O revoluţie pe bază de hidrogen

Pe măsură ce liderii din întreaga lume îşi angajează ţările pe drumul decarbonizării, al dezvoltării în spiritul grijii faţă de natură, hidrogenul este elementul care se pare că va fi combustibilul viitorului. Fiindcă oricât de „verzi“ ar dori să fie noile generaţii, renunţarea la confort, la deplasări sau la un trai bun nu este, cel puţin deocamdată, o opţiune● Andrei Mincu

Hidrogen, dar din ce surse?

Pe măsura renunţării la combustibilii fosili, hidrogenul creşte şi interesul ţărilor Uniunii Europene faţă de acest tip de combustibil, care va juca rolul cheie în viitoarele sisteme energetice ale ţărilor europene şi va face posibilă îndeplinirea obiectivului stabilit în Pactul Verde European de atingere a neutralităţii climatice până în anul 2050.

Cel mai răspândit element din jurul nostru este hidrogenul şi, cu toate acestea, el reprezintă doar 2% din mixul energetic al Uniunii Europene, el fiind utilizat în special în industria chimică pentru producerea de îngrăşăminte şi mase plastice. În plus, 96% din acest hidrogen este produs din gaze naturale, în urma unor procese tehnologice care generează mari cantităţi de CO².

Hidrogenul are nevoie de o sursă primară de energie pentru a fi produs, iar această sursă de energie şi procesul utilizat determină cât de curat sau de murdar este produsul final. Iată de ce există mai multe tipuri de hidrogen.

De departe cel mai comun tip de hidrogen utilizat în prezent este cel obţinut din combustibili fosili, de obicei din gaze naturale, care este adesea denumit hidrogen gri.

Hidrogenul cu conţinut scăzut de carbon, denumit şi hidrogen albastru, este fabricat tot din gaz natural, dar CO² emis în timpul producţiei sale este captat şi depozitat în subteran, ceea ce îl face ceva mai puţin poluant.

Cea mai curată opţiune este hidrogenul regenerabil, denumit hidrogen verde. El este obţinut într-un proces de electroliză care foloseşte energie regenerabilă, precum cea solară sau eoliană, şi are ca singur produs secundar apa, ceea ce îl face cel mai ecologic. De aceea, hidrogenul verde suscită acum un interes deosebit, atât din partea decidenţilor politici, cât şi a oamenilor de ştiinţă şi a investitorilor de tot felul, nu numai din domeniul energiei.

Soluţia pentru industrie

Hidrogenul verde este forma agreată în Uniunea Europeană pentru înlocuirea hidrocarburilor, fiindcă el este eficient din punct de vedere al costurilor, este regenerabil, flexibil, versatil şi poate fi folosit în sectoarele industriale mari consumatoare de energie, care nu se pot decarboniza prin electrificare, cum sunt producătorii de oţel, de ciment sau de îngrăşăminte chimice.

Şi sectorul transportului rutier, al transportului maritim şi cel al aviaţiei sunt în căutarea unor combustibili neutri, fără emisii, capabili să înlocuiască combustibilii clasici, iar hidrogenul verde ar putea constitui singura soluţie, motoarele electrice pe bază de baterii nefiind deocamdată o alternativă de luat în seamă pentru transporturile pe distanţe lungi.

Potenţialul de stocare a hidrogenului, în principal în depozitele naturale subterane care sunt utilizate în prezent pentru stocarea gazelor naturale, este deosebit de benefic pentru piaţa de electricitate, deoarece el poate echilibra cererea şi oferta atunci când în reţea există o cantitate prea mare sau prea mică de energie din surse regenerabile.

Strategii europene

Comisia Europeană a lansat două iniţiative legislative pentru susţinerea  energiei pe bază de hidrogen. Prima, „Strategia pentru integrarea sistemului energetic“, abordează modul în care poate fi flexibilizat sistemul energetic existent, felul în care energia poate fi transferată între producător şi consumator şi în diferite sectoare de utilizare finală. Strategia stabileşte şi domeniile în care noile tehnologii pot fi stimulate şi pot fi mai uşor integrate în piaţa energiei.

A doua, care este o „Strategie separată pentru hidrogen“, analizează mai precis paşii necesari pentru a face din hidrogenul regenerabil un produs-cheie în sistemul energetic. În acest context, strategia explorează potenţialul hidrogenului regenerabil, pentru a ajuta la decarbonizarea economiei Uniunii Europene într-un mod rentabil, subliniind acţiunile care sunt necesare pentru sprijinirea producţiei, a transportului şi crearea cererii pentru hidrogenul verde, pe măsură ce cota de surse regenerabile de energie creşte.

Comisia Europeană subliniază că „hidrogenul regenerabil nu numai că are potenţialul de a sprijini viitoarea energie electrică bazată pe surse regenerabile, dar, datorită forţei industriale a Europei în producţia de electroliză, aceasta poate crea noi locuri de muncă şi creştere economică, ceea ce va fi esenţial în redresarea după criza COVID-19“. Acesta este unul din motivele pentru care strategia privind hidrogenul stabileşte şi o viziune asupra modului în care UE intenţionează realizarea unor uzine de electroliză de cel puţin 6 GW până în 2024 şi de 40 GW până în 2030.

Iniţiative şi alianţe

Comisia a pregătit o iniţiativă „Power Up“ pentru a încuraja ţările Uniunii Europene să îşi utilizeze finanţarea europeană din Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pentru a investi în mai multe surse regenerabile şi în producţia de hidrogen verde.

Pe lângă stabilirea orientărilor politice şi strategice privind hidrogenul, