Colectarea și reciclarea deșeurilor de ambalaje este o activitate care presupune un volum mare de muncă, dar și crearea unor parteneriate cu cetățenii și agenții economici care trebuie să înțeleagă că depunerea separată a deșeurilor este o obligație ce le revine lor, fiindcă prin amestecare deșeurile de ambalaje devin imposibil de reciclat. Despre comportament ecologic, economie circulară și sustenabilitate am vorbit cu Marius Porojan, directorul comercial al SC Green Ambalaje SRL, o companie în plină dezvoltare, specializată în colectarea și reciclarea deșeurilor.• ecologic
ecologic: Care sunt provocările procesului de colectare și reciclare în România?
Marius Porojan, directorul comercial al SC Green Ambalaje SRL: România și-a ratat țintele de reciclare ani la rând și asta ne-a atras penalizări. Directiva privind gestionarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje impune ca în 2022 să fie valorificate, respectiv reciclate 60% din ambalajele puse pe piață. Din 2023 obiectivul global crește la 65%, iar din 2025 la 70%. Sunt multe provocări, dintre care aș aminti doar două: lipsa infrastructurii, unde este nevoie de investiții masive în zona de colectare separată, și Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), care are un termen de implementare de 18 luni și pentru care foarte puține companii s-au pregătit.
În alte țări europene SGR a ridicat probleme de logistică și de stocuri la nivelul furnizorilor din cauza comenzilor din ultimul moment și de aceea cred că în această zonă este nevoie de multă pregătire din partea companiilor private. Încurajăm alegerea sistemelor automate de colectare care scutesc investițiile în resurse umane, reduc amprenta de CO2 și aduc beneficii populației fără să producă disconfort olfactiv.
Mai este vorba și despre educație. Atât companiile private, ONG-urile, cât și OIREP-urile și instituțiile de stat fac eforturi să informeze publicul despre ce înseamnă un proces corect de colectare separată și reciclare. Cu toate acestea, stațiile de sortare se confruntă deseori cu deșeuri care nu pot intra în procesul de reciclare pentru că sunt contaminate, nefiind sortate şi igienizate corespunzător.
Eu cred că ar trebui să se înțeleagă că un proces de reciclare eficient începe direct de la sursa de generare, adică în gospodăria fiecăruia, cu responsabilitate și conștientizare, prin colectarea separată, corectă a deşeurilor. Luptăm și cu miturile: mulți oameni cred că deșeurile se separă la stațiile de sortare și nu acasă, de aceea consideră inutil efortul de a le depune separat. Comportamentele ecologice trebuie intensificate și încurajate prin informare continuă și prin implicare din partea tuturor, atât a companiilor private, cât și a Statului. Colectorii și reciclatorii întâmpină dificultăți din cauza inflației și a crizei energetice.
După părerea mea, cea mai mare presiune este exercitată de schimbările climatice. Disconfortul termic pe care l-am simțit anul acesta a funcționat ca un reminder constant al importanței protejării mediului, implicit prin colectarea separată și reciclarea deșeurilor.
ecologic: Cum reduceți emisiile la Green Ambalaje și care sunt principalele produse pe care le realizați prin reciclare?
Marius Porojan: Green Ambalaje face eforturi constante de a ajunge la Net Zero Operations. Anul acesta am achiziționat primele mașini 100% electrice, complet carosate în România, pentru a prelua separat deșeurile atât din puncte SMART cât și din puncte de colectare tradiționale.
Colectăm lunar peste 8.500 tone deșeuri și avem propria fabrică de reciclare la Făgăraș, unde asigurăm un proces sustenabil, circular. Produsele obținute de noi sunt realizate din materiale reciclate din deșeurile pe care compania noastră le colectează sau le obține în urma procesului de waste management de la clienții săi. Aceste produse sunt realizate 100% din materie reciclată și îndeplinesc toate standardele de calitate conform normelor Uniunii Europene.
Fabricăm saci menajeri, folie stretch, folie de agricultură și cofraje de ouă și lucrăm în permanență la extinderea liniei de producție. Transformăm deșeurile în resurse, așadar ciclul de reciclare se poate întoarce la producător, pe raft, cu produse sustenabile fabricate 100% din material reciclat.
ecologic: Cum este afectată industria din România de inflația din ultimul timp?
Marius Porojan: Costurile mari descurajează foarte mulți reciclatori și colectori. Procesul de producție este redus și în cele mai negative scenarii ale recesiunii s-ar putea să asistăm la dispariția unor companii de profil. Asta ar duce la îngreunarea procesului, la dispariția unor locuri de muncă și ar afecta țintele de reciclare, mediul înconjurător, populația și pe noi, colectorii.
Reciclarea este o piață în care există oportunități de dezvoltare, chiar dacă avem reciclatori de carton/hârtie, sticlă, plastic și metal. Cred că este nevoie de cât mai mulți reciclatori în condițiile în care consumul de plastic este ridicat din cauza consumerismului.
Uniunea Europeană încurajează sistemele de producție din material reciclat, iar consumatorul poate achiziționa o gamă vastă de produse sustenabile, de la încălțăminte la obiecte de uz zilnic. Însă pentru a implementa și în România aceste politici este nevoie să dezvoltăm și alte segmente, mai ales că putem observa o evoluție accelerată în celelalte țări membre ale Uniunii. Cred că și noi trebuie să facem pași repezi în această direcție.
ecologic: Se vorbește tot mai mult de sustenabilitate și economie circulară în România. Cum credeți că ar putea fi închis circuitul materialelor?
Marius Porojan: Simplu: de pe raft înapoi la consumator. Un ambalaj PET poate ajunge înapoi în mâna consumatorului în termen de 60 de zile, trecând prin procesele de colectare și reciclare.
Am deschis deseori porțile stației de sortare și ale fabricii din Făgăraș pentru a arăta procesul de reciclare: de la folie uzată sortată, curățată, balotată și până la transformarea ei în saci menajeri după ce a fost prelucrată din fulgi și granule LPDE.
Ulterior, aceste produse sustenabile sunt gata de a fi puse pe raft, având aceeași calitate ca a celor convenționale. Procesul de prelucrare și transformare într-un produs sustenabil aduce un beneficiu imens, mai ales că există o cantitate mare de plastic pusă pe piață, iar resursele de materii prime din mediul înconjurător sunt limitate.
Așadar, bucla nu se închide, ci își reia circuitul într-o economie circulară sănătoasă: de la raft înapoi pe raft, trecând printr-un proces de reciclare. Ambalajele din sticlă și dozele de aluminiu sunt resurse permanente, fiindcă își pierd foarte puțin din calități și sunt ideale pentru procesul de reciclare.
ecologic: România ratează țintele de reciclare de câțiva ani la rând. Ce proces credeți că trebuie implementat, ce tipuri de programe pentru a reuși să atingem ținta de 65% pentru 2025?
Marius Porojan: În paralel cu proiectele de informare a publicului, care sunt vitale, pentru un proces eficient avem nevoie de puncte de colectare separată automate, infrastructură, investiții și susținere financiară pentru reciclatori.
Dacă este implementat corect, procesul de reciclare poate fi revoluționar, poate schimba sistemele liniare cu care ne-am obișnuit, poate aduce beneficii imense mediului și sănătăţii oamenilor și poate genera locuri de muncă „verzi“. Economia verde este necesară pentru a păstra un mediu curat și sănătos pentru noi și pentru generațiile următoare. Doar împreună putem să schimbăm lumea, pas cu pas, trecând prin toate etapele procesului cu empatie și considerație față de noi și de mediul înconjurător.
