Diana Anda Buzoianu este din data de 23 iunie a.c. noul ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, un minister cu multe probleme. În domeniul Pădurilor scandalul de la Romsilva declanşat de dezvăluirile fostului ministru este încă în actualitate, iar cel al Apelor este zguduit de dezastrul de la Salina Praid.
În ceea ce priveşte principalul vector de imagine al ministerului, Fondul pentru Mediu, situaţia este una fără precedent. Rămasă fără bani, această bancă a ministerului Mediului a fost nevoită să suspende toate programele de finanţare, inclusiv programul Rabla. Nici în ceea ce priveşte domeniul deşeurilor ministerul pe care l-a preluat nu stă prea bine. Moştenirea include câteva proceduri de infringement, plăţi neonorate în unele programe cu finanţare din PNRR, incertitudinea continuării unor programe de finanţare şi un mic scandal la RetuRO generat de un raport de audit şi de demisia intempestivă a numărului doi din conducerea administratorului SGR.
În aceste condiţii, este greu de spus dacă Diana Buzoianu va putea aduce schimbări majore la Ministerul Mediului. Pentru că acest minister, cel mai frumos dintre toate, după cum spunea Tánczos Barna, este din păcate sufocat de interese venite din toate direcţiile spectrului politic.
Domeniul Mediului nu a fost niciodată al unui singur partid. De fiecare data postul de ministru a fost câştigat la negocieri de un partid, Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului, care este instituţia de autorizări a ministerului, de alt partid, iar preşedinţia Administraţiei Fondului pentru Mediu aproape întotdeauna a mers la PSD. De aceea, cooperarea instituţională dintre instituţiile de protecţie a mediului din România a fost şi a rămas o mare glumă.
În aceste condiţii Diana Anda Buzoianu are două opţiuni: să stea liniştită câţiva ani vorbind, ca predecesorii ei, frumos şi constructiv despre perdele verzi, de curăţenie, de monitorizarea calităţii aerului, de sustenabilitate sau de rezultatele fantastice ale acestei a opta minune a lumii care este SGR-ul sau, a doua opţiune, să declanşeze prima revoluţie în cadrul acestei instituţii, să anuleze unele autorizaţii de mediu, inclusiv la unele mari depozite de deşeuri şi să elimine grupurile de interese din minister şi din instituţiile subordonate.
Născută la Braşov în data de 16 mai 1994, Diana Buzoianu a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti (2013-2017) şi a profesat ca avocat specializat pe protecţia datelor, drept comercial, drept imobiliar în cadrul societăţii Reff&Asociaţii. A intrat în politică în 2018 când a ocupat funcţia de preşedinte în cadrul filialei Sector 1 a partidului PLUS condus de Dacian Cioloş. În alegerile legislative din 2020 a fost aleasă deputat în circumscripţia electorală nr. 42 din Bucureşti pe listele Alianţei USR-PLUS. În Camera Deputaţilor a ocupat funcţia de vicepreşedinte al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic şi în anul 2024, după ce a fost realeasă pe lista de deputaţi a USR, a devenit preşedinta acestei comisii parlamentare. În data de 23 iunie 2025, Diana Anda Buzoianu a fost numită în funcţia de ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor.
În cadrul audierilor organizate de comisiile reunite ale Parlamentului pentru confirmarea în funcţia de ministru, Diana Anda Buzoianu a spus că după părerea sa „Ministerul Mediului este un minister care va trebui să facă din protecția mediului o definiție a patriotismului de secol XXI. Pentru că a-ți iubi țara și a iubi românii, înseamnă să-ți pese dacă ei trăiesc sănătos, înseamnă să-ți pese dacă respiră un aer curat, dacă beau o apă curată, dacă pădurile în care noi ne-am plimbat când eram copii vor fi acolo și pentru generațiile viitoare. Îmi propun ca ministerul să colaboreze și cu celelalte autorități de control, de forță, ca în sfârșit să vedem niște rezultate concrete acolo unde trebuie să existe niște consecințe pentru ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani. Dar, mai presus de orice, îmi doresc să construim.
Vom implementa programe de digitalizare la nivel național. O parte din aceste programe au fost deja începute prin PNRR, o parte vor fi implementate la Garda de Mediu, la Garda Forestieră, tocmai pentru a spori controlul și pentru a intra în secolul XXI cu aceste instrumente.
Am prevăzut ca transparența să fie principiul de bază al Ministerului, principiu pe care aș vrea să îl implementăm mai departe și în cadrul instituţiilor subordonate și a celor coordonate. Vreau să fie publicate toate datele, să fie publicate absolut toate informațiile care țin de mediu, de calitatea apei a solului, a aerului. Şi vreau acest lucru în primul rând din respect față de cetățeni și pentru ca în acest Parlament să putem da legi bazate pe date clare, date care până acum ne-au lipsit“.
Referindu-se la domeniul pădurilor, Diana Buzoianu a declarat că vor urma multe schimbări legislative.„O să avem enorm de multă legislație care va trebui adoptată în perioada următoare. Dacă vorbim de noul Cod Silvic și de reformele conţinute de acesta, vorbim de peste 20 de acte normative secundare care vor trebui să fie adoptate şi implementate.
Vorbim aici de exemplu de centura verde din jurul orașelor, un proiect care să dea speranță celor care trăiesc astăzi în orașe sufocate de căldură (…), de Legea arilor naturale protejate şi de strategii care trebuie să fie adoptate în perioada următoare cum este Strategia națională pentru gospodărirea apelor care trebuie să fie implementată. Avem foarte multe acte normative care vor ajunge sub o formă sau alta după ce vor pleca din minister aici, în Parlament“, a spus noul ministru al Mediului.
Răspunzând la întrebările colegilor parlamentari, Diana Buzoianu a spus că este preocupată de adaptarea comunităţilor la schimbările climatice, care sunt o realitate a zilelor noastre, că îşi doreşte să eficientizeze ministerul şi instituţiile subordonate, că va pune în practică un plan de reorganizare și comasare pe mai multe zone de control, pe autorități de control și de reglementare.
„Voi prioritiza reforma Romsilva. Eu ştiu foarte bine că vorbim în ultimii 10 ani de peste 430 milioane de lei care au fost daţi doar pe bonusuri de pensionare. Asta în timp ce în ultimii 10 ani, de exemplu, nu s-a găsit niciun leu, zero, pentru a se închide iazurile de la Bozânta Mare din judeţul Maramureş care ar fi avut nevoie de 160 de milioane de lei“, a mai spus Buzoianu.• ecologic
