10 C
Bucharest
Wednesday, September 22, 2021

Marea Resetare: speranţa omenirii pentru supravieţuire?

Puţini sunt cei care înţeleg pe deplin complexitatea schimbărilor prin care trecem. Cei mai mulţi dintre noi îşi închipuie că peste un timp, eventual chiar din primăvara anului viitor, ne vom întoarce liniştiţi la viaţa de dinaintea pandemiei, la obiceiurile, la plăcerile şi bucuriile noastre, încercând să ne ştergem din minte această perioadă urâtă. Fapt care nu se va întâmpla, deoarece schimbarea modului nostru de viaţă a început deja.● Matei Dumitru

Despre faptul că pământul, planeta pe care trăim, nu mai poate asigura nevoile noastre, ale celor care suntem din ce în ce mai mulţi, s-a vorbit îndelung în ultimii ani. Cererea noastră de resurse depăşeşte cu mult posibilităţile de regenerare ale naturii. Vrem tot mai multe terenuri, zăcăminte, lemn, peşte, omorâm animale sălbatice, incendiem păduri, secăm şi poluăm râuri numai pentru a susţine o societate de consum care se îndreaptă rapid spre pieire.

Fiecare dintre noi este o victimă a unei prejudecăţi colective susţinută insistent şi agresiv de uriaşele campanii publicitare care ne fac să cumpărăm cât mai multe bunuri de care nu avem nevoie şi care în scurt timp devin vechituri, rable, deşeuri, gunoaie.

Populaţia lumii generează anual 2,01 miliarde tone deşeuri solide municipale şi cel puţin 33% din acestea ajung în gropile de gunoi. La nivel mondial, deşeurile generate de o persoană pe zi sunt în medie de 0,74 kilograme, dar variază foarte mult: de la 0,11 la 4,54 kilograme. Deşi reprezintă doar 16% din populaţia lumii, ţările cu venituri ridicate generează aproximativ 34%, sau 683 milioane tone din deşeurile lumii. Privind în perspectivă, se estimează că deşeurile mondiale vor ajunge la 3,40 miliarde tone până în 2050.

Produsul ca serviciu

În ultimele decenii producătorii s-au concentrat pe vânzarea în tranzacţii unice. Aceasta este economia liniară: un sistem în care clienţii sunt proprietarii produsului fizic, iar fabricanţii nu mai sunt responsabili decât în mică măsură pentru acel produs. Iar fiindcă producătorii câştigă mai multe beneficii din vânzarea unui număr cât mai mare de unităţi, nu sunt interesaţi să creeze cel mai bun produs posibil.

În economia circulară nu numărul produselor vândute contează, ci durabilitatea lor, posibilitatea de a fi reparate, refolosite, capacitatea lor de actualizare, creşterea eficienţei energetice şi în final posibilitatea de recuperare prin reciclare a unei părţi cât mai mari din materialele utilizate.

A privi economia circulară doar din punct de vedere al materialelor este o greşeală, pentru că acest nou sistem este menit în principal să ne schimbe mentalitatea, obiceiurile, năzuinţele şi în primul rând modul în care ne gestionăm timpul.

Sursa foto: Agerpres

Schimbarea nu va fi imediată, ea va avea loc gradual în următorii 25-30 de ani, iar perioada prin care trecem acum cu toţii nu reprezintă decât începutul.

Peste 30 de ani puţini vor mai fi cei care îşi vor mai permite să aibă în proprietate maşini, fiindcă politica de impozitare se va schimba radical odată cu introducerea impozitului “ecologic” de care se discută de ceva timp.

Mobilitatea ne va fi asigurată printr-un sistem global de sharing. Oamenii nu îşi vor mai cumpăra aparate electronice sau electrocasnice ci vor plăti doar pentru folosirea lor, fără să le pese dacă ele vor ajunge un moment dat uzate moral sau fizic, fiindcă le vor fi schimbate cu altele.

Tot ce vom avea în folosinţă – automobilele, echipamentele electrice, electronice şi electrocasnice – vor fi conectate online în sisteme 5G sau 6G cu producătorii care vor purta întreaga responsabilitate, de la reparare, actualizare şi refolosire până la reciclarea lor. Astfel industria nu va mai produce echipamente multe şi proaste fiindcă nu va mai avea cumpărători pentru ele şi va fi nevoită să evolueze pentru a produce mai puţin, mai eficient şi mult mai durabil. Ceea ce va duce la un consum redus de resurse şi la cantităţi minime de deşeuri.

Schimbarea se va simţi şi la nivel personal. Oamenii nu vor mai pune atâta preţ pe haine şi pe imaginea lor şi nu se vor mai ataşa de obiecte fiindcă ar fi o pierdere de timp şi de bani. Dacă vă îndoiţi de acest lucru, gândiţi-vă că trendul vintage, cel al hainelor zdrenţuite şi blugilor rupţi, a început de mai mulţi ani.

Oraşele vor rezolva multe probleme cu care se confruntă acum: traficul infernal, poluarea, milioanele de maşini nefolosite din parcări şi evident problema gunoaielor, iar guvernele vor susţine această tranziţie prin noi măsuri care vor reglementa proprietatea intelectuală, comerţul, concurenţa şi impozitarea bunurilor. Şi fireşte prin dezvoltarea unei reţele de internet de mare viteză, o condiţie esenţială pentru funcţionarea noii societăţi, acţiune care este acum în plină desfăşurare.

