Laurențiu Alexandru Păștinaru: „Dorim să creştem nivelul de cunoaștere a calității aerului, a radioactivității mediului și a zgomotului ambiental“

Calitatea aerului pe care îl respirăm şi pericolul apariţiei unor radiaţii radioactive ca urmare a războiului din Ucraina sunt două teme care preocupă cetăţenii din România. Pentru a afla ce face Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului pentru a monitoriza aceste pericole, dar şi în ceea ce priveşte autorizarea agenţilor economici, am vorbit cu Laurenţiu Păştinaru, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.● ecologic

ecologic: După cum ştiţi, în prezent autorizațiile de mediu diferă de la un judeţ la altul. Ce intenționați să faceți pentru uniformizarea acestora?

Laurenţiu Alexandru Păştinaru, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului: Pentru a rezolva această problemă am demarat la nivelul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Agenția Națională pentru Protecția Mediului modificarea Ordinului de Ministru nr. 1798 astfel încât să putem uniformiza acest tip de documente. Am pregătit deja un draft de decizie pe care îl vom discuta în cadrul grupului de lucru format la nivel central, împreună cu toate instituțiile implicate, astfel încât să nu mai existe diferențe între același tip de documente, iar toate actele de reglementare să fie uniformizate, indiferent de județul în care sunt emise.

ecologic: Va exista un site unde aceste autorizaţii vor putea fi văzute?

Laurenţiu Alexandru Păştinaru: Noul Sistem Informatic de Mediu (SIM), care urmează să fie implementat în cadrul Planului Național pentru Redresare și Reziliență, va conține și aceste date, astfel încât va exista şi o bază de date actualizată a tuturor operatorilor economici autorizați care să poată fi consultată oricând de către toţi cei interesați. Aici vor fi listați, de exemplu, și operatorii economici care dețin Autorizație de mediu pentru colectarea, reciclarea sau stocarea deșeurilor.

ecologic: Ce face ANPM în ceea ce privește monitorizarea calității aerului?

Laurenţiu Alexandru Păştinaru: Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) este formată din de 37 de Staţii de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (SSRM), care asigură monitorizare continuă, 24/7 (laboratoare aflate în structura organizatorică şi administrativă a Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului), Laboratorul Naţional de Referinţă Radioactivitate (LNRR), aflat în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi coordonatorul din punct de vedere tehnic, ştiinţific şi metodologic al RNSRM, la care se adaugă alte 86 de staţii automate de monitorizare a debitului dozei gama absorbite în aer.

Mai mult, ANPM are în derulare proiectul cu titlul „Echipamente de monitorizare a calității aerului, radioactivității și zgomotului pentru Agenția Națională de Protecția Mediului“, care face parte din Pilonul 1. Tranziție verde, Componenta C3. Managementul deșeurilor, Reforma: R1. Consolidarea guvernanței gestionării deșeurilor în vederea accelerării tranziției la economia circulară, Investiția I.3 Dezvoltarea capacității tehnice a autorităților prin achiziția de echipamente de monitorizare, control și raportare.

În cadrul acestui proiect sunt prevăzute a fi achiziţionate următoarele echipamente: 20 analizoare de black carbon, 253 de stații automate de monitorizare a radioactivității şi 240 de stații automate de monitorizare a zgomotului.

Prin acest proiect ne dorim să creştem nivelul de cunoaștere a calității aerului, a radioactivității mediului și a zgomotului ambiental. Transmiterea, stocarea și realizarea raportărilor concentrațiilor de poluanți în mediul înconjurător obținute de la echipamentele ce urmează a fi achiziționate vor fi integrate cu ajutorului unei aplicații software, care va permite pe lângă agregarea și analiza datelor la nivel național și raportarea acestora la organismele europene, respectiv Comisia Europeană, Agenția Europeană de Mediu și Euratom.

ecologic: Războiul de la granițele ţării îngrijorează populația, în special cu privire la pericolul unor creşteri a gradului de radioactivitate sau a existenţei unor substanțe periculoase în aer sau în apă, care ar putea proveni din acest conflict. Vă preocupă aceste probleme?

