21.3 C
Bucharest
Friday, February 26, 2021

Ionuţ Georgescu: „Beneficiem acum din plin de investiţiile pe care le-am făcut în ultimii ani în digitalizare activităţii“

Organizaţiile care implementează responsabilitatea extinsă a producătorilor în domeniul deşeurilor de ambalaje trec printr-o perioadă destul de complicată. Pe de o parte înregistrează reduceri semnificative ale cantităţilor de deşeuri generate, în special din sectorul hotelurilor şi restaurantelor, iar pe de altă parte nu ştiu cum se vor adapta la  noul Ordin de Ministru care le reglementează activitatea. În plus, trebuie să aplice măsuri speciale de protecţie pentru a evita contaminarea angajaţilor cu noul coronavirus. Despre toate acestea am vorbit cu Ionuţ Georgescu, preşedintele FEPRA International, unul din cele mai importante OIREP-uri din România.● ecologic

ecologic: Cum a fost această perioadă pentru FEPRA şi care au fost măsurile pe care le-aţi luat pentru evitarea îmbolnăvirii angajaţilor?

Ionuţ Georgescu, preşedintele FEPRA International SA: Un avantaj al acestei pieţe în care lucrăm este faptul că colectarea deşeurilor, sub orice formă, trebuie făcută în orice perioadă – că e pandemie, că e război, orice ne-am putea imagina – managementul deşeurilor este important şi cu atât mai mult chiar în aceste perioade, nu numai din punctul de vedere al colectării, ci şi din punctul de vedere al resurselor. În şi după Al Doilea Război Mondial, reutilizarea era pe primul loc pentru că era greu să găseşti resurse. Şi în Europa şi în America oamenii nu mai găseau de unde să cumpere multe bunuri şi materii prime şi se gândeau cum să reutilizeze, cum să recicleze cât mai bine ceea ce aveau.

Noi românii am devenit în ultimii 30 de ani o societate de consum. Ne-a plăcut să consumăm, dar nu ne-a mai plăcut să reutilizăm şi să reciclăm. În Occident societatea de consum s-a instaurat cam cu 20 de ani mai devreme decât la noi, iar acum noua generaţie se uită altfel la modul în care îşi trăieşte viaţa şi cum poate afecta lumea.

Revenind la ultimele luni, observăm că acele companii de colectare, de tratare şi reciclare care şi-au înţeles menirea şi modul în care să acţioneze pe piaţă, care au avut grijă de angajaţi în aşa fel încât să evite riscul de infectare cu noul coronavirus au muncit în continuare. Iar noi am fost alături de ei, le-am împărtăşit din experienţa noastră. Le-am explicat cât de importante sunt măştile, spălarea frecventă a mâinilor, curăţenia în general, temperatura luată angajaţilor când vin la muncă, rapoartele în fiecare dimineaţă.

La un moment dat am făcut un test care chiar a funcţionat: ce colectam într-o zi depozitam pe o parte a terenului şi de-abia după vreo 10 zile ne apucam de tratarea acelor deşeuri. Am încercat tot felul de lucruri în aşa fel încât să reducem cât mai mult riscul de infectare a colegilor noştri cu noul coronavirus. Şi toată această procedură, care poate părea birocratică, a păzit industria până acum. Eu nu am auzit de infectări cu coronavirus în această zonă, în managementul deşeurilor.

ecologic: FEPRA este una din societăţile din domeniul preluării de responsabilităţi care a investit în digitalizare. Se văd acum rezultatele acestor investiţii?

Ionuţ Georgescu: Noi ca OIREP am bonificat şi am lucrat îndeaproape cu firmele de colectare şi de salubritate cu care avem contracte şi ne-am atins ţintele în acest moment. Am încercat şi încercăm în continuare să vedem această perioadă ca pe o perioadă de resetare. Suntem foarte mândri de noi că reuşim să lucrăm de la distanţă total. În acest moment am renunţat la sediu, avem un spaţiu într-o locaţie de co-working din Capitală unde colegii noştri se întâlnesc periodic pe baza unui calendar, dar la fel, foarte riguros şi foarte strict din punct de vedere al siguranţei sănătăţii. Acolo ne întâlnim şi cu reprezentanţii statului, cu reprezentanţii ministerului sau cei ai AFM şi aşa mai departe. Deci avem tehnologia necesară şi beneficiem acum din plin de investiţiile pe care le-am făcut în ultimii ani în digitalizare activităţii.

