În ultimii ani numărul mașinilor electrice a crescut foarte mult în România. Ca urmare au apărut și o grămadă de sfaturi ale „cunoscătorilor“ cu privire la întreținerea acestor mașini și la schimbarea de către proprietari a bateriilor cu unele noi, operațiune destul de riscantă după părerea noastră. Despre mașini, baterii, dezmembrare și reciclare am vorbit cu Elena Gaspar-Ion, președintele Asociației Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor.• ecologic
ecologic: Ce ne puteți spune despre sfaturile apărute mai nou referitor la modul în care oamenii ar trebui să scoată singuri bateriile de la mașinile electrice pentru a le preda unor centre de colectare?
Elena Gaspar-Ion, președintele Asociației Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor: Sincer, cred că ne confruntăm cu ceea ce eu numesc „mitul specialistului“. În general noi, românii, avem o predispoziție în a ne da părerea în aproape orice domeniu, de la modă la fotbal, conspirații, COVID, război, istorie și evident mașini. Se spune că oamenii cred mai degrabă o minciună mare decât una mică. Este valabil și în astfel de cazuri: când cineva face o afirmație despre un subiect aflat în atenția oamenilor, cu cât aceasta este mai neobișnuită și mai neverosimilă, cu atât are mai multe șanse să fie asimilată ca adevăr.
Eu cred că această zonă a bateriilor este destul de nișată. Conștientizarea publicului în ceea ce privește efectele negative ale deșeurilor de baterii și modul de manipulare a acestora este destul de redusă, în parte pentru că banii pentru campaniile de informare pe tematica bateriilor și acumulatorilor uzați sunt mult mai puțini decât cei pentru deșeurile de ambalaje. Tehnologia avansează cu viteză și foarte multe dintre uneltele vieții moderne sunt alimentate cu baterii, însă zona de conștientizare și mai ales de adaptare a comportamentului la necesitatea colectării separate și a reciclării lor nu evoluează la fel de rapid. Probabil pentru că directiva referitoare la baterii a fost ultima apărută, implementarea ei a început destul de târziu, iar bateriile au fost și sunt în continuare la capătul lanțului trofic din foarte multe puncte de vedere.
În ultimii ani – poate și datorită faptului că energia din surse regenerabile reprezintă o temă de interes major la nivel mondial – atenția publicului este atrasă de baterii ca modalități de stocare a acestei energii, de exemplu de la panourile fotovoltaice.
Datorită noilor tehnologii aplicate în industria auto cu scopul reducerii emisiilor de carbon, numărul de mașini hibride și electrice puse pe piață înregistrează o creștere de peste 120% de la an la an, ceea ce aduce cu sine și o creștere a interesului față de reciclarea bateriilor din aceste mașini. În acest context, Directiva 2006/66/CE privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori este în proces de revizuire și urmează a fi înlocuită cu un Regulament a cărui adoptare se află în topul priorităților actualei Președinții a Comisiei Europene. Noul Regulament aduce modificări destul de mari în ceea ce privește colectarea și tratarea diverselor tipuri de baterii, introduce o nouă categorie de baterii exclusiv pentru vehiculele electrice și cumva se adaptează la ceea ce se întâmplă în prezent. În acest context, subiectul bateriilor mașinilor electrice a devenit destul de suculent și au început să apară și specialiștii pentru că de la distanță pare facil și sunt destul de mulți cei care cred că știu totul despre orice.
Nu plec de la premisa că cineva este rău intenționat, dar atrag atenția că în ce privește bateriile de mașini electrice oamenii nu au răbdarea să citească sute de pagini ca să înțeleagă clar care este situația. În consecință găsim și articole care cu bună intenție îndeamnă populația să colecteze și să recicleze bateriile numai că – poate din dorința de mai bine – explică ce utilă este reciclarea unei baterii de mașină electrică și abordează tema de reutilizare a elementelor din care este formată o astfel de baterie. Dar de multe ori mai binele este dușmanul binelui.
ecologic: Dar trebuie să știm cum sunt desfăcute și de către cine?
Elena Gaspar-Ion: Demontarea bateriei unei mașini electrice nu este deloc similară cu demontarea bateriei unui autoturism convențional. Îmi aduc aminte un incident cu prima mea mașină, un Tico, la care s-a rupt pe drum cureaua de la alternator și am înlocuit-o cu o pereche de dresuri, dar acum nu mai funcționează o astfel de improvizație. Tehnologia a evoluat și cred că și modul în care abordăm un subiect ar trebui să evolueze. Intenția bună uneori nu este suficientă fără o informare completă a celui care dă sfaturi. Dacă abordăm un astfel de subiect și vrem să facem un bine, atunci să facem bine până la capăt, cu o documentare completă.
Sunt multe articole și vloguri despre reutilizarea bateriilor de la mașinile electrice sau a celulelor acestor baterii pentru înmagazinarea energiei fotovoltaice obținute. Se discută foarte mult, însă deocamdată tehnologia și modalitățile de a realiza aceste lucruri nu sunt atât de populare încât să le facă fiecare acasă. Majoritatea producătorilor auto preferă să ducă bateriile din mașinile electrice la reciclat chiar dacă un singur element are o problemă. Este foarte adevărat că în acest moment o parte dintre producătorii auto analizează modalitățile de a da o nouă viață bateriilor din mașinile electrice odată ce acestea au ieșit din uz, dar această tehnologie nu a ajuns încă la maturitate. Așadar este bine să îi spui unui om că reciclarea e importantă, dar ar fi bine să-i spui și care sunt pericolele la care se expune dacă se apucă să scoată singur bateria.
ecologic: Când o mașină cu motor convențional ajunge la dezmembrare trebuie să parcurgă o întreagă procedură. Care sunt pașii pentru dezmembrarea unei mașini electrice?