Laurenţiu Alexandru Păştinaru: Fireşte că şi pe noi ne preocupă ce se întâmplă la graniţele ţării. Avem în prezent nouă Staţii de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului care funcționează cu program continuu, 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Acestea se află la Toaca, Babele, Cernavodă, Constanţa, Bechet, Craiova, Piteşti, Iaşi şi Cluj, iar datele culese de acestea sunt extrem de relevante în situații precum cea de acum, în care se vorbește despre un posibil incident periculos în Ucraina.

Dintre toate acestea, prima care va înregistra date relevante este cea de pe Vârful Toaca, din județul Neamț, pentru că aceasta este cea mai apropiată de granița cu Ucraina și se află la cea mai mare înălțime. Potrivit specialiștilor noștri, aceeași stație a dat alarma și în cazurile accidentelor de la Cernobâl și Fukushima. O altă stație extrem de importantă, aflată, de asemenea, la mare înălțime, este cea de la Babele, din Munții Bucegi.

În prezent, niciuna din stațiile SSRM nu indică depășiri ale valorilor, iar probele de apă colectate și analizate nu au indicat urme de radioactivitate.

ecologic: În România existau până de curând zone industriale, unde nu se puteau construi locuinţe. Un exemplu este zona IMGB. Între timp în aceste zone s-au construit case, blocuri şi au început reclamaţiile împotriva agenţilor economici. Mai există sau nu zone industriale în România?

Laurenţiu Alexandru Păştinaru: Singurele zone industriale care au rămas în prezent departe de ansamblurile rezidențiale sunt cele încadrate sub incidența Directivei Seveso II (96/82/CE, extinsă prin Directiva 2003/105/CE), care se aplică câtorva mii de unități industriale, în care sunt prezente substanțe periculoase în cantități care depăşesc pragurile din directive. Aceste restricții au drept scop prevenirea riscurilor de accidente majore, care implică substanțe periculoase și, respectiv, limitarea consecințelor unor astfel de incidente pentru om și mediu.

Din păcate, nu toate zonele industriale sunt protejate de Seveso, așa că extinderea necontrolată a ansamblurilor rezidențiale în zonele industriale sau în apropierea depozitelor de deșeuri a devenit o realitate la care au contribuit din plin autoritățile locale, prin modificarea permanentă a planurilor urbanistice zonale, tocmai pentru favorizarea acestor extinderi urbane. Poveștile „vândute“ la început viitorilor proprietari au fost de fiecare dată foarte frumoase, de aceea șocul apărut o dată cu mutarea propriu-zisă în locuințele respective a fost pe măsura promisiunilor, iar de aici până la șirurile nesfârșite de reclamații a fost doar un pas.

Eu nu susțin construirea de locuințe în zonele industriale, ci amenajarea de zone verzi, de parcuri în jurul acestora, tocmai pentru contracararea efectelor activităților industriale asupra mediului. De aceste bariere verzi ar beneficia atât orașele, cât și cei care locuiesc în zonele care erau cândva terenuri agricole.

ecologic: Care sunt prioritățile dumneavoastră pe termen scurt și mediu?

Laurenţiu Alexandru Păştinaru: La ANPM, toate activitățile uzuale din cadrul instituției mi se par importante. Avem însă permanent un top al priorităților de pe agendă, pe lângă toate activitățile care țin de organizare și funcționare: respectarea legii la emiterea oricăror acte de reglementare, buna funcţionare a laboratoarelor și stațiilor de monitorizare din cadrul Rețelei Naționale de Supraveghere a Radioactivității Mediului (RNSRM), implementarea sistemului de monitorizare a calității aerului și a aplicației software, cu ajutorul cărora realizarea raportărilor concentrațiilor de poluanți în mediul înconjurător va fi raportată la organismele europene şi oferirea de servicii publice de calitate, la termen, cu respectarea legii și a interesului public.•