Deplasările în ţară sunt cât mai puţine, folosim aplicaţii pentru videoconferinţe şi lucrul în comun pe documente. Avem un soft de trasabilitate şi în acest moment 90% din cantităţile pe care le gestionăm împreună cu colectorii şi reciclatorii sunt înregistrate în format digital, iar toate datele şi documentele sunt încărcate online în platforma noastră. Nu am avut probleme de securitate. Pentru FEPRA aceasta nu a fost o perioadă rea: am semnat contracte noi cu clienţi şi cu colectori. Totul s-a făcut digital.

Încercăm acum să creem o conexiune cu Administraţia Fondului pentru Mediu, implicând şi Agenţia Naţională de Digitalizare a României, o instituţie de stat care ar putea să susţină diverse demersuri de informatizare. Dorim să ne conectăm pe această platformă şi cu Ministerul Mediului dar nu ştim dacă ei sunt pregătiţi să lucreze cu noi în acest sistem digital.

Vrem să creăm pentru AFM şi Comisia de licenţiere conturi de utilizatori în platforma noastră, cu acces special la datele care îi interesează şi astfel să poată vedea în timp real ce face FEPRA. Aşa cum clienţii noştri au transparenţă totală în privinţa colectorilor, reciclatorilor şi activităţilor noastre, inclusiv asupra bugetului, considerăm că şi AFM şi Comisia pot avea acces în această zonă.

ecologic: Cum vedeţi evoluţia pieţei deşeurilor de ambalaje în viitorul apropiat?

Ionuţ Georgescu: Piaţa merge în continuare, dar tot ce înseamnă HoReCa nu mai funcţionează ca înainte. Cu toate că s-au redeschis multe terase, consumul din această zonă a scăzut enorm şi ca urmare a scăzut extrem de mult şi generarea de deşeuri. Nu ştiu cu cât, dar cred că la începutul pandemiei scăderea a fost de cel puţin 90%, iar acum s-a dus undeva spre 50%. După 15 septembrie scăderea se va accentua pentru că se termină vacanţele la munte şi la mare şi după părerea mea situaţia se va prelungi cu cel puţin 12-18 luni. Dacă la criza financiară din 2008 sistemul bancar s-a retras şi a încercat să se protejeze pentru că intrase într-o situaţie aproape de faliment, de data aceasta consumatorul este cel care s-a retras. Pentru că îi este frică. Îi este frică să iasă la restaurant, îi este frică să stea la hotel şi preferă să mănânce şi să bea acasă. Mobilitatea a scăzut dramatic. Stând acasă, nu mai circulăm cu maşina atât de mult, fapt care va afecta grav industria auto.

În România anul acesta avem alegeri şi toate mesajele actorilor din zona politică sunt viciate de discursuri electorale, de aceea realitatea nu se vede foarte bine. Ni se aşază un voal în faţa ochilor şi vedem doar partea pozitivă.

ecologic: Ce efect vor avea aceste schimbări asupra consumului?

Ionuţ Georgescu: E clar că toate chestiunile acestea vor avea un impact asupra consumului şi implicit asupra ambalajelor. Retailul a crescut tocmai pentru că a scăzut HoReCa; a crescut foarte mult consumul de băuturi la PET şi aceasta este o problemă, pentru că s-a redus foarte mult numărul ambalajelor din sticlă puse pe piaţă.

Dacă ne uităm la ce se întâmplă cu relocările şi cu lipsa investiţiilor din domeniu, eu cred că vom avea probleme în următorii ani pe zona de plastic şi în mod special pe PET. Consumul se schimbă şi se mai schimbă un lucru formidabil, pe care trebuie să îl înţelegem şi care va avea şi un efect asupra sistemelor: stând acasă, vom consuma acasă şi vom genera deşeuri la noi acasă. În ultimii 30 de ani autorităţile locale s-au dovedit incapabile să implementeze un sistem de colectare care să susţină reciclarea şi nu cred că vor reuşi nici de acum încolo. M-aş bucura, dar nu văd nicio premisă. De aceea consider că în acest moment trebuie să regândim relaţia dintre producătorii de bunuri ambalate şi consumatori nu numai din punctul de vedere al produselor (de exemplu, vânzările online), ci şi preluarea ambalajelor de la produsele respective sub o altă formă. De aceea cred că sistemul Clearing House este un proiect foarte bun. În primul rând pentru că i-ar împinge de la spate şi pe primarii noştri să facă treabă, fiindcă s-ar vedea diferenţele mari între anumite zone şi altele, iar lumea va începe să spună „vreau şi eu colectare selectivă“.

