Cu toate că Sistemul Garanţie-Returnare are rezultate din ce în ce mai vizibile, colectarea ambalajelor SGR de la magazinele mici din sate şi comune rămâne o mare problemă. Micii comercianţi evită înscrierea în sistem motivând lipsa fondurilor pentru plata garanţiilor şi a spaţiilor pentru depozitarea sacilor cu ambalaje, ceea ce face ca cetăţenii din aceste localităţi să fie nevoiţi să transporte sticlele goale zeci de kilometri pentru a le duce la RVM-urile din oraşele din apropiere. Că mulţi dintre ei nu îşi permit să facă aceste drumuri şi aruncă sticlele în pubelele de gunoi, este evident, iar acest lucru afectează atât bugetul famiei lor, cât şi îndeplinirea obiectivelor de returnare ale RetuRO, administratorul SGR.
Posibilitatea montării, în colaborare cu primăriile, a unor aparate de colectare automată de tip RVM în localităţile mici, metodă inclusă în Hotărârea de Guvern nr. 1074/2021, a fost pusă în practică în urmă cu câteva zile într-o comună din judeţul Harghita. Despre acest proiect am vorbit cu senatorul Tánczos Barna, fost ministru al Mediului, susţinătorul implementării unui astfel de sistem de returnare a ambalajelor.• ecologic
ecologic: Aţi pus recent în funcţiune primul aparat automat de colectare a ambalajelor de tip SGR la nivelul unei comune, în colaborare cu primăria. Unde a fost montat acest aparat şi cum funcţionează acesta în sistem?
Tánczos Barna, senator, fost ministru al Mediului: Da, în data de 1 august a.c. am pornit deja primul aparat în comuna Sândominic din judeţul Harghita, o comună mare, cu peste 7.000 de locuitori. La acest aparat sunt legate 10 firme care administrează magazinele din această localitate. După ce am instalat acest aparat de tip RVM, 1.000 de sticle au fost preluate în prima zi, iar a doua zi – 2.500. De la acest RVM toate bonurile emise de aparat sunt valorificate în magazinele din localitate. Există două aspecte. Pe de o parte, într-o singură zi, 1.000 lei rămân în magazinele din localitate şi, pe de altă parte, foarte important este că aceste ambalaje care se colectează în localitatea respectivă, îmbunătăţesc indicatorul de colectare separată al comunei. Altfel, dacă oamenii ar fi fost nevoiţi să ducă ambalajele la oraş, indicatorul de colectare separată al comunei ar scădea în favoarea celui de la oraş.
ecologic: Cum funcţionează sistemul şi cum sunt evitate eventualele tentative de fraudă?
Tánczos Barna: Avem o aplicaţie care poate fi descărcată gratuit pe telefon din Apple Store sau din Google Play. Cu telefoanele se scanează voucherele şi astfel ele se blochează automat ca să nu apară o dublă scanare, iar astfel se elimină orice risc de fraudă. La sfârşitul lunii, administratorul RVM-ului, care este societatea de salubrizare din localitate, centralizează atât cantităţile de ambalaje preluate prin RVM, cât şi voucherele valorificate la fiecare magazin. Menţionez că primăria a externalizat prin procedură de achiziţie publică administrarea acestui serviciu către societatea de salubrizare.
ecologic: Doriţi să extindeţi acest proiect şi în alte localităţi?
Tánczos Barna: Vom porni următorul RVM la Ghimeş şi un altul la Sâncrăieni. Toate acestea vor funcţiona trei luni în sistem de test, urmând ca după aceste trei luni, după ce vom trage concluziile care se impun, să definitivăm atât achiziţia aparatelor, cât şi formalităţile de administrare a RVM-urilor de către societatea de salubrizare şi să intrăm astfel în linie dreaptă pentru strângerea miilor de ambalaje SGR din aceste localităţi.
ecologic: Ministrul Mediului a declarat recent că intenţionează să găsească fonduri de la AFM pentru achiziţia şi instalarea de RVM-uri, dar nu la primării, ci la magazinele mici din aceste comune. Care este opinia dumneavoastră despre această propunere?
Tancosz Barna: Noi vom demonstra că cea mai bună soluţie este montarea unui singur RVM pentru tot satul şi legarea magazinelor la acest RVM, pentru că volumul de ambalaje colectate nu justifică montarea acestor aparate la magazine. Soluţia ideală este ca printr-un sistem informatic, mai multe magazine să fie conectate la un singur RVM şi în sat să existe o singură locaţie unde să se strângă aceste ambalaje.
ecologic: Soluţia ca finanţarea acestor aparate să se facă din fondurile Administraţiei Fondului pentru Mediu vi se pare o idee bună?
Tánczos Barna: Mi se pare nu o idee bună, ci foarte bună! Şi dacă aceste fonduri se vor duce către primării, atunci ele nu vor putea fi considerate ca fiind ajutor de stat. În plus, externalizarea de către primării a administrării aparatelor de către o companie privată este o soluţie foarte bună, pentru că astfel primăria nu va mai avea de-a face nici cu garanţia, nici cu tarifele de administare. Este o soluţie perfect legală şi cea mai bună din punctul meu de vedere.
În plus, dacă aceste RVM-uri vor fi administrate de societatea de salubrizare, găsirea unor spaţii pentru depozitarea sacilor cu ambalaje nu va mai reprezenta o problemă. Depozitarea se va putea face într-un mod sigur, păzit, va fi un singur angajat la nivelul comunei care să administreze RVM-ul, să cureţe, să scoată sacii şi să îi depoziteze într-un loc sigur. Astfel, nu ai mai avea nevoie de un angajat la fiecare magazin, poţi să ai un singur responsabil la nivel de sat sau de comună şi atunci lucrurile vor merge mult mai bine. Din punctul nostru de vedere finanţarea este foarte bună şi abia aşteptăm ca AFM-ul să facă public ghidul de finanţare.•
