Sistemul de garanţie-returnare atinge în medie rezultate de colectare de aproximativ 80% pentru ambalajele din plastic, aluminiu şi sticlă pentru băuturi, cu 40% mai mari decât orice alt sistem de colectare. Are în acelaşi timp şi cea mai simplă formulă pentru consumator: cumperi plătind o garanţie, consumi, returnezi şi recuperezi garanţia.●
Din experienţa noastră la nivel global am constatat că sistemul trebuie să fie simplu, foarte accesibil, iar nivelul garanţiei optim: să motiveze consumatorul să returneze ambalajul, dar să nu încurajeze fraudarea. O garanţie unică pentru toate ambalajele de băuturi ar fi cea mai simplă abordare pentru implementarea şi operarea sistemului. Schema financiară şi previzionarea veniturilor pentru operatorul de sistem ar fi mai uşor de calculat, în timp ce prea multe restricţii sau variabile pot crea confuzie şi inconvenienţă consumatorului cu privire la plata şi rambursarea garanţiei.
Dar care este impactul unei garanţii diferenţiate? Va fi perceput diferit preţul unui produs vândut unitar faţă de preţul aceluiaşi produs vândut la bax? Va avea acest lucru un efect dramatic asupra bugetului consumatorului şi s-ar putea observa în acelaşi timp o nouă preferinţă pentru un anumit material al ambalajului?
Este foarte important să ne amintim că aplicarea garanţiei nu reprezintă o „creştere a preţurilor“ produselor; aceasta este menţionată separat pe eticheta de la raft a produsului şi este 100% returnabilă. Toţi cei care aleg să fie responsabili faţă de mediu vor primi banii înapoi de îndată ce returnează ambalajul.
Dacă producătorii vor decide să aplice un nivel al garanţiei diferit în funcţie de tipodimensiune este important să aibă în vedere aceleaşi considerente ca în cazul stabilirii garanţiei unice. Este necesară analiza condiţiilor socio-economice şi stabilirea nivelului optim pentru că garanţia va influenţa în mod direct nivelul colectării, aşa cum se observă în pieţele care au implementat deja sistemul.
În trei state americane recuperarea ambalajelor pentru băuturi a avut rezultate diferite pentru că nivelului garanţiei a fost diferit, rezultă dintr-o analiză efectuată în 2017. În Connecticut cu o garanţie de 5 cenţi au fost recuperate 50% din ambalajele puse pe piaţă, în New York cu o garanţie de 5 cenţi 64%, iar în Oregon cu o garanţie de 10 cenţi 85%.
Conform unui sondaj realizat de guvernul britanic în iulie 2019 privind introducerea sistemului de garanţie-returnare în Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord, majoritatea respondenţilor (75%) au declarat că ar trebui să existe un singur nivel al garanţiei atât pentru produsele achiziţionate individual, cât şi pentru cele la bax. Estonia – deşi iniţial a stabilit un nivel diferenţiat al garanţiei – a decis în 2015 aplicarea unui nivel unic de 0,10 euro indiferent de dimensiunea sau materialul ambalajului.
Dealtfel produsele vizate de sistem sunt produse pentru consum rapid, în zile, cel mult săptămâni. Este puţin probabil că un consumator obişnuit îşi va face stocuri pentru luni sau ani de zile astfel încât să resimtă un impact semnificativ asupra bugetului lunar. Consumatorul va realiza rapid că se lipseşte de valoarea garanţiei doar pe termen scurt.
Este tariful de administrare – plătit de producători organizaţiei ce administrează sistemul – unitar sau diferenţiat în funcţie de tipodimensiuni? Cum influenţează acest tarif de administrare costul final al produselor vizate de sistemul de garanţie-returnare? Aşa cum bine ştim, cele trei surse principale de finanţare a sistemului sunt: veniturile obţinute în urma vânzării materialului, valoarea nerevendicată a garanţiei şi tariful de administrare plătit de producători.
