Lóránd Árpád Fülöp „Când schimbi șase președinți în doi ani, este clar că lucrurile nu pot funcționa“

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) este instituția statului care poate contribui cel mai mult la protecția mediului înconjurător din România prin modul în care cheltuie taxele încasate de la agenții economici. Această instituție nu are corespondent în nicio altă țară europeană și este una aparte, în care de ceva timp conducerea nu mai este deținută atât de președintele numit politic, cât de directori. Cea mai bună dovadă este că în numai doi ani au fost numiți și demiși nu mai puțin de șase președinți. Vă prezentăm în continuare un interviu cu Lóránd Árpád Fülöp, actualul președinte, un tânăr care încearcă să schimbe câte ceva în activitatea AFM.• ecologic

ecologic: De cât timp sunteți președintele Administrației Fondului pentru Mediu și ce v-a atras către această instituție?

Lóránd Árpád Fülöp, președintele Administrației Fondului pentru Mediu: Am venit la AFM de cinci luni de zile, din data de 2 septembrie 2021. Sunt informatician, programator și de 11 ani am firma mea. Este o firmă mai mică, diferită de firmele mari unde șeful stă și se uită cum lucrează ceilalți. La noi toată lumea lucrează.
Sunt axat pe eficiență, pe cuantificare, pe funcționarea sistemelor. În ianua­rie 2021 UDMR m-a numit subsecretar de stat la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și în septembrie am fost întrebat dacă nu aș fi interesat să vin la conducerea AFM, unde am înțeles că sunt probleme și că sistemul nu funcționează.
Faptul că am mașină plug-in hybrid nu înseamnă că sunt expert în domeniul mediului, însă având trei copii e clar că mediul mă interesează fiindcă este important pentru mine viitorul în care ei vor trăi.
Înainte de a veni aici am înțeles că la AFM sunt unele probleme mari pe partea informatică, ceea ce a făcut ca o instituție cu 250 de oameni să nu reu­șească să funcționeze cum ar trebui. Erau multe povești. Se spunea că oamenii de aici iau dosarele în pungi, le duc acasă, le evaluează, ceea ce nu putea fi acceptat. Dar lucrurile nu stăteau chiar așa, poate că poveștile acelea erau adevărate acum cinci ani. Este clar că multe lucruri s-au schimbat de atunci. Că se mai fac greșeli este adevărat, dar este și oarecum de înțeles. Când schimbi șase președinți în doi ani, este clar că lucrurile nu pot funcționa. Oare cum pot să meargă lucrurile dacă o dată la trei sau patru luni președintele instituției este schimbat, iar angajații lucrează după cum le cere fiecare?

ecologic: Se spune că AFM este condusă de directori și nu de președinte. Este adevărat?

Lóránd Árpád Fülöp: Am simțit acest lucru nu numai la AFM, ci și la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Este o problemă oarecum generală, dar cred că se poate rezolva. Eu vin din zona privată și nu sunt obișnuit să adopt o atitudine defensivă, dar nici agresivă; încerc să îi conving pe oameni că avem interese comune, că toți avem același scop și tragem la aceeași căruță. Nu spun că nu este așa, doar că în unele cazuri unora dintre angajați le este mai greu să performeze şi pentru că au lucrat cu prea mulți președinți în acești 15 ani.

ecologic: Care credeți că sunt principalele probleme în activitatea AFM?

Lóránd Árpád Fülöp: Trebuie să ținem cont că AFM a fost gândit cândva prin 2005-2006 să gestioneze două-trei programe cu bugete mari pentru câțiva beneficiari, pentru două sau trei fabrici, iar acum aceeași instituție încearcă să gestioneze zeci de programe anual, cu sume mult mai mari și cu mult mai mulți beneficiari, din care 27.000 sunt persoane fizice.
Între timp s-au schimbat tipurile de programe, felul în care aceste programe sunt lansate și este inevitabil ca unele departamente să nu funcționeze cum trebuie. De exemplu, departamentul de evaluare a dosarelor. În 2019 am lansat un program pentru fotovoltaice, s-au depus 27.000 de dosare, au trecut doi ani și noi încă le analizăm. Faptul că ne ia doi ani ca să evaluăm acele 27.000 de dosare spune ceva. De cât timp este nevoie ca să evaluezi un dosar pe zona de fotovoltaice? Câte dosare pot fi analizate într-o oră, câte pot fi făcute într-o zi? La AFM sunt 250 de oameni, dar la departamentul de evaluare sunt doar 20.
AFM are două departamente mari: DGAF (asistența fiscală) și DGP (proiecte), iar aici sunt două direcții mari, evaluarea și implementarea. Probabil că nu au fost bine organizați, eu am în­cercat să eficientizăm cumva întregul proces. Am gândit așa: dacă o persoană evaluează într-o oră nu 5, ci 4 dosare, atunci poate să evalueze cel puțin 20 de dosare pe zi, ceea ce înseamnă că 5 oameni pot să facă 100 pe zi, iar într-o săptămână putem avea 500 de dosare rezolvate.

ecologic: Ați reușit să impuneți acest ritm?

