1.2 C
Bucharest
Sunday, December 10, 2023
Mai mult

    În timp ce Uniunea Europeană visează la neutralitatea climatică, locuitorii ei se încălzesc cu lemne și cărbuni

    Este greu de înțeles ce se întâmplă acum în Europa. După ce gazele și electricitatea au ajuns la niște prețuri de neimaginat în urmă cu câțiva ani, oamenii din țările mai bogate ale Uniunii au redescoperit sobele și s-au întors la încălzirea cu lemne și cărbuni. România rurală, o lume care încă nu a descoperit gazele ca sursă de încălzire, a rămas cu sobele de teracotă care fac parte din cultura acestui popor amărât. Cetățenii europeni sărăcesc pe zi ce trece, iar viitorul care se prefigurează nu este prea fericit. Între timp oficialii Uniunii Europene încearcă să interzică sau măcar să limiteze consumul de lemn de foc, afirmând pe bună dreptate că este o mare sursă de poluare a aerului. Iarna aceasta este pe sfârșite, dar cea care va veni se anunță de pe acum extrem de dificilă.• Matei Dumitru

    Arderea lemnelor în sobele clasice este mai periculoasă pentru sănătatea noastră decât emisiile de noxe de la motoarele cu ardere internă. Aceasta este concluzia la care au ajuns autoritățile europene în urma mai multor studii, printre care și cel intitulat „Unde este foc este și fum“ publicat în septembrie 2021 de două asociații nonprofit: European Environmental Bureau (EEB – cea mai mare rețea de organizații de mediu din Europa, care reunește peste 160 de entități ale societății civile din 38 de țări) și Green Transition Denmark.
    Conform acestui studiu, finanțat prin programul LIFE al Uniunii Europene, încălzirea locuințelor cu sobe pe lemne și cărbuni produce jumătate din poluarea cu particulele în suspensie (PM2,5) și carbon (BC) din Uniunea Europeană. În plus, arderile contribuie semnificativ la emisiile de hidrocarburi aromatice policiclice (PAH), compuși organici volatili (COV) și dioxine, care au efecte nocive asupra sănătății cetăţenilor și contribuie la încălzirea globală. Nivelul emisiilor depinde însă de factori cum ar fi calitatea și umiditatea materialelor arse, dimensiunile și calitatea sobei, șemineului sau centralei în care se face arderea.
    Concluzia studiului „Unde este foc este și fum“ este că dintre toate sursele de producere a căldurii, arderea la scară mică a lemnului și cărbunelui provoacă cea mai multă poluare și generează cele mai mari costuri pentru sănătate. De aceea autorii cercetării recomandă instituțiilor europene de reglementare să impună soluții de încălzire curate – cum ar fi termoficarea în orașe sau pompele de căldură – și să prevadă valori limită de emisii în atmosferă mult mai stricte în Directiva EcoDesign pentru sobe și cazane pe lemne. Organizarea unei campanii la nivel european care să se concentreze pe o izolare mai bună a locuințelor și luarea de măsuri pe plan local sau național pentru interzicerea sau măcar limitarea arderii combustibililor solizi pentru încălzirea locuințelor sunt alte recomandări ale ONG-urilor care au realizat studiul.

