În cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Componenta C3: Managementul deșeurilor, România implementează una dintre cele mai avansate inițiative de colectare separată din Uniunea Europeană. Proiectul eco-insulelor digitalizate propune o infrastructură modernă, conectată și scalabilă, care schimbă fundamental relația cetățeanului cu sistemul de salubritate. Pentru atingerea obiectivelor asumate în PNRR, Ministerul Mediului a lansat o serie de licitații naționale pentru achiziția și instalarea de eco-insule digitalizate.
În cadrul acestui proiect național, Ax Perpetuum, companie românească cu tradiție și peste 30 de ani de activitate pe piață, gestionează 75% din implementare, după adjudecarea a 15 din cele 20 de loturi disponibile. Parteneriatul cu TechBolide, producător autohton de tehnologie, aduce o contribuție esențială la realizarea infrastructurii digitale la nivel național, prin livrarea și integrarea întregii componente informatice în calitate de subcontractant specializat pentru componenta IoT.

Sursa foto: Ax Perpetuum
„Ne-am asumat de la început un rol activ în acest proiect, tratând fiecare etapă cu seriozitate și rigoare. Este un demers complex, care presupune mai mult decât furnizarea unor echipamente – vorbim despre dezvoltarea unei infrastructuri naționale, sustenabile, care sprijină tranziția României către un sistem modern de gestionare a deșeurilor. Am lucrat în cadrul unui proces de achiziție publică transparent, în care toate cerințele tehnice și funcționale au fost respectate conform cerințelor caietului de sarcini. Alături de partenerii noștri, contribuim la digitalizarea unui sector esențial, cu impact direct asupra cetățenilor. Este o etapă necesară pentru o industrie aliniată la standardele europene – construită pe soluții eficiente, realiste și aplicabile. Misiunea noastră rămâne clară: să susținem, prin seriozitate și responsabilitate, un viitor mai curat și mai bine organizat pentru orașele din România“, a declarat Dan Pitic, CEO Ax Perpetuum.
Ce sunt eco-insulele?
Eco-insulele sunt formate din module sau containere digitalizate de colectare separată a deșeurilor, integrate în spațiul urban, echipate cu senzori pentru monitorizarea volumetrică în timp real, cu guri de acces digitalizate prin sisteme de identificare a utilizatorilor prin carduri RFID și/sau aplicație mobilă. De asemenea, soluţia digitală conține și o aplicaţie software accesibilă administrațiilor locale pentru a urmări, analiza datele operaționale și gestiona eficient întreaga infrastructură, în mod centralizat.
Eco-insulele sunt disponibile în trei variante, adaptate diverselor condiții urbane și nevoi comunitare:
• Tip 1 – platforme modulare supraterane, cu structură metalică încasetată, configurabile în funcție de amplasament, echipate cu cinci containere de 1,1 mc fiecare, ușor de instalat și adaptabile spațiilor publice deschise;
• Tip 2 – eco-insule supraterane formate din 5 containere individuale, voluminoase și independente, cu capacități de 2 și 5 mc, care permit amplasarea și configurarea în funcție de fiecare spațiu disponibil;
• Tip 3 – eco-insule îngropate, formate din 5 containere individuale, cu volume de 3 și 5 mc, destinate zonelor cu restricții de spațiu sau cerințe estetice ridicate.
Cele 3 tipuri de eco-insule au fost gândite pentru a susține completarea infrastructurii existente, adaptarea la contextul urban specific fiecărui oraș și reducerea costurilor de operare.
Eco-insulele de tip 2 și 3 sunt prevăzute cu prinderi care permit ridicarea containerelor cu ajutorul unei macarale și deversarea conținutului prin deschiderea bazei. Indiferent de variantă, fiecare eco-insulă colectează separat cele cinci fracții obligatorii: plastic/metal, hârtie/carton, sticlă, deșeuri biodegradabile și deșeuri reziduale.