Lóránd Árpád Fülöp: În parte. Știam încă din septembrie că avem mult de lucru, dar oare ce înseamnă mult? Calculăm în ore sau în număr de dosare? Am cerut pe 20 septembrie un stadiu al proiectelor, un tabel foarte mare în format A3 care să conțină date despre fiecare program, câte dosare au fost depuse, câte sunt în lucru, câte au fost analizate și câte deconturi au fost depuse.
Au apărut alte probleme. Firmele sau dealerii de la Programul Rabla ne depun deconturi în lunile mai sau august și noi am plătit prin septembrie, când am mai avut de analizat 4.000 de dosare, din care au rămas 3.000 în octombrie, 2.000 în noiembrie și 1.100 în decembrie.
Este adevărat că eu am pus accent foarte mare pe proiecte, pe lansarea acestora și pe evaluarea dosarelor, pentru a înțelege ce putem să facem și ce nu. În 2021 au fost aproximativ 7-8 lansări, iar în septembrie când am venit eu a fost una singură: Rabla pentru electrocasnice.
Dar în perioada 20-25 septembrie am dat drumul la progra­me­le de eficiență energetică în clădirile publice, iluminat public și sta­ții de încărcare. Este clar că nu toate rezultatele sunt ale mele, fiind­că toată lumea a lucrat la aceste lansări. Programul de eficien­ță energetică în clădirile publice era aproape gata când am venit eu la AFM, dar noi am introdus un sistem informatic în care s-au depus dosarele și deși au fost făcute niște schimbări, am reușit să îl lansăm. În ceea ce privește eficiența energetică pen­tru clădirile publice am estimat că evaluarea unui dosar va dura două zile și la iluminatul public tot două zile deoarece sunt foarte multe documente de verificat.
În două zile au fost depuse 970 de dosare și dintr-un calcul simplu a reieșit că am avea nevoie de 45 de oameni pentru a le evalua în două luni. Asta știam deja din noiembrie, așa că am început să externalizăm evaluarea și analiza dosarelor, cel mai lo­gic lucru. Pentru că noi putem să lansăm multe programe, dar dacă ele sunt peste capacitățile noastre ne faultăm singuri. Dacă evaluăm noi cele 970 de dosare ne ia doi ani, iar dacă le externalizăm durează doar câteva luni, fiindcă nu vom avea contract cu o singură firmă, ci cu zece-cincisprezece.

ecologic: Nu credeți că vor apărea discuții legate de aceste firme?

Lóránd Árpád Fülöp: Se poate, dar eu vă spun foarte sincer: am venit din mediul privat, este greu să spun că nu sunt implicat din punct de vedere politic, pentru că până la urmă UDMR m-a pus aici, dar nu am avut de-a face cu politica înainte de ianuarie 2020. Am lucrat pentru UDMR ca informatician, am avut niște proiecte, dar eu nu sunt un om politic.
Nu am niciun fel de interes și de aceea pentru unii a fost foarte greu să înțeleagă de ce vreau să dau drumul la un anumit program. Pentru că cineva a promis, sau chiar eu, că vom da drumul anul acesta la acel program și oamenii așteaptă. E important să lansăm aceste programe pentru că dacă ne întreabă domnul ministru care este execuția AFM și noi nu putem să spunem decât 7%, ce facem? Am schimbat foarte multe în interior, la proceduri am lucrat foarte mult, am invitat oameni din alte structuri să ne spună cum procedează ei, a fost destul de greu. La noi când ajunge o cerere de decont durează aproximativ trei-patru luni până să plătim. La Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) sunt zeci de mii de cereri; și acolo lucrurile merg destul de lent, dar totuși merg.
La noi merge destul de greu pentru că nu suntem mulți și atât timp ne ia. Cei de la departamentul nostru economic trebuie să înțeleagă că poți să faci și centralizări, nu trebuie să faci fiecare cerere de decont separat; mai sunt și ordine de plată și o grămadă de alte hârtii pe care tot eu trebuie să le semnez. Este mult mai simplu să faci un centralizator cu 30 de deconturi. Deci se pot face o grămadă de schimbări de acest fel, dar vă spun foarte sincer că în­că nu au efect. Înțelegem că se poate și altfel, este mai greu, dar am început și acesta este un lucru bun.

ecologic: Principalul argument pen­tru numirea dumneavoastră în func­ția de președinte al AFM a fost a­cela că sunteți informatician. Câ­te sisteme informatice sunt la AFM?

