22.8 C
București
sâmbătă, iunie 22, 2024
Mai mult

    Elena Gaspar-Ion: „Deşi Regulamentul privind bateriile vine cu unele restricții, el aduce și foarte multe oportunități“

    Sursa foto: SNRB

    ecologic: Care sunt în prezent problemele României în ceea ce privește colectarea și reciclarea bateriilor?

    Elena Gaspar-Ion, președintele SNRB: Ştiu că o sune redundant ceea ce voi spune acum, dar problemele României sunt de fapt ale noastre, pentru că ele pleacă de la noi. În continuare, deși lucrurile s-au mai schimbat în ultimii ani, nu suntem încă obișnuiți și nu avem deprinderea să punem separat deșeurile. Și din păcate deșeurile de baterii, în special cele folosite în mod uzual într-o gospodărie, au un mare dezavantaj: sunt mici și este mult mai ușor să le arunci direct la coșul de gunoi decât să le pui separat. Este adevărat că în urma campaniilor de informare şi educare ceva s-a mai schimbat, dar marea majoritate a populaţiei se gândeşte să colecteze separat bateriile doar atunci când este ataşată şi o incentivare materială. În momentul în care există un avantaj material sau un bonus şi o variantă facilă de colectare, oamenii par să fie mai dispuși să colecteze separat. Acest lucru este demonstrat şi de campania pe care o derulăm în hipermarketurile Carrefour, de unde am colectat într-un an aproximativ 40 tone de baterii de la populație.

    P061931 67058 site
    Sursa foto: Uniunea Europeană

    ecologic: În ce constau aceste avantaje materiale?

    Elena Gaspar-Ion: În campanie lucrurile sunt foarte simple, persoanele care aduc bateriile uzate în hipermarket-uri primesc la schimb o baterie pentru opt baterii uzate sau un acumulator pentru 20 baterii uzate. Totodată noi am implementat și un sistem informatic care monitorizează procesul de colectare astfel încât să putem avea o imagine de ansamblu cât mai clară. Comenzile privind colectarea sunt realizate în acelaşi sistem informatizat, ceea ce face ca lucrurile să se miște destul de repede și este un lucru bun pentru că putem gestiona foarte bine cu doar cu doi oameni toată această campanie.

    Am văzut o schimbare de mentalitate la tineri, la copii dar tot nu este suficient. În continuare, indiferent de ce tip de deșeu vorbim, gândirea românului este doar la avantaje și la ce poate să obțină de pe urma acestuia. Nimeni nu se gândește că în momentul în care deșeurile periculoase sau nocive, cum sunt bateriile, ajung la reciclat, acea întrebare „dar mie ce îmi iese?“ poate primi un răspuns simplu, „că nu vei avea o pânză de apă freatică otrăvită“.

    Poate este un exemplu extrem, dar până la urmă am senzația că noi nu înțelegem nişte lucruri, elementare dealtfel, decât atunci când primim exemple extreme.

    Sigur că respectând trendul general au crescut foarte mult şi costurile de colectare. Până acum câţiva ani bateriile erau privite mai mult ca o anexă a echipamentelor electrice. Însă în contextul în care Directiva a fost amendată, când noul Regulament este deja în vigoare şi, mai ales în contextul impulsionării e-mobilităţii, tematica bateriilor a devenit un trend. Amendând vechea Directivă, noul Regulament transformă bateriile într-o „Cenuşăreasă modernă“ cu reguli stricte, mai ales că un regulament nu vine cu sugestii, ci trebuie aplicat ca atare. Încă mai există un timp de adaptare, pentru că o parte din capitolele acestui Regulament sunt subiectul unor acte delegate sau de implementare. Iar un astfel de act delegat poate să schimbe capitolul cu totul.

    ecologic: Care sunt părţile bune ale Regulamentului?