Mai este un aspect. Trebuie să recunoaştem că există un dezechilibru şi între OIREP-uri, între producători. Sunt foarte mulţi producători care nu contribuie prin intermediul OIREP-urilor la efortul autorităţilor publice locale. Nu doresc să încheie contracte, nu înţeleg motivele. Noi la FEPRA avem un proiect permanent de a atrage şi a convinge autorităţile locale să încheie contracte cu noi.

ecologic: Nu este aceasta o obligaţie a OIREP-urilor?

Ionuţ Georgescu: Este obligaţia noastră, dar din păcate nu există şi obligaţia autorităţilor de a semna contracte cu noi. Dintr-un anumit punct de vedere, poate că e şi greu. De aceea Clearing House este un sistem bun. Autorităţilor locale le e greu să semneze cu 12-13 OIREP-uri. Sunt două-trei OIREP-uri, printre care şi FEPRA, care sunt cele mai prezente în piaţă. Restul nu au contracte cu autorităţile, nu le interesează. De ce? Pentru că sunt alte costuri, e un alt gen de relaţie, trebuie să faci şi campanie, trebuie să faci educaţie şi conştientizare. Nu e atât de uşor să lucrezi cu o autoritate publică locală. Şi când din 12-13 OIREP-uri, tot efortul de a contribui la autorităţile locale pică doar pe două-trei, nu e corect. Sistemul Clearing House cred că e bun şi pentru OIREP-uri, e bun şi pentru autorităţile publice locale.

Până la urmă ce e un Clearing House? E un instrument de echilibrare şi de transfer al documentelor financiar-contabile. Autorităţile publice locale pun toate   raportările şi toate cantităţile de deşeuri colectate şi transmise către reciclare într-un singur coş virtual al raportării, toate UAT-urile spun fiecare: „Uite cât ne-a costat chestia asta“, „Uite cât am strâns noi, iar voi, toţi producătorii trebuie să contribuiţi“. Apoi se calculează contribuţiile producătorilor: „Tu ai de dat atât, tu atât“. E matematică simplă, dar condiţia obligatorie este să se asigure transparenţa totală a costurilor şi a cantităţilor. Fără transparenţă vom ajunge la multe alte situaţii negative, care pot afecta piaţa pe termen lung.

Nu sunt multe exemple în Europa, dar am putea construi un mecanism Clearing House: o instituţie făcută în parteneriat public-privat, dar cu management privat din partea reprezentanţilor producătorilor, care să asigure transparenţa totală a sistemului.

ecologic: Sistemul garanţie-depozit nu este un ajutor oferit sistemului?

Ionuţ Georgescu: Sistemul depozit este o parte a acestui domeniu, dar înseamnă să îl punem pe cetăţean, chiar să-l obligăm, prin garanţia pe care a plătit-o să vină către sistem. Este un lucru pe care multe state l-au făcut până acum şi a funcţionat foarte bine. Eu lansez o întrebare: în acest moment, când avem toată această informatizare în jurul nostru, când între noi şi consumatori avem o legătură digitală pe care putem să o dezvoltăm, nu cumva am putea face şi altceva?

Prin anii 2000-2005 a apărut conceptul de servicii „on demand“ (la cerere). Unul dintre cele mai cunoscute este Uber, un serviciu de mobilitate la cerere care pune împreună două părţi – un şofer şi un cetăţean – direct pe o platformă tranzacţională. Hai să ne imaginăm următoarea situaţie: eu sunt consumator, tu ai o firmă de transport şi mai există cineva, un reciclator. Eu fac o petrecere la mine acasă şi rămân cu 40 de sticle de bere goale, 10 de vin, 3 de whisky şi mă gândesc că dacă le pun în pubelă pe toate, o să ajungă la groapa de gunoi. Nu mai bine folosesc o platformă digitală ca să îi cer cuiva să vină să le ia şi să le ducă la reciclator, iar reciclatorul să participe plătind transportul şi ceva în plus? Astfel am reduce costurile cu infrastructura de salubritate şi cu staţia de sortare, iar în momentul în care vor intra 200 de generatori pe platformă, dintre care 20 vor fi din acelaşi cartier, transportatorul va face în aceeaşi zi un singur drum către reciclator.

ecologic: Care e diferenţa între transportatorul de care vorbiţi şi un colector?

Sursa foto: Uniunea Europeană

Ionuţ Georgescu: Mă întreb dacă chiar trebuie să fie colector. Sunt deşeuri de ambalaje sau sunt ambalaje? Nu cumva acele ambalaje pot fi reutilizate? Şi mai e o chestiune. La început toată lumea spunea că Uber e ilegal, dar acum avem Uber peste tot. Legislaţia reglementează experienţele trecutului. Niciun act legislativ din lumea asta nu reglementează inovaţia din viitor pentru că nu o cunoaşte, iar aici legislaţia se împarte în două tipuri. Modelul german spune că dacă este scris în lege este permis, modelul anglo-american spune că dacă nu e interzis de lege înseamnă că e permis. De ce? Pentru că legea nu poate prevedea chiar totul.

