22.8 C
București
sâmbătă, iunie 22, 2024
Mai mult

    Infracțiunile împotriva speciilor sălbatice din Europa rămân nepedepsite sau nedetectate

    Sursa foto: stanze/flickr.com

    Un nou raport realizat prin proiectul LIFE SWiPE arată cea mai cuprinzătoare imagine de până acum asupra crimelor împotriva animalelor sălbatice din Europa. Potrivit raportului, uciderea ilegală a animalelor sălbatice, utilizarea momelilor otrăvite sau a metodelor și echipamentelor interzise pentru vânătoare și comerțul ilegal cu animale sălbatice au fost cele mai comune infracțiuni împotriva speciilor sălbatice întâlnite în 11 țări europene: Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Italia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Serbia, Spania și Ucraina.• ecologic

    Revizuirea Directivei UE privind criminalitatea asupra mediului, în prezent în curs de negocieri, oferă o oportunitate unică de a salva speciile sălbatice emblematice și amenințate de aceste activități criminale devastatoare. Conform noului raport SWiPE, criminalitatea împotriva animalelor sălbatice este devastatoare pentru speciile europene pe cale de dispariție și reprezintă un risc tot mai mare pentru dezvoltarea economică și securitatea societăților noastre, iar majoritatea cazurilor rămân încă nepedepsite sau nedetectate. Aceasta este una dintre principalele constatări ale unui nou raport publicat în cadrul proiectului LIFE SWiPE, „Dezvăluirea invizibilului: succese și provocări în urmărirea penală a infracțiunilor împotriva speciilor sălbatice în Europa“. Pe baza informațiilor de la 87 de instituții contactate din 11 țări europene, raportul evidențiază lipsa de monitorizare a acestui fenomen, ceea ce face aproape invizibile crimele împotriva naturii. Potrivit raportului, care analizează datele din perioada 2016-2020, cele mai multe dintre aceste infracțiuni din Europa au fost legate de uciderea ilegală a animalelor sălbatice (27%), utilizarea de momeli otrăvite (16%) sau metode și echipamente interzise pentru vânătoare (14%) precum și comerțul ilegal cu animale sălbatice (13%), potrivit unui comunicat al WWF România.

    1.TEASER poison RO site

    Deși nicio populație de animale sălbatice nu este scutită de această amenințare, sticletele pare a fi cea mai vizată specie, în întregul raport. Această pasăre minusculă exemplifică multiplele activități criminale care devastează fauna sălbatică europeană: este ucisă pentru hrană „de lux“ în Italia, vizată de „turismul braconajului“ în Serbia, comercializată ilegal în Orientul Mijlociu din Ucraina, sau capturată ca animal de companie în Spania.

    Între speciile ce sunt adesea victime ale crimelor împotriva animalelor sălbatice întâlnim specii amenințate de păsări de pradă și carnivore mari. Potrivit raportului, uciderea ilegală a urșilor, lupilor sau râsului este în primul rând rezultatul unor conflicte de coexistență percepute sau reale cu fermierii și vânătorii și este, de asemenea, legată de vânătoarea de trofee.

    „Exemplarele aparținând faunei sălbatice nu sunt raportate ca dispărute, așa cum se întâmplă cu oamenii și, evident, nu se pot auto-raporta ca victime, așa că majoritatea acestor acte nu sunt raportate și, după toate probabilitățile, multe altele rămân nedetectate“, spune Roselina Stoeva, managerul de proiect LIFE SWiPE. De exemplu, în perioada de studiu, în Bulgaria, 4 urși bruni au fost găsiți morți de către autorități și alte patru cazuri au fost făcute cunoscute prin reportaje media sau dosare ale procurorilor. Cu toate acestea, în aceeași perioadă, scăderea populației de urși a fost de zece ori mai mare – cu 80 de indivizi, de la 411 la 329 – fără nicio dovadă a creșterii mortalității naturale.

    Chiar dacă au fost raportate, multe din cazurile de infracțiuni împotriva animalelor sălbatice nu au fost urmărite penal. În medie, 60% dintre plângerile privind infracțiunile împotriva animalelor sălbatice, primite de procuratură nu au dus la rechizitorii sau proceduri judiciare. Sancțiunea cel mai des aplicată a fost închisoarea cu suspendare.

    Studiul arată, de asemenea, cele mai bune practici din întreaga Europă, ce ar putea stimula urmărirea penală a acestor infracțiuni: unitățile de poliție specializate, utilizarea tehnologiilor precum dronele sau GPS-ul pentru monitorizarea speciilor pe cale de dispariție sau antrenarea câinilor pentru a detecta otrăvirile și infracțiunile împotriva animalelor sălbatice. Toate acestea au îmbunătățit detectarea și investigarea acestor crime acolo unde au existat și au fost folosite. „Infracțiunile împotriva vieții sălbatice sunt crime cu sălbăticie  împotriva vieții. Pentru a opri scăderea biodiversității și pentru a pune natura pe calea redresării pentru 2030, guvernele trebuie să ia măsuri îndrăznețe pentru a aborda crimele care amenință cele mai emblematice animale sălbatice ale noastre, chiar aici în Europa“, a mai adăugat Roselina Stoeva.

    Crearea unei baze de date centralizate pentru infracțiunile împotriva animalelor sălbatice, creșterea resurselor financiare și îmbunătățirea cooperării peste granițele europene sunt esențiale. Lacunele legislative, care permit achiziționarea de unelte de vânătoare ilegale ar trebui soluționate și ar trebui să existe oportunități mai semnificative de formare și specializare în sectoarele de aplicare și judiciar. Consiliul UE a recunoscut criminalitatea împotriva mediului ca una dintre cele zece priorități de combatere a criminalității grave și organizate.

    Revizuirea Directivei UE privind criminalitatea asupra mediului, aflată în prezent în curs de negocieri, oferă o oportunitate unică de a aborda această amenințare la adresa biodiversității. „Parlamentul European și Consiliul trebuie să comunice că aceste infracțiuni nu sunt tolerate în Europa, asigurându-se că Directiva revizuită privind criminalitatea împotriva mediului este suficient de puternică și ambițioasă. Toate infracțiunile majore de mediu ar trebui să fie reglementate de directivă, iar termenele maxime de închisoare trebuie să fie disuasive pentru a descuraja infracțiunile împotriva animalelor sălbatice“, a declarat Audrey Chambaudet, ofițer de politici în cadrul departamentului de Comerț cu specii sălbatice și infracțiunile cu specii sălbatice al Biroului de politici europene WWF.

    DESPRE proiectul LIFE SWiPE

    Proiectul „Successful Wildlife Crime Prosecution in Europe“ (SWiPE) este susținut financiar de programul LIFE al UE. Proiectul este implementat de WWF, Fauna & Flora International, TRAFFIC, Procuratura Statului din Republica Croația și Academia Judiciară a Republicii Croația, în 11 țări europene: Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Italia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Serbia, Spania și Ucraina și se bazează pe colaborarea cu autoritățile în drept pentru a descuraja și, în cele din urmă, a reduce criminalitatea împotriva speciilor sălbatice, prin îmbunătățirea conformității cu legislația UE în domeniul mediului. Proiectul SWiPE își propune să contribuie la creșterea numărului de infracțiuni aduse în fața justiției. Mai multe informații puteţi găsi la adresa: http://stopwildlifecrime.eu.

    Newsletter Ecologic