Marile industrii europene, în special giganții din sectoarele siderurgic și chimic, au lansat un semnal de alarmă categoric către Bruxelles, solicitând înghețarea sau revizuirea profundă a pilonilor centrali ai Pactului Verde European.
Confruntate cu prețuri record la energie și cu o competiție globală acerbă, marile companii industriale europene susțin că ritmul actual al reglementărilor de mediu le pune în pericol supraviețuirea economică și riscă să ducă la o dezindustrializare masivă a continentului.
Marea nemulțumire este generată de Sistemul de Tranzacționare a Certificatelor de Emisii (EU ETS), mecanismul prin care Uniunea Europeană taxează poluarea industrială. Companiile din sectorul chimic și metalurgic afirmă că actualul cost al emisiilor de dioxid de carbon a devenit o povară financiară imposibil de susținut, în condițiile în care prețurile la electricitate și gaze în Europa rămân considerabil mai mari decât cele din Statele Unite sau Asia.
Reprezentanții industriei avertizează că, în loc să stimuleze tranziția către tehnologii verzi, taxarea agresivă absoarbe capitalul de care companiile ar avea nevoie pentru a investi în modernizare. În lipsa unor profituri stabile, aceste corporații nu își mai pot finanța proiectele de decarbonizare, precum utilizarea hidrogenului curat sau captarea carbonului.
O preocupare majoră ridicată de reprezentanții industriei metalurgice europene este fenomenul de „relocalizare a emisiilor de carbon” (carbon leakage). Atunci când producția din Europa devine prea scumpă din cauza reglementărilor climatice, companiile sunt forțate fie să își închidă porțile, fie să își mute fabricile în regiuni cu standarde de mediu mai permisive.
În cadrul discuțiilor cu factorii de decizie de la nivelul Comisiei Europene, marile grupuri industriale din domeniu cer luarea a trei măsuri imediate:
1. Înghețarea temporară a noilor reglementări, o pauză legislativă care să permită companiilor să absoarbă fluxul masiv de norme adoptate în ultimii ani.
2. Plafonarea sau subvenționarea costurilor cu carbonul, intervenții pe piața certificatelor de emisii pentru a preveni speculațiile și creșterile bruște de preț.
3. Sprijin masiv pentru infrastructură, fonduri publice garantate pentru rețelele de energie regenerabilă și pentru logistica hidrogenului, înainte de a impune penalități pentru neconformare.
„Rezultatul direct al politicilor europene de mediu nu este salvarea planetei, ci pierderea locurilor de muncă și importul acelorași produse din țări care poluează masiv“, spun reprezentanții industriei grele din Europa.• ecologic