    Damian Bakarcic.flickr
    Sursa foto: Damian Bakarcic/flickr.com

    Marea Britanie

    Popularitatea sobelor pe lemne a crescut în Marea Britanie pe măsură ce oamenii au stat mai mult acasă în timpul pandemiei și au îmbrățișat conceptul scandinav de spații de locuit confortabile. În prezent însă cererea a depășit cu mult oferta, deoarece sobele clasice au devenit singura alternativă la prețurile uriașe la electricitate, gaz și petrol, sursele folosite în mod obişnuit la încălzirea gospodăriilor.
    Încălzirea cu lemne trebuia să fie interzisă în Marea Britanie acum câțiva ani, ca urmare a adoptării „Strategiei pentru aer curat din 2019“. În prezent însă comercianții de sobe din Anglia nu pot face față cererilor, pentru că termenele de livrare ale comenzilor pe care le-au făcut în China, Danemarca sau Germania ajung la doi sau chiar trei ani.
    Folosirea sobelor pe lemne în marile orașe britanice a dus la o creștere uriașă a poluării aerului. Autoritățile au luat măsuri stabilind așa-numite „zone de control al fumului“, desemnate de consiliile locale, în care există o limită a cantității de fum care poate fi scoasă de un coș și care poate fi produsă de arderea doar a unor combustibili autorizați numai într-o sobă conformă, cu emisii minime. O astfel de sobă reduce nivelul de emisii și minimizează acumularea de funingine, permițând fumului să fie evacuat mai ușor și menținând coșul mai curat.
    Guvernul a anunțat că înăsprește reglementările privind emisiile pentru a reduce cantitatea de fum pe care sobele noi o pot emite de la 5 la 3 grame pe oră în zonele de control al fumului. Aceste zone acoperă majoritatea localităților britanice, unde sunt deja aplicate restricții suplimentare privind arderea lemnului și cărbunelui la încălzirea locuințelor.
    Amenzile aplicate pentru încălcarea regulilor nu sunt mici. Dacă Consiliul Local constată că pe coșul unei locuințe iese mai mult fum decât ar trebui, proprietarul trebuie să plătească 300 de lire sterline, amendă care ajunge la 1.000 de lire sterline dacă în urma controlului reiese că s-au folosit combustibili neautorizați sau sobe neconforme.
    În Londra primarul Sadiq Khan a lansat la începutul lunii februarie noi ghiduri de planificare pentru atingerea țintei de zero emisii, interzicând instalarea de sobe pe lemne în noile construcții și extinzând zonele de control al fumului.

    Germania

    Londra nu este singura care caută modalități de a reduce numărul sobelor cu lemne. Și alte mari orașe din Europa încearcă să-i facă pe cetățeni să renunțe la folosirea combustibililor solizi pentru încălzire.
    Nu și în Germania, unde guvernul federal a lansat chiar un program de stimulare a pieței oferind granturi pentru cumpărătorii de sobe, centrale și alte sisteme de încălzire pe lemne. Sunt avute în vedere în primul rând sistemele cu alimentare automată pentru arderea biomasei solide (porumb, grâu, paie, bușteni, buturugi, frunze și crengi), cu excepția așchiilor de lemn. Stimulentul este de 36 euro pe kilowatt și se aplică pentru instalațiile cu capacitatea de 5 până la 100 kilowați. Subvenția guvernamentală pentru centrale pe peleți cu rezervor de apă este de 1.000 euro, pentru centrale pe peleți 2.000 euro și pentru cele cu rezervor tampon nou construit cu o capacitate de stocare de cel puțin 30 litri per kilowatt de 2.500 euro.
    În Germania funcționează și alte scheme de subvenții pentru sobele cu lemne, ca răspuns la fluctuațiile recente de pe piețele globale de energie. Coaliția de guvernare a social-democraților, verzilor și liberalilor și-a reînnoit la începutul anului 2021 angajamentul de a subvenționa clădirile eficiente din punct de vedere energetic. Oricine înlocuiește un sistem de încălzire cu combustibil lichid cu unul care utilizează biomasă – inclusiv peleți de lemn – obține de la guvern o rambursare de până la 45% din costuri.
    Agenția Federală de Mediu spune că biomasa nu ar mai trebui folosită deloc pentru încălzire deoarece încălzitoarele pe lemne emit de aproape o mie de ori mai multe particule decât cele pe gaz. În Germania aproape o cincime din poluarea cu particule mici este generată de încălzirea cu lemne a caselor particulare. Cu toate acestea, guvernul federal – poate și pentru a preîntâmpina eventuale proteste sociale cauzate de scumpirea fără precedent a gazelor – promovează și susține financiar arderea lemnelor ca sursă de încălzire. Ca urmare, cererea de lemne și peleți depășește cu mult oferta, iar vânzările au ajuns să fie raționalizate.

