Florin George Gârbacea: „Au fost probleme cu raportarea unor date către Uniunea Europeană“

Agenția Națională pentru Protecția Mediului, una dintre cele mai importante instituții subordonate Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, are o nouă conducere. Pentru a afla ce schimbări urmează să aibă loc în această instituție i-am adresat câteva întrebări actualului președinte al ANPM, Florin George Gârbacea.• ecologic

ecologic: Sunteți președintele ANPM de câteva luni. Cum apreciați activitatea acestei instituții?

Florin George Gârbacea, președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului: În urmă cu patru luni am fost învestit în funcția de președinte al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, iar această numire mi-a oferit posibilitatea de a demonstra că demersul meu din ultimii 15 ani pentru protecția și conservarea mediului va avea un corespondent și la nivel înalt. Din perspectiva responsabilităților mele și ale colegilor mei pot aprecia că activitatea instituției pe care o conduc este complexă și nu se limitează la supravegherea permanentă a stării mediului înconjurător, ci acționează în conformitate cu legislația națională și normele internaționale în vederea prevenirii dezastrelor și pentru asigurarea unor condiții optime de viață pentru cetățeni. Ca în multe alte instituții ale statului și activitatea ANPM este definită de birocrație, iar pentru mine acest subiect reprezintă o provocare și ocupă un loc aparte în agenda mea de conducere, pentru care căutăm încă soluții.

ecologic: Dar activitatea celor 42 de agenții teritoriale subordonate ANPM?

Florin George Gârbacea: În prima săptămână după venirea mea la ANPM am considerat că este imperios necesar să înțeleg instituția pe care o conduc prin identificarea nevoilor cu care se confruntă. Am început prin a analiza productivitatea angajaților din fiecare dintre cele 42 de agenții teritoriale subordonate ANPM și din păcate am descoperit că majoritatea agențiilor se confruntă cu lipsa de personal și multe dintre clădirile în care funcționează necesită lucrări de consolidare. Împreună cu colegii mei lucrăm la îmbunătățirea acestor aspecte și urmărim ca până la începutul anului viitor să rezolvăm problema personalului printr-o mai bună reconfigurare la nivel național a organigramei instituțio­nale. ANPM are în prezent sub 1.600 de angajați și foarte multe locuri de muncă vacante. Din păcate agenția pierde anual angajați, fapt determinat de pachetul salarial mai atractiv pe care îl oferă alte instituții de stat, de aceea în momentul actual personalul nostru este suprasolicitat.
ecologic: Care sunt relațiile dintre ANPM și Agențiile Județene pentru Protecția Mediului? Cine numește și destituie preșe­din­ții agențiilor județene?

Florin George Gârbacea: Agențiile pentru Protecția Mediului sunt ordonatori terțiari de credite și sunt în coordonarea meto­do­lo­­gică atât a ANPM, cât și a Ministerului Mediului, Apelor și Pă­­du­­rilor (MMAP). În prezent majoritatea APM-urilor sunt con­duse de directori care au ocupat aceste funcții prin concurs.

ecologic: Credeți că se poate vorbi în prezent de corupție în do­­meniul autorizărilor de mediu?

Florin George Gârbacea: Nu pot să vă răspund la această întrebare pentru că nu am cunoștință despre asemenea cazuri.

ecologic: ANPM are propria rețea de monitorizare a calității aerului. Câte avertizări de depășire a nivelului maxim de dio­xid azot și de particule în suspensie au emis agențiile județene în ultimul an?