Elena Gaspar-Ion: Nu cred că până acum a ajuns la Remat o mașină electrică cu bateria în ea. Dintr-o mașină de dimensiuni mici doar greutatea bateriei este de 400 kilograme, cu carcasă se duce spre 600 de kilograme, iar toată mașina cântărește aproximativ 1.300 – 1.400 kilograme. Deci aproape jumătate din greutatea mașinii reprezintă doar bateria.
Când „ți-a murit“ bateria, „ți-a murit“ mașina și atunci suni la producător sau importator, acesta îți înlocuiește bateria și o trimite pe cea stricată la reciclare. La un moment dat și mașinile electrice vor ajunge la Remat.
Există tehnologii cunoscute și tehnologii noi, iar aceasta este una nouă și ca atare nu trebuie să credem că suntem specialiști chiar în orice. Mitul specialistului funcționează până la punctul în care ceea ce îi spui unui om – chiar o informație pe care o consideri bună și corectă – poate să-i pună viața în pericol. Eu cred că în zona aceasta fiecare ar trebui să întrebe, să se documenteze sau să lase să se ocupe persoanele care fac o astfel de treabă și au experiența și cunoștințele necesare. În cazul în care apar probleme la bateria mașinii electrice, service-ul autorizat de producător este cel care trebuie să se ocupe și să rezolve situația.
Se vorbește din ce în ce mai mult de „second life“ pentru elementele din aceste baterii. Există companii, inclusiv producători auto, care au început să exploreze, să creeze tehnologii și proceduri în acest sens. În Olanda de exemplu există o companie care repară baterii de biciclete și trotinete electrice. Are contracte cu firme de închiriere a acestor vehicule, care i le dau să le repare când li se strică bateriile, prelungindu-le astfel durata de utilizare cu costuri mai mici decât dacă ar achiziționa unele noi. Așadar există tehnologii și încep să se dezvolte. Dar, cum am afirmat și mai devreme, nu sunt din categoria „do it yourself“.
ecologic: Intervine cumva și o altă problemă, responsabilitatea extinsă a producătorului?
Elena Gaspar-Ion: În momentul în care este pus pe piață un astfel de dispozitiv, producătorul plătește. În cadrul legislativ actual nu există o categorie separată pentru aceste baterii; ele intră în categoria bateriilor industriale pentru care încă nu există ținte de colectare, dar există obligații pentru producător în ceea ce privește introducerea pe piață. Noul Regulament care va fi adoptat în curând se adaptează schimbărilor și inovațiilor din industrie și definește o a cincea categorie pentru tot ce înseamnă vehicule electrice, de la trotinete și până la mașini electrice. Aceste modificări atrag noi responsabilități atât pentru producători, cât și pentru organizațiile de transfer.
Mitul specialistului a creat un curent de opinie referitor la valoarea acestor baterii. Din păcate însă, ele nu au o valoare pozitivă, ci una negativă. Noi plătim pentru colectare, transport și reciclare, dar reciclarea lor este costisitoare mai ales în România, pentru că încă nu avem fabrici de reciclare și trimitem bateriile uzate în Germania sau Franța. Așa că este ca în bancurile cu Radio Erevan: „nu era o mașină, era o bicicletă și nu i-a dat-o, i-a luat-o“.
Este adevărat că și în telefoane avem baterii litiu-ion, dar tehnologia pentru bateriile mașinilor electrice se află la început. Noi încă nu avem o baterie electrică auto care să fi ajuns în mod natural la sfârșitul vieții; cel puțin nu știu să avem în România. Așadar, lucrul responsabil pe care poate să-l facă un utilizator când i se strică bateria mașinii electrice este să meargă cu mașina la importator sau la dealerul auto, care îi va înlocui bateria aflată în garanție, iar producătorul o va trimite spre reciclare sau reutilizare. De toate acestea se va ocupa producătorul, pentru că este și responsabilitatea lui. Din punctul meu de vedere, acesta este mesajul care trebuie să ajungă la oameni.
Mașinile electrice înseamnă confort pentru că au emisii scăzute și ne lasă un mediu mai curat. Ne scapă și de coada de la stațiile de alimentare cu benzină. Tehnologia de fabricare a bateriilor lor nu este însă nepoluantă, cea de reciclare cu atât mai puțin, dar lucrurile nu stau pe loc. Comisia Europeană cere în noul Regulament o rată mult mai mare de performanță a reciclării și lucrul acesta se va întâmpla pentru că toate tehnologiile evoluează. Confortul nostru înseamnă la început niște obligații față de mediu atât din partea producătorului, cât și din partea utilizatorului. Astfel, o tehnologie nouă ne face mai responsabili și nu mai putem proceda ca în trecut, când desfăceam o mașină Dacia și o reparam în fața blocului. Toate aceste lucruri trebuie spuse pentru ca lumea să înțeleagă bine cum stau lucrurile.
Concluzia este că toți avem o responsabilitate față de mediu, indiferent dacă suntem producători, organizații sau utilizatori. Iar o parte a acestei responsabilități este informarea corectă și completă asupra modului în care putem face un bine mediului fără a ne face nouă rău.
