Sistemul de garanţiere-turnare este un instrument care dacă ar fi implementat ar rezolva problema deşeurilor de ambalaje de băuturi la nivel naţional. Pentru a înţelege cum a funcţionat acest sistem şi care au fost rezultatele implementării lui în alte state europene am adresat câteva întrebări reprezentantului companiei TOMRA în România, Doiniţa Mihai.● ecologic
ecologic: Ce experienţă are TOMRA în tranziţia altor ţări către o economie circulară?
Doiniţa Mihai, reprezentantul TOMRA în România: Presiunea gestionării eficiente a resurselor este din ce în ce mai mare pe fondul creşterii populaţiei la nivel global şi având în vedere viteza cu care producem şi eliminăm deşeurile în urma consumului. Se estimează că până în 2050 vom produce 3,4 miliarde tone deşeu, cu 70% mai mult decât astăzi, iar conform statisticilor actuale peste 40% din tot deşeul de plastic poluează mediul în care trăim. Acum avem nevoie mai mult ca niciodată de o revoluţie a resurselor. Această revoluţie este o regândire a modului în care obţinem, folosim, reutilizăm şi optimizăm resursele planetei.
Sursa foto: TOMRA
Misiunea şi ambiţia TOMRA sunt de a fi lider în această revoluţie prin crearea de soluţii bazate pe senzori pentru o productivitate optimă a resurselor. Experienţa noastră este unică, acumulată pe parcursul a peste patru decenii în cele peste 80 de pieţe unde suntem prezenţi prin soluţiile noastre integrate de colectare şi sortare.
Am asistat şi am participat la toate etapele transformării unor sisteme de gestionare a resurselor în aceste ţări, de la concept la implementare. Am văzut la faţa locului cum funcţionează diverse sisteme de management al deşeurilor, cu instrumente eficiente de implementare a responsabilităţii extinse a producătorului dar şi fără, sisteme în care deşeurile se sortează pe trei, patru, mai multe fracţii sau deloc. Am văzut ţări care au implementat principiile economiei circulare înainte de a fi apărut pe undeva conceptul. Această prezenţă extinsă pe tot mapamondul ne oferă o viziune de ansamblu în domeniul gestionării resurselor pe care suntem gata să o punem în slujba partenerilor noştri.
ecologic: Cum poate fi îmbunătăţit gradul de recuperare a deşeurilor de ambalaje?
Doiniţa Mihai: Vorbim de răspunderea extinsă a producătorului, dar şi de răspunderea autorităţilor şi a cetăţeanului. Promovarea sustenabilităţii înseamnă responsabilitate şi colaborare strânsă pe tot lanţul.
Pentru îmbunătăţirea gradului de recuperare a resurselor este nevoie de ecodesign, de produse din materiale sustenabile, proiectate pentru a fi reciclate şi reintroduse în economie. PVC-ul, anumiţi aditivi şi coloranţi nocivi care interferează cu procesul de reciclare trebuie eliminaţi, mai ales acum când tehnologia avansează şi putem vorbi de o reciclare perpetuă a anumitor tipuri de plastic. Dar chiar şi un produs 100% reciclabil trebuie recuperat, aşa că este nevoie de soluţii eficiente de colectare, sortare şi reciclare a acestor resurse.
Implementarea unor politici eficiente este de o importanţă capitală. Uneori aceste politici sunt populare, cum e cazul sistemului de garanţie-returnare, apreciat în medie de peste 80% din populaţia statelor în care a fost implementat, alteori sunt mai puţin populare, cum sunt taxa la groapă sau sistemul „Plăteşti pentru cât arunci“.
ecologic: Cum se regăseşte sistemul de garanţie-returnare pentru ambalajele de băuturi în planurile naţionale de gestionare a deşeurilor din alte state?