    Richard Ricciardi
    Sursa foto: Richard Ricciardi/flickr.com

    Alte țări europene

    Și în Danemarca a crescut mult cantitatea de lemn folosită la încălzirea gospodăriilor. La fel și poluarea. „Este ca și cum ultimul deceniu de progres s-a pierdut în doar un an. Ne-am întors în timp la focul de tabără din epoca de piatră, doar că acum îl facem în camera de zi“ a declarat Kåre Press-Kristensen, consilier principal pentru calitatea aerului și climă la ONG-ul Green Transition Denmark.
    În Țările de Jos un studiu a demonstrat că utilizarea unei sobe pe lemne produce prin poluare aproximativ 750 euro cheltuieli anuale pentru sănătate per gospodărie. Prin comparație, costurile de sănătate generate de emisiile unei mașini diesel sunt de 210 euro.
    „În prezent nu există temeiuri legale pentru a interzice complet arderea lemnului“, a declarat Eva Oosters, viceprimarul pentru mediu și transport fără emisii în orașul olandez Utrecht. În schimb, autoritățile se concentrează pe încercarea de a „încuraja oamenii să aleagă un mediu mai sănătos și mai curat“. În majoritatea orașelor din Olanda interdicțiile complete nu sunt posibile, astfel că opțiunile factorilor de decizie pentru a reduce utilizarea sobelor cu lemne sunt limitate. În decembrie 2021 guvernul a implementat o subvenție pentru ca oamenii să renunțe la sobe sau să le schimbe cu unele mai puțin poluante. Schema s-a dovedit populară, dar autoritățile au decis să o abandoneze anul acesta, oferind doar o subvenție pentru îndepărtarea completă a sobelor.
    În Norvegia oamenii au reacționat „foarte negativ la afirmațiile noastre“, a spus Susana Lopez-Aparicio, autorul principal al unui raport elaborat de Institutul Norvegian de Cercetare a Aerului. „Arderea lemnelor este strâns legată de cultura norvegiană“, a declarat specialista.
    Norvegienii care ard lemnul sunt „foarte atașați de el“, a constatat și Dr. Gary Fuller, lector de măsurarea calității aerului la Facultatea de Medicină și Școala de sănătate publică de la Imperial College London, care a subliniat că utilizatorii de sobe din Norvegia nu au fost influențați în niciun fel când li s-au prezentat rezultatele de la senzorii de poluare. De obicei sunt oameni relativ înstăriți și aleg această variantă de încălzire nu atât din cauza prețurilor ridicate la energie, ci datorită atmosferei sociale confortabile pe care o creează, arată cercetările e-fectuate de Kantar. Asta face ca obiceiurile să fie greu de schimbat, a prezis Dr. Fuller: „să poți schimba acest comportament doar prin informații va fi cu adevărat o provocare“.

    Washington State Depart.flickr
    Sursa foto: Washington State Depart/flickr.com

    Statele Unite

    Încă din februarie 2015 Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) și-a actualizat standardele de calitate a aerului pentru încălzitoarele rezidențiale pe lemne. De la 1 ianuarie 2021 orice sobă nouă pe lemne vândută în SUA trebuie să respecte limite de emisii: de 2,0 grame pe oră sau de 2,5 grame pe oră, în funcție de tipul de combustibil utilizat: peleți sau bușteni.

    Fără încălzire cu lemne în Uniunea Europeană

    Ceea ce se întâmplă acum ridică multe semne de întrebare cu privire la modalitățile prin care Europa va deveni neutră climatic până în 2050. De anul trecut europenii au trecut de la gaz la încălzirea pe lemne și este cert că poluarea va crește în următorii ani la niște niveluri care vor necesita altfel de măsuri, mult mai dure și poate mai puțin democratice.
    Parlamentul European a adoptat pe 9 februarie a.c. o serie de măsuri cu privire la propunerea de revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor (EPBD). Obiectivul principal al Comitetului pentru industrie, cercetare și energie este ca sectorul construcțiilor din UE să devină neutru din punct de vedere climatic până în 2050 prin reducerea substanțială până în 2030 a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie. De asemenea, își propune să crească rata renovării clădirilor ineficiente energetic și să îmbunătățească informarea privind performanța energetică.
    Conform textului adoptat, începând din 2028 toate clădirile noi ar trebui să aibă emisii zero și începând cu 2026 la fel și clădirile noi ocupate, operate sau deținute de autoritățile publice (Comisia a propus 2030 și respectiv 2027). Toate clădirile noi ar trebui să fie echipate cu tehnologii solare până în 2028, acolo unde este adecvat din punct de vedere tehnic și fezabil din punct de vedere economic, clădirile rezidențiale aflate în curs de renovare majoră trebuie să se conformeze până în 2032. Clădirile rezidențiale ar trebui să atingă cel puțin clasa de performanță energetică E până în 2030 și D până în 2033. Clădirile nerezidențiale și cele publice ar trebui să atingă aceleași clase până în 2027 și respectiv 2030.
    Toate acțiunile necesare pentru atingerea acestor obiective ar urma să fie stabilite de fiecare stat membru prin planurile naționale de renovare, care ar trebui să includă scheme de sprijin cu obiective și măsuri realiste pentru a facilita accesul la granturi și finanțare. Statele membre trebuie să instituie puncte de informare gratuite și scheme de renovare neutre din punct de vedere al costurilor. Măsurile financiare ar trebui să ofere prime importante pentru renovările profunde, în special la clădirile cu cele mai slabe performanțe, iar granturile și subvențiile specifice ar trebui puse la dispoziția gospodăriilor vulnerabile.
    Țările Uniunii trebuie să se asigure că utilizarea combustibililor fosili în sistemele de încălzire la clădirile noi și în curs de renovare majoră, refacere profundă sau a sistemului de încălzire nu este autorizată de la data transpunerii noii directive. Utilizarea combustibililor fosili pentru încălzire ar trebui eliminată complet până în 2035, cu excepția cazului în care Comisia Europeană va prelungi termenul până în 2040.
    În concluzie, Parlamentul European dorește interzicerea sistemelor de încălzire cu combustibili fosili până în 2035. Toate aceste prevederi sunt cuprinse într-un proiect de lege care va fi supus la vot în plen în sesiunea din 13-16 martie și va deveni poziția de negociere a Parlamentului. Eurodeputații vor intra apoi în dezbateri cu Consiliul pentru a conveni asupra formei finale a documentului.