Lóránd Árpád Fülöp: La un moment dat am numărat zece sisteme informatice. Avem SIATD pentru trasabilitatea deșeurilor, unul pentru Programul Rabla la electrocasnice, unul pentru fotovoltaice, altul la Rabla.
Am încheiat un protocol cu Agenția pentru Finanțarea Agențiilor Rurale (AFIR), care are un soft special cu fișiere inteligente în format PDF, ce stă la baza depunerii dosarelor. Am preluat ideea și împreună cu ei am dezvoltat un alt sistem pentru toate pro­gra­mele AFM, mai puțin programul pentru fotovoltaice și Rabla electrocasnice, care aveau deja sistemele lor. Pe viitor orice lan­săm, o vom face în noul sistem. Dar nu este mare lucru, pentru că până la urmă el înseamnă doar depunerea dosarelor on­line şi nu fizic, dar nu avem implementarea și evaluarea, ceea ce în­seam­nă că mai avem de muncă și se lucrează în direcția aceasta.

ecologic: Cine face aceste softuri?

Lóránd Árpád Fülöp: Aceasta este o altă problemă și aici nu știu foarte multe. Unele sunt vechi de ani de zile. Că tot a venit vorba, softul pentru fotovoltaice a fost făcut de o firmă în 2019, iar după un an garanția nu mai era valabilă. AFM a organizat o licitație și a venit o altă firmă care s-a ocupat de mentenanța softului respectiv. Caietele de sarcini nu sunt făcute cu cap și se aleg ofertele cu prețul cel mai mic. Ce să vă spun? În octombrie 2020 a fost semnat un contract cu o altă firmă, care avea un singur angajat, iar firma aceasta a făcut mentenanța.

ecologic: Cât a costat această mentenanță?

Lóránd Árpád Fülöp: Dacă nu mă înșel, a costat 140.000 lei pentru un an. Problema este că cineva face softul și altcineva încearcă să-i facă mentenanța. Eu sunt informatician și știu ce înseamnă asta. Întotdeauna când cineva a venit la mine și mi-a spus „am un sistem, poți să îl faci mai bun?“ i-am răspuns că e mai bine să se ducă înapoi la cei care i-au făcut softul. Aceste caiete de sarcini sunt făcute în așa fel încât rezultatul iese prost. Desigur, este Legea achizițiilor, sunt multe limitări pe ici, pe colo, dar eu am senzația că lucrurile se pot face mai bine. Caietul de sarcini pentru SIATD este făcut altfel: cineva face dezvoltarea aplicației şi oferă o garanţie de patru ani, timp în care o să aibă grijă de ea.

ecologic: Să înțelegem că SIATD funcționează?

Lóránd Árpád Fülöp: Da, programul funcționează, dar merge cam la 15% din ce vrem noi să fie. Vrem să-l dezvoltăm și să-l facem și mai bun. Chiar acum este scos pe SEAP; cred că a apărut în decembrie, dacă nu mă înșel. SIATD urmărește traseul deșeurilor și la un moment dat o să fie mult mai bine integrat. De asemenea, există un soft pentru trasabilitatea lemnului la Ministerul Mediului și am avut multe discuții cu domnul ministru şi am decis să încercăm să facem un singur program și după aceea să îl folosim în fiecare domeniu, pentru că și asta este o problemă cu instituțiile de stat: fiecare își face programul ei.
Şi AFIR are un sistem informatic și programe similare cu cele ale AFM. Și atunci nu poţi să nu te întrebi: de ce să nu folosim aceeași idee, de ce să plătească Statul prin diferite instituții pentru același soft? De exemplu, în PNRR sunt prevăzute amplasarea de stații de încărcare pentru maşinile electrice, iar Ministerul Dezvoltării o să aibă 13.000 de staţii. AFM vrea şi el stații de încărcare și este important să vorbim între noi, să nu facem același lucru. Iar stații, oricâte vom avea – nu o să avem destule, asta este clar – dar cel puțin să facem un plan integrat.

ecologic: Am înțeles că prin noul SIATD ministerul vrea să renunțe la contractele care se încheie între OIREP-uri și ADI-uri sau primării. Vă gândiți la așa ceva?

Lóránd Árpád Fülöp: Da, dar vă spun foarte sincer că eu nu m-am implicat deocamdată foarte mult în această direcție. Mai devreme v-am spus că avem DGP și DGAF, iar la Administrația Fiscală avem un director care mi se pare un om extrem de capabil, Aurelian Dobre. Important este că avem şi un nou vicepreședinte, care se va ocupa de domeniul deșeurilor.

ecologic: Cine este acest vicepreședinte?

Lóránd Árpád Fülöp: Andrei Antipa, a venit de la Ministerul Dezvoltării și pot să vă spun că ne înțelegem foarte bine. Între birourile noastre există o ușă care până acum era încuiată. A venit, am văzut ce fel de om este, am descuiat ușa și în fiecare zi discutăm despre problemele apărute.
Referitor la comunicare, sper sincer că se vede că s-a schimbat ceva pe partea aceasta, iar dacă apar greșeli, acestea sunt inerente pentru că doar cine nu muncește nu greșește. Dar faptul că reușim să comunicăm este un lucru bun, cred eu. Comunicarea este foarte importantă pentru că până la urmă pentru cine lansăm aceste programe: pentru noi sau pentru populație și pentru UAT-uri?