Doiniţa Mihai: Doar în ultimii trei ani cel puţin 22 de state s-au angajat să actualizeze sau să dezvolte sisteme de garanţie-returnare, numărul total crescând astfel la peste 60 în întreaga lume. Tot mai multe state conştientizează nevoia de îmbunătăţire a cadrului actual de reglementare pentru a se îndrepta către o economie circulară şi a crea comunităţi durabile.
Progresele minime de până acum evidenţiază necesitatea unui acord global, axat pe definiţii-cheie şi standarde care să ofere un cadru comun de politici privind raportarea şi metodologiile. O astfel de abordare globală ar ajuta autorităţile şi companiile să găsească soluţii scalabile care să se potrivească nevoilor operaţionale şi să îndeplinească reglementările impuse. Un exemplu poate fi conceptul din directiva europeană privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului (SUPD), care are ca obiectiv introducerea a 25% conţinut de material reciclat în ambalajele de PET până în 2025 şi 30% până în 2035, asigurându-se astfel utilizarea durabilă a resurselor şi reducerea deşeurilor.
ecologic: Ce rol are presiunea publică în luarea deciziei privind implementarea sistemului de garanţie-returnare?
Doiniţa Mihai: Presiunea publică de a accelera tranziţia către o economie circulară este din ce în ce mai mare atât din partea cetăţenilor, cât şi din partea autorităţilor locale sau companiilor.
Deposit Alliance (Statiegeldalliantie) a unit din 2017 peste 1.075 de municipalităţi, administraţii locale, companii de stat de gestionare a utilităţilor publice şi companii private din Belgia şi Olanda, solicitând implementarea şi extinderea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalajele de băuturi, toţi fiind motivaţi de impactul asupra mediului şi sănătăţii, precum şi de avantajele economice. În urma acestei presiuni, Belgia se pregăteşte de implementarea sistemului, iar Olanda a anunţat în 2020 extinderea lui la ambalajele mici de plastic şi dozele de metal. La doar câteva luni după anunţul Olandei, unul dintre cei mari producători de băuturi şi-a anunţat obiectivul de a produce ambalajele PET din material 100% reciclat pentru produsele comercializate pe această piaţă care poate asigura şi materia primă secundară necesară, stimulând astfel tranziţia către o economie circulară.
ecologic: Ce rezultate credeţi că ar putea avea sistemul de garanţie-returnare în România?
Doiniţa Mihai: În România cele aproximativ 6 miliarde ambalaje de băuturi puse pe piaţă anual au acum şansa, prin implementarea sistemului de garanţie-returnare, de a fi recuperate şi reintroduse în economie pentru aplicaţii superioare.
România are avantajul de a proiecta sistemul de garanţie-returnare după experienţa altor state şi se poate spune că în acest moment nu mai sunt elemente care să surprindă actorii direct implicaţi în acest proces local. Având în vedere amploarea sistemului de aici, este important ca elementele-cheie să fi fost validate în designul altor state. Este un sistem care trebuie să funcţioneze cu precizia unui ceas elveţian, iar cele două părţi responsabile de organizarea lui – producătorii şi comercianţii – sunt cele mai în măsură să realizeze proiectul. Sincopele în finanţarea sau execuţia activităţilor de administrare a sistemului îi pot periclita rezultatele, ducând la un impact negativ în primul rând asupra cetăţenilor.
Proiectul de hotărâre de guvern privind implementarea sistemului de garanţie-returnare trecut prin procesul de dezbatere publică, după opinia multor specialişti autohtoni şi internaţionali creează premisele unei soluţii de succes pentru gestionarea eficientă a ambalajelor de băuturi de pe piaţa locală. Responsabilitatea autorităţilor de a grăbi adoptarea hotărârii de guvern este cu atât mai mare cu cât decizia UE de introducere a taxei pe plastic îşi produce efectele de la 1 ianuarie 2021, iar sistemul de garanţie-returnare este recunoscut ca fiind o soluţie eficientă pentru evitarea plăţii acestei taxe.●