    Cahroi.flickr
    Sursa foto: Cahroi/flickr.com

    România

    Aproape jumătate dintre gospodăriile din România utilizează în prezent lemnul de foc ca mijloc de încălzire (47%). Mai mult de 80% din locuitorii din mediul rural se încălzesc cu lemne.
    Nu există date exacte despre câte locuințe sunt racordate la rețelele de gaze, dar numărul lor nu poate depăși 44% din totalul gospodăriilor. Este sigur însă că unii au renunțat la încălzirea cu gaze după ce prețurile au explodat. Iar în România, ca și în alte țări ale Uniunii, lemnul este singura alternativă. Dacă până acum oamenii au reușit să își procure cumva lemnul de foc, viitorul care se întrevede nu este unul fericit.
    România s-a angajat prin PNRR ca până cel târziu în ultimul trimestru din 2023 să pună în aplicare un cadru legislativ pentru decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire care să includă măsuri de diversificare a mixului energetic prin renunțarea la lemn.
    Deranjat de faptul că în marile orașe – și chiar în București – unii oamenii se încălzesc cu lemne, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tánczos Barna, a anunțat că va lua măsuri. „Din păcate, dacă o să analizați clasamentul Uniunii Europene, Bucureștiul este printre puținele capitale sau poate singura unde încă există încălzire rezidențială cu lemne de foc, exact așa cum se întâmpla la 1700. În același fel se încălzesc o parte din locuitorii municipiului București și din zonele limitrofe, pentru că atunci când este poluare în București ea nu vine doar din municipiu, ci avem o aglomerare urbană. Pasul unu este să identificăm soluții serioase de finanțare și de decizie politică prin care să reușim acolo unde există rețele de gaz și infrastructură de agent termic pentru încălzire centralizată să oprim cu totul încălzirea rezidențială pe lemne. Pentru că atunci când ai sobă în casă, în cel mai bun caz pui lemne pe foc, însă avem semnale de la cetățeni, de la Garda de Mediu și de la alte entități care ne spun că nici măcar lemn nu se arde, ci alte materiale, fie că vorbim de plastic, pal, ce mai reușesc bieții oameni să ardă și astfel contribuie la disconfortul olfactiv și la poluare“, a declarat ministrul Mediului.
    Din 2035, poate chiar mai devreme, și cetățenii României vor fi nevoiți să renunțe la arderea lemnelor în favoarea unor sisteme de încălzire curate și prietenoase cu mediul. Din păcate țara noastră nu este Olanda, Franța sau Germania. Sper ca oamenii care vor trăi peste 12 ani în satele românești să fie ceva mai înstăriți decât cei de acum. Fiindcă altfel mi-e greu să îmi imaginez pompe de căldură sau centrale electrice de încălzire în casele de chirpici care stau să se prăbușească.

    Apuseni Glavoi 232

    Publicitate

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.

    Ultimele știri

    Cazul de la Târgșoru Vechi modifică legi și duce la o uriașă criză a gunoaielor în Prahova

    Incidentul din județul Prahova unde comisarii Gărzii Naționale de Mediu au descoperit o rețea de „oameni de afaceri“ care...

    Mai multe articole