Cetățenii trebuie să urmeze instrucțiunile afișate, să solicite de la primărie cardul de acces și să urmeze instrucțiunile pentru aplicația mobilă. Depunerea corectă a deșeurilor şi utilizarea eco-insulelor conform manualului de utilizare sunt esențiale pentru buna funcționare a sistemului.
„Prin acest proiect, România face un pas esențial către digitalizarea la scară largă a colectării separate și are oportunitatea de a deveni un reper european în construirea unor orașe sustenabile. Vorbim despre o schimbare de paradigmă: componenta digitală creează punți reale între cetățeni, autorități locale și operatorii de salubritate. Platforma TechBolide devine un catalizator al cooperării și un exemplu concret de cum sistemele digitale pot genera eficiență, transparență și un comportament sustenabil“, a declarat Mădălina Bîrsășteanu (Smochină), CEO Techbolide.
Eco-insulele digitalizate: progres constant în primele 6 luni de implementare
La șase luni de la punerea în funcțiune a primelor eco-insule digitalizate, România intră într-o nouă etapă în ceea ce privește colectarea separată a deșeurilor. Cu un sistem bazat pe infrastructură modernă și tehnologii IoT, primele date indică o adopție constantă și un grad ridicat de utilizare activă din partea cetățenilor.
Astfel, până în mai 2025, Ax Perpetuum a livrat peste 2000 de eco-insule digitalizate, aflate în diferite etape de implementare. Marea majoritate sunt deja funcționale și utilizate de cetățeni, în timp ce altele se află în curs de operaționalizare – prin distribuirea cardurilor de acces și desfășurarea campaniilor de informare organizate de UAT-uri.
Valoarea totală a livrărilor depășește 120 milioane RON, finanțarea fiind asigurată prin PNRR – Planul Național de Redresare și Reziliență – Componenta C3: Managementul deșeurilor.
Proiectul este implementat în peste 50 de localități din România, cu investiții semnificative în centre urbane majore, precum:
• Cluj-Napoca – aprox. 21 milioane RON;
• Galați – aprox. 18,7 milioane RON;
• Bacău – aprox. 12,7 milioane RON;
• Tulcea – aprox. 8 milioane RON;
• Sfântu Gheorghe – aprox. 8 milioane RON.
Sistemul a înregistrat peste 1,5 milioane de acțiuni de colectare, raportate la un număr unic de utilizatori. Dinamica reflectă un nivel semnificativ de adopție, în condițiile în care eco-insulele se află în prezent în diferite stadii de operaționalizare – de la eco-insule deja active în teren, la componente aflate în faza de activare (distribuirea cardurilor de acces și informarea publicului).

Ce se colectează și cum se comportă utilizatorii
Distribuția colectărilor pe fracții oferă o imagine clară asupra modului în care cetățenii folosesc aceste puncte digitalizate:
• Deșeuri reziduale – 30,2%
• Plastic și metal – 23,8%
• Hârtie și carton – 19,2%
• Biodegradabil – 16,4%
• Sticlă – 10,4%
În graficul de mai jos se evidențiază evoluția proiectului și creșterea numărului de colectări pe fiecare fracție în parte.

Studiu de caz: UAT Sfântul Gheorghe – 17.05.2025

Date relevante din teren
Conform capturii din platforma software de monitorizare a eco-insulelor digitalizate, datele înregistrate pentru UAT Sfântu Gheorghe arată o medie de aproximativ o colectare per utilizator (depunere deșeu) per fracție per platformă într-o singură zi.
Această frecvență susținută confirmă funcționalitatea infrastructurii și integrarea acesteia în comportamentul zilnic al utilizatorilor. Colectările sunt distribuite pe toate cele cinci fracții obligatorii – plastic/metal, hârtie/carton, sticlă, biodegradabil și rezidual – semn că sistemul de colectare este accesat la nivelul cetățenilor arondați eco-insulelor respective.
Importanța monitorizării digitale
Platforma software asociată eco-insulelor oferă un tablou operațional clar și valoros pentru administrația locală:
• permite urmărirea utilizării, fracție cu fracție,
• semnalează eventualele dezechilibre sau puncte cu utilizare scăzută,
• susține decizii rapide privind ajustarea capacităților sau intensificarea comunicării locale.
De la date la decizie: cum folosesc autoritățile aceste informații
Prin monitorizare digitală în timp real, autoritățile locale pot observa în mod constant:
• gradul de colectare pe fiecare tip de deșeu,
• comportamentul pe fracții,
• frecvența de utilizare în funcție de zone.
Aceste date pot susține optimizarea rutelor de colectare, ajustarea intervențiilor și calibrarea eforturilor de informare publică. Proiectul reflectă o colaborare eficientă între autorități locale, Ministerul Mediului și parteneri privați, cu rezultate concrete în infrastructura de mediu. Primăriile joacă un rol-cheie în implementare, iar implicarea cetățenilor susține tranziția către un sistem modern, digitalizat și sustenabil. România are astfel oportunitatea de a deveni un exemplu regional în gestionarea responsabilă a deșeurilor.•