Tariful de administrare poate fi aplicat atât unitar, cât şi diferenţiat pentru anumite tipodimensiuni, decizia aparţinând administratorului de sistem. Dacă acest tarif ar fi transferat 100% în preţul produsului la raft, de cele mai multe ori vorbim de un adaos de câţiva bani, care cel mai probabil nu va influenţa comportamentul de cumpărare al consumatorului. În exemplele de mai jos se poate observa că tarifele de administrare sunt sume cuprinse între 4 şi 14 bani per produs ambalat.
Toate aceste elemente sunt riguros analizate de producători, iar decizia lor de a susţine implementarea unui astfel de sistem în România şi în tot mai multe ţări la nivel mondial demonstrează că beneficiile depăşesc cu mult costurile.
Cu toţii ne dorim un aer şi o natură „ca afară“ şi cea mai rapidă modalitate este să adoptăm aceleaşi bune practici ca ţările care au reuşit. Este adevărat că fiecare stat are particularităţile lui ce trebuie luate în calcul, însă principiile de bază şi cheile de control ce asigură succesul unui astfel de sistem sunt general valabile.
Provocările logistice rămân doar provocări şi nu au reprezentat blocaje nici în ţările cu cifre mai pesimiste decât ale noastre. De exemplu ţări precum Norvegia cu o densitate a populaţiei de 14,2 locuitori/km2, Suedia cu 25 locuitori/km2 şi Scoţia cu 67,5 locuitori/km2 au găsit soluţii la provocările logistice pentru că raţionamentul este unul simplu, calea de aprovizionare cu produse ambalate poate fi şi calea de recuperare a ambalajelor post-consum. Unele ţări folosesc chiar acelaşi serviciu logistic cu cel de aprovizionare, găsind metode de manipulare în siguranţă a acestor ambalaje pe timpul transportului. Aşadar, cu sprijinul tuturor părţilor implicate şi România cu o populaţie de 84,4 locuitori/km2 poate aplica soluţii optime de implementare.
Poate fi sistemul de garanţie-returnare extins şi altor produse? Motivarea cetăţenilor prin aplicarea garanţiei pentru ambalajele de băuturi determină o schimbare de comportament ecologic la 180 de grade, „peste noapte“, iar rezultatele nu întârzie să apară, aşa cum observăm în toate cazurile de succes ale altor state. Aceste rezultate nu au fost egalate de nici un alt sistem existent, chiar dacă la baza acestuia s-au găsit şi elemente de coerciţie considerabile. Noi considerăm că sistemul de garanţie-returnare poate fi extins şi pentru alte produse comercializate.
Dezvoltarea unei culturi a sistemelor de garanţie-returnare ar însemna de fapt o trecere mai rapidă de la economia liniară la economia circulară. Pentru extinderea sistemului statele vor trebui să găsească în principal soluţii pentru provocările ce rezultă din procesul legislativ, nivelul de suport al actorilor implicaţi, identificarea tehnologiei corespunzătoare şi a unei scheme coerente de finanţare.
La TOMRA dezvoltăm tehnologia pe baza unei experienţe îndelungate şi cu suficientă flexibilitate de a se adapta tendinţelor actuale. Ştim că în drumul către progres trebuie să regândim, să remodelăm, să inovăm şi aşa am inventat sistemele de preluare automată a ambalajelor (reverse vending systems). La nivel global suntem implicaţi în tranziţia către o economie circulară, aşa că în fiecare zi ne concentrăm asupra modului în care lumea obţine, utilizează şi reutilizează resursele pentru a putea oferi cele mai bune soluţii integrate.
Într-un moment în care lumea se schimbă în multe feluri, este important să continuăm să luăm măsuri pentru a proteja viitorul planetei, iar un sistem de garanţie-returnare în România este o parte importantă a acestui proces.●
Doiniţa Mihai,
Vice President Governmental Affairs EES TOMRA Systems ASA
doinita.mihai@tomra.com, https://www.tomra.com/en