    Elena Gaspar-Ion: Noul Regulament privind bateriile o să ne oblige cumva să fim mai stricți sau mai corecți în anumite situații. Sunt părți bune și părţi mai puțin bune, dar din punctul meu de vedere, o parte din experimentele făcute pe „cobaiul“ baterii vor fi preluate şi în celelalte directive care urmează a fi amendate, inclusiv aceea pentru deșeurile electrice.

    P061931 616361 site
    Sursa foto: Uniunea Europeană

    Capitolul şapte din noul Regulament este cumva „cuiul lui Pepelea“ pentru că el prevede modificările designului pentru producătorii de electrice și electronice astfel încât utilizatorul final să poată să extragă singur bateria din device în orice moment al duratei de viață a acestuia. Deci cumva ne întoarcem la telefoanele din trecut la care putea fi scoasă bateria. Sigur că pentru recuperarea deșeurilor de baterii este un lucru bun, dar pentru un producător înseamnă niște investiții de design şi asta după ce au fost realizate alte investiții într-un design compact din care nu se mai poate scoate bateria.

    La fel, din punctul meu de vedere, un lucru bun pe care Regulamentul îl aduce este acel pașaport al bateriei, dar și acest capitol este subiectul unui act de implementare. Este un lucru bun pentru că într-adevăr crește posibilitatea trasabilității de la punerea pe piață și până la momentul în care deșeul a fost reciclat și acest lucru ajută.

    P021097000201 504668 site
    Sursa foto: Uniunea Europeană

    La nivel general gradul de procesare a informaţiilor şi modificărilor aduse de Regulament sunt diferite faţă de ceea ce observă cei care sunt direct implicaţi în această piaţă. Dacă ne gândim la impulsionarea e-mobilităţii şi dacă privim puţin mai atent tipurile de produse care s-au pus pe piaţă în ultimii ani, remarcăm o creștere exponențială a bateriilor de tipul litiu-ion, de la baterii portabile până la mașiniile electrice. Această creștere va atrage după ea în doar câţiva ani un nivel foarte mare de deşeuri de baterii de acest tip și în momentul acela va trebui să fim pregătiți atât din punct de vedere al capacităţilor de colectare, cât şi din punct de vedere al reciclării.

    Acum capacitatea disponibilă de reciclare pentru litiu este la limită. Este adevărat, companiile se mișcă, iar în cadrul Congresului Internațional pentru Reciclarea Bateriilor (International Congress for Battery Recycling) de anul acesta au existat foarte multe discuții cu privire la modificăriile pe care le aduce acest Regulament și ceea ce urmează să se întâmple. Lumea se mișcă și părerea mea este că se vor deschide multe facilități de reciclare la nivel european în umătorii trei sau patru ani. Este o estimare făcută de către Comisia Europeană și de EUCOBAT (Asociaţia organizaţiilor de transfer de responsabilitate la nivel european), probabil prin 2030 necesarul de reciclare pentru acest tip de baterii va ajunge la cel puțin 400 de mii de tone anual. Deocamdată nu s-a ajuns la 40 de mii de tone anual la nivel Uniunii Europeane per total instalații de reciclare. Acest nivel nu reprezintă o ameninţare, ci mai degrabă o bună oportunitate de business.

    ecologic: Cât de scumpă este reciclarea bateriilor?

    Elena Gaspar-Ion: Costul depinde foarte mult de locul unde este făcută reciclarea, dacă ai reciclatorul la tine acasă este clar că este mai ieftin decât să le transporţi mii de kilometri… Trebuie menționat că investițiile în reciclarea bateriilor nu sunt unele ieftine, sunt de ordinul milioanelor de euro pentru că implică instalaţii extrem de complexe.

    Într-o facilitate de reciclare litiu-ion există o linie destul de simplă, cea de descărcare, sortare şi intrarea în shreder, de unde rezultă aşa numita masă neagră. Trebuie subliniat faptul că în momentul în care bateria litiu-ion a ajuns în recipientul de colectare nu este niciodată descărcată complet, iar ca să fie reciclată, ea trece prin niște procese prin care este descărcată complet.