Exemplul olandez

Viitorul este Produsul ca Serviciu (PaaS), o combinaţie de produs însoţit de servicii. Produsului i se alătură mai multe caracteristici sau contracte de servicii pentru reparare sau înlocuire şi un sistem de abonament cu servicii ataşate. Clienţii se abonează la produs şi plătesc taxe periodice. Şi întrucât proprietatea nu este transferată de la producător la client, apare un mare potenţial de economie circulară, deoarece compania este acum responsabilă de producerea unui produs mai bun.

În plus produsul fizic este combinat cu servicii şi software care asigură monitorizarea procesului de folosire şi evitarea apariţiei unor eventuale defecţiuni.

Un exemplu relevant de “produs ca serviciu” este cel al firmei olandeze Homie, axată pe asigurarea PaaS pentru maşini de spălat. Clienţii companiei plătesc pentru utilizarea maşinii de spălat, pentru fiecare ciclu de spălare şi nu pentru deţinerea sau închirierea ei.

Sursa foto: Agerpres

Contractul dintre Homie şi client se face online. Clientul îşi alege online un tip de contract, este contactat, firma îi instalează o maşină de spălat în maximum 3 zile lucrătoare şi îi percepe pentru acest serviciu o taxă de instalare de 14,99 euro. Aparatul este conectat imediat la reţeaua WiFi şi atât beneficiarul cât şi furnizorul pot verifica în timp real istoricul de utilizare a produsului. În momentul în care maşina nu mai funcţionează corespunzător este înlocuită gratuit cu alta fără ca firma să mai perceapă vreo taxă. Preţul unui abonament lunar variază între 12,75 şi 19,50 euro, iar plata se face tot online.

Exemple funcţionale de “Produs ca Serviciu” sunt din ce în ce mai multe, de la calculatoare, imprimante de birou, mobilitate urbană, aparatură electrocasnică, mobilier şi până la contracte încheiate între mari companii pentru anumite servicii, de exemplu iluminatul.

Deşi va crea o dependenţă aproape totală a cetăţenilor faţă de producători, sistemul PaaS va avea efecte benefice asupra protecţiei mediului fiindcă va rezolva o mare parte din problemele generate de deşeuri, încălzirea globală şi poluare.

Trecerea la economia circulară nu va fi deloc uşoară, fiindcă va necesita în afară de strategii şi bani uriaşe sacrificii din partea noastră, şomaj, falimente, revolte sociale. Iar perioada prin care trecem cu toţii se pare că are chiar acest rol, acela de a ne obişnui cu ideea sacrificiului, a renunţării la drepturi de dragul supravieţuirii.

Dorinţa de a face sacrificii

Toată această schimbare, această mare resetare mondială în care am intrat deja poate părea imposibil de pus în practică pentru mulţi dintre noi.

Klaus Schwab, fondatorul şi preşedintele executiv al Forumului Economic Mondial, Sursa foto: Agerpres

Nu şi pentru artizanul marii resetări, profesorul Klaus Schwab, care în iunie 2020 publica un articol în care aprecia capacitatea noastră de a accepta sacrificii pentru a supravieţui. “Trebuie să construim baze complet noi pentru sistemele noastre economice şi sociale. Nivelul de cooperare şi ambiţie pe care îl implică acest fapt este fără precedent. Dar nu este un vis imposibil. De fapt, un aspect important al pandemiei este că a arătat cât de repede putem face schimbări radicale în stilul nostru de viaţă. Aproape instantaneu, criza a forţat întreprinderile şi persoanele fizice să abandoneze practicile pretinse de mult timp esenţiale, de la călătoriile aeriene frecvente până la lucrul într-un birou. La fel, oamenii şi-au arătat o dorinţă covârşitoare de a face sacrificii pentru cei care lucrează în domeniul sănătăţii şi alţi lucrători esenţiali sau pentru persoanele vulnerabile, cum ar fi vârstnicii. (…) În mod clar, există voinţa de a construi o societate mai bună. Trebuie să o folosim pentru a asigura Marea Resetare de care avem atât de multă nevoie”, spunea Klaus Schwab, fondatorul şi preşedintele executiv al Forumului Economic Mondial, organizaţie care reuneşte cei mai bogaţi oameni ai lumii.

După cum spuneam, schimbarea a început deja. Marile proteste împotriva poluării şi încălzirii globale din ultimii ani şi acţiunile adepţilor Gretei Thunberg au fost un accept dat de tânăra generaţie în privinţa acestei schimbări. Nu putem şti dacă în viitor viaţa va fi mai bună sau mai rea. Ceea ce este sigur este că va fi diferită mult de cea de acum câţiva ani.●

Publicitate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Publicitate

Cele mai recente articole

Publicitate

Alte articole

Mai multe articole

Folosim cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență online. Prin acord, acceptați utilizarea cookie-urilor în conformitate cu politica noastră privind cookie-urile.

Privacy Settings saved!
Setările de confidențialitate

Când vizitați orice site web, acesta poate stoca sau prelua informații pe browserul dvs., mai ales sub formă de cookie-uri. Controlează-ți aici serviciile personale de cookie-uri.

Aceste cookie-uri ne permit să numărăm vizitele și sursele de trafic, astfel încât să putem măsura și îmbunătăți performanțele site-ului nostru.

  • _ga
  • _gat
  • _gid

Decline all Services
Accept all Services