Pe 23 februarie 2022, Comisia Europeană a adoptat o propunere de Directivă privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor (CSDDD – Directive on corporate sustainability due diligence). Scopul acesteia era promovarea unui comportament corporativ durabil și responsabil și de a ancora drepturile omului și considerațiile de mediu în operațiunile și guvernanța corporativă ale companiilor. Prin noile reguli Comisia dorea ca întreprinderile să abordeze efectele negative ale acțiunilor lor, inclusiv în lanțurile lor valorice din interiorul și din afara Europei.
Propunerea Comisiei urma să fie aprobată de Parlamentul European, care însă a blocat în data de 28 februarie a.c. Directiva CSDDD, chiar înainte de votul final din plen. Pentru a intra în procesul de votare propunerea de directivă avea nevoie de „o majoritate calificată“ formată din reprezentanţii a 15 țări care reprezintă 65% din populația Uniunii Europene, iar această condiţie nu a fost îndeplinită.
Potrivit Reuters, opoziţia la Directiva CSDDD a fost condusă de democrații liberi (FDP), pro-business din Germania, parte a coaliției de guvernare formată din trei partide, care a susținut că dacă va fi adoptată directiva va împovăra afacerile cu un exces de birocraţie.
Înainte de abținerea Germaniei, ministrul german al Justiției, Marco Buschmann, de la Partidul Liber Democrat (FDP), a făcut lobby împotriva acestei directive, îndemnând celelalte state membre UE să voteze împotrivă. „Protecția drepturilor omului face parte din identitatea de bază a UE. Prin urmare, susțin pe deplin obiectivul directivei de a asigura o mai bună protecție a drepturilor omului și a mediului în lanțurile de aprovizionare ale companiilor europene. Cu toate acestea, acest obiectiv nu trebuie să ducă la auto-constrângerea Europei ca loc pentru o bună derulare a afacerilor. La urma urmei, performanța economică este baza pentru prosperitate – mai ales în vremuri de mari schimbări geopolitice“, a spus Buschmann despre CSDDD.
Aceasta a fost a doua oară când Belgia, care deține președinția rotativă a UE, a încercat să obțină sprijin pentru acest text deja convenit cu Parlamentul European. În temeiul CSDDD, care ar fi trebuit să intre în vigoare în 2027, marile companii din Uniunea Europeană ar fi fost obligate să identifice și să remedieze în lanțurile lor de aprovizionare cazurile de angajare a muncii forțate sau daunele aduse asupra mediului, cum ar fi poluările sau defrișările.
Directiva viza companiile mari cu mai mult de 500 de angajați, industriile cu risc ridicat cu peste 250 de angajaţi, dar şi IMM-urile care că făceau parte din lanțurilor valorice ale acestora. Blocarea Directivei privind sustenabilitatea corporativă de due diligence a fost percepută la Bruxelles ca o altă victorie a partidelor sceptice cu privire la Green Deal, un acord care devine pe zi ce trece tot mai golit de conţinut.● ecologic