Florin George Gârbacea: MMAP este administratorul Rețelei Naționale pentru Monitorizarea Calității Aerului, ANPM doar gestionează datele furnizate de aceasta. Agențiile județene nu emit avertizări, ci verifică și validează datele din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) și conform legislației în vigoare (Legea nr. 104/2011 și HG nr. 257/2015), în cazurile de depășire a va­lorilor limită informează autoritățile cu responsabilități în luarea mă­surilor necesare pentru reducerea în cel mai scurt timp posibil a concentrațiilor de poluanți atmosferici și identificarea surselor.
Din datele furnizate de RNMCA se pot vedea depășiri ale va­lo­rilor limită pentru anumiți indicatori. Valoarea limită zilni­că pentru particule în suspensie PM10 este de 50 µg/m3 și nu trebuie să fie depășită de peste 35 de ori. Valoarea limită anuală pentru particule în suspensie PM10 este de 40 µg/m3. Valoarea li­mită orară pentru dioxid de azot (NO2) este de 200 µg/m3 și nu trebuie depășită de peste 18 ori, iar valoarea limită anuală pentru acest poluant este de 40 µg/m3.
Pe baza seriilor de date de la cele 155 de stații de monitorizare a calității aerului din RNMCA, a inventarelor de emisii, precum și a studiilor de modelare (dacă există), ANPM întocmește anual un raport conform cerințelor din Directiva 2008/50/CE a Par­la­mentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind ca­li­tatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa și Decizia 850/2011/EC privind schimbul reciproc de informații și raportări privind calitatea aerului. Raportul evidențiază confor­ma­rea sau neconformarea cu valorile limită și este transmis Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor în vederea raportării către Comisia Europeană. Nerespectarea valorilor limită implică de­clan­șarea unor proceduri de infringement.
Pentru anul 2020 au fost înregistrate următoarele situații: la PM10 nu au fost depășiri anuale ale valorilor limită de 40 µg/m3, iar la 3 stații s-au înregistrat peste 35 depășiri ale valorilor limită zilnice: Alba – stația nr. 2 (38 depășiri), Gorj – stația nr. 2 (39 depășiri) și Iași – stația nr. 1 (44 depășiri). La dioxidul de azot (NO2) avem o stație care a înregistrat mai mult de 18 depășiri orare și anu­me la Timișoara – stația nr. 5, care a avut 24.
S-a depășit valoarea limită anuală pentru NO2 la șapte stații din București, Cluj, Constanța și Timișoara. În perioada 1 iulie 2020 – 1 iulie 2021 dintr-un total de aproximativ 20.000 măsurători ale concentrațiilor de PM10 rea­lizate în 113 stații de monitorizare, doar 6% au fost peste valoarea limită. Ca atare, pentru NO2 numărul depășirilor a fost ne­sem­nificativ raportat la totalul măsurătorilor orare din întreaga rețea.

ecologic: Ce părere aveți despre rețeaua de senzori de moni­to­­rizare a poluării aerului în Ro­mânia, construită de compania poloneză Airly?

Florin George Gârbacea: Consider că este o aplicație foarte utilă pentru măsurătorile calității aerului, sunt măsurători ce vin în completarea celor din punctele fixe din rețeaua RMNCA care sunt raportate către Comisia Europeană.
ecologic: În ce relații sunteți cu ONG-urile de mediu?

Florin George Gârbacea: Ușa mea este deschisă tuturor ONG-urilor de mediu. De altfel, în cele câteva luni de când ocup acest post, multe ONG-uri au solicitat audiențe. M-am întâlnit cu reprezentanții acestora și cred că am avut discuții constructive. Ca pre­­șe­dinte al ANPM încurajez activitatea tuturor organizațiilor ne­gu­ver­namentale atât timp cât activitatea lor rămâne în limitele intereselor cetățenilor și ale comunității.

ecologic: În domeniul gestionării deșeurilor România este țara care raportează cele mai puține date către instituțiile Uniunii Europene. Având în vedere că această obligație revine ANPM, ce măsuri intenționați să luați pentru rezolvarea problemei?

Florin George Gârbacea: Știu că au fost probleme în raportarea unor date către Uniunea Europeană și de aceea încă de la preluarea funcției de președinte al ANPM am făcut demersuri pentru creșterea gradului de digitalizare a instituției. Sper ca astfel în viitorul apropiat să depășim și această sincopă a raportării datelor către instituțiile europene.

ecologic: Cum apreciați colaborarea interinstituțională dintre ANPM, AFM și GNM? Este o relație funcțională?

Florin George Gârbacea: Colaborarea este o problemă la nivel local, dar situațiile diferă de la o zonă la alta. În unele județe colaborarea între instituțiile de mediu este foarte bună, iar în altele aproape inexistentă. Noi încercăm să îmbunătățim situația fiindcă după părerea mea colaborarea reală și strânsă dintre aceste trei instituții este esențială pentru protejarea mediului la nivel național.