezintă prima confirmare genetică oficială în Munții Carpați. Deși hibridizarea nu pare a fi o amenințare semnificativă în prezent, există riscul ca aceasta să evolueze și să conducă la o degradare genetică ulterioară, care ar putea duce în cele din urmă la extincția speciei.
Hibridizarea este un fenomen cauzat de câinii hoinari care pătrund în habitatul lupilor din România, punând în pericol sănătatea genetică a populației de lupi pentru viitor. Prezența câinilor fără stăpân în habitatul forestier a fost detectată de 3 ori atunci când lupii au fost înregistrați de camerele de monitorizare. Cercetătorii Fundației Conservation Carpathia au colectat probe de salivă de la 21 de câini din zona de studiu în paralel cu colectarea probelor de ADN lăsate în urmă de lupi, pentru a investiga mai în detaliu această problemă.
Dr. Ruben Iosif, coordonatorul departamentului de monitorizare a faunei din cadrul Fundației Conservation Carpathia, a subliniat importanța acestui studiu pentru înțelegerea și protejarea populației de lupi din România. El a menționat că monitorizarea pe termen lung este esențială pentru luarea de decizii bazate pe date științifice în ceea ce privește managementul faunei sălbatice și gestionarea conflictelor cu fermierii, precum și pentru semnalarea și gestionarea riscurilor atât pentru oameni, cât și pentru lupi, cum ar fi fenomenul de hibridizare.
Studiul s-a desfășurat pe tot parcursul anului, cu o colectare sistematică și intensivă a probelor în perioada noiembrie-mai, folosind zăpada pentru urmărirea activității haitelor. În sezonul cald, colectarea probelor a avut loc doar în mod oportunist. Echipa de teren a întâmpinat provocări semnificative din cauza cantității tot mai reduse de zăpadă din ultimii ani. Cercetătorii au urmărit urmele lupilor pe o suprafață de 1.400 km² în Carpații Meridionali, la altitudini cuprinse între 600 și 2.400 m.
Estimările oficiale arată că populația de lupi din România numără aproximativ 3.000 de exemplare, dar aceste estimări nu au fost bazate pe metode științifice de monitorizare. Deși România pare să aibă o populație viabilă de lupi la nivel european, Munții Carpați rămân printre cele mai puțin studiate ecosisteme montane din Europa.
Lupul (Canis lupus) reprezintă al doilea cel mai mare prădător de pe continentul european, după urs. Lupii din România au o greutate între 25 și 60 de kilograme, o lungime a corpului între 110 și 148 cm, iar coada lor măsoară 30-35 cm. Înălțimea la greabăn variază între 50 și 70 cm, iar urechile au o lungime de 10-11 cm și sunt triunghiulare. În natură, lupii pot trăi între 7 și 8 ani, în timp ce în captivitate pot atinge vârsta de 15 ani.
Prezența lupilor are un impact semnificativ asupra ecosistemului, influențând abundența speciilor pradă și contribuind la menținerea echilibrului în rețeaua complexă a vieții. Ecosistemele se bazează pe prezența prădătorilor de vârf precum lupii, care ajută la menținerea sănătății și vigurozității populațiilor de specii pradă prin prădarea și eliminarea indivizilor vulnerabili, cum ar fi cei bolnavi, răniți, tineri sau prea bătrâni. Lupii reglează, de asemenea, distribuția spațială și mărimea efectivelor speciilor pradă, menținând astfel presiunea acestor erbivore asupra vegetației la un nivel tolerabil.
Absența lupilor sau a altor prădători naturali poate duce la dezechilibre în ecosistem, cu consecințe negative asupra biodiversității și sănătății acestuia în ansamblu. Suedia, de exemplu, a înregistrat efecte negative asupra pădurii din cauza lipsei lupilor, deoarece elanii au distrus vegetația din lipsa prădătorilor naturali.
Studiul a fost desfășurat de Fundația Conservation Carpathia cu sprijinul Fundației OAK, Programului Operațional Infrastructură Mare POIM, Comisiei Europene prin programul LIFE Nature și Fundației Arcadia prin programul Endangered Landscapes & Seascapes Programme.• ecologic
Buna ziua,
Va rog sa ma ajutati sa salvez un lup luat de hingherii din loc.Codlea jud. Brasov.
De trei zile a fost ridicat, 21.11.2023 si imi este teama ca il vor omora, tot astfel fac cu cainii maidanezi.
Au uciis 5000 de cainii pana in prezent, de la infintarea acestui centru.