Dacă o lege nu-mi interzice ceva, înseamnă deci că este permis şi atunci vedem diferenţele de inovare dintre cele două tipuri: o piaţă germană care se bazează doar pe lege şi inovează mai puţin, o piaţă anglo-americană care nu se mai bazează pe lege şi dă frâu liber creativităţii. Păi nu mai bine dăm drumul la inovare şi facem un sistem în care vine reciclatorul la mine acasă şi îşi ia materia primă cu ajutorul producătorului?

ecologic: Asta nu se poate face decât cu acordul autorităţilor care trebuie să o înţeleagă în primul rând.

Ionuţ Georgescu: Sau nu. Sau autorităţile pot să zică „Nu mă bag. Eu fac asta; dacă altcineva face asta, puteţi să faceţi ce vreţi. Daţi drumul la inovare“. Atât. În acest moment chiar şi activitatea OIREP-urilor trebuie schimbată. Apar OIREP-uri peste noapte. Non-stop. Bun, e o piaţă concurenţială? Poate că da, poate că nu. Nu ştiu. Ce reprezintă un OIREP? Iarăşi ne întoarcem la acea viziune asupra viitorului. Un OIREP este un prestator de servicii ca oricare altul? Este la fel ca o societate care repară imprimante sau copiatoare? Sau OIREP-ul este ceea ce am vrut să fie el încă de la început, încă de la designul legislaţiei europene, şi anume un instrument al producătorului, iar producătorul este cel care foloseşte un OIREP ca o platformă de eficientizare a responsabilităţii ce-i revine?

Eu cred că întrebarea cea mai mare pe care ar trebui să ne-o punem este: oare mai au încredere producătorii din România în OIREP-urile? Cred că ar trebui să răspundem cu toţii la această întrebare pentru că în funcţie de răspuns vom putea vedea ce avem de făcut pe viitor. Dacă răspunsul este da şi considerăm că este un sistem bun – bineînţeles, cu perfecţionări, cu completări, cu corecturi şi aşa mai departe – atunci vom putea spune că un mecanism Clearing House plus un sistem depozit, plus OIREP-urile ar putea face ca în următorii 10 ani România să ajungă într-adevăr la 85% reciclare.

Dacă răspunsul va fi nu, nu avem încredere, atunci înţelegem că printr-un Clearing House controlat direct şi printr-un sistem depozit producătorii îşi pot atinge ţintele de reciclare de minim 60-65-70% pe anumite fluxuri de ambalaje, chiar şi fără OIREP-uri.●

Publicitate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Publicitate

Cele mai recente știri

Publicitate

Alte articole

Parlamentarii europeni cer un cadru legislativ puternic pentru economia circulară

Trecerea la o economie circulară ar putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 39% și ar...

Încă 17 zimbri au venit să locuiască în Munţii Făgăraş

În noiembrie şi decembrie 2020 Fundaţia Conservation Carpathia a adus în Munţii Făgăraş încă 17 zimbri în două locuri...

Iniţiativă de mediu la final de mandat

Fostul parlamentar USR Mihai Goţiu a anunţat că înainte de finalul mandatului a depus la Senat o propunere legislativă...

8,3 milioane euro pentru protejarea nurcilor

România va primi 8,3 milioane euro fonduri europene pentru protejarea nurcilor. Nurca europeană (Mustela lutreola) a ajuns o prezenţă...

În 2020 Harta Reciclării s-a extins cu 70%

Platforma HartaReciclarii.ro, care permite identificarea punctelor de colectare a deşeurilor reciclabile din România, a inclus în 2020 peste 5.400...

Mai multe articole

Folosim cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență online. Prin acord, acceptați utilizarea cookie-urilor în conformitate cu politica noastră privind cookie-urile.

Privacy Settings saved!
Setările de confidențialitate

Când vizitați orice site web, acesta poate stoca sau prelua informații pe browserul dvs., mai ales sub formă de cookie-uri. Controlează-ți aici serviciile personale de cookie-uri.

Aceste cookie-uri ne permit să numărăm vizitele și sursele de trafic, astfel încât să putem măsura și îmbunătăți performanțele site-ului nostru.

  • _ga
  • _gat
  • _gid

Decline all Services
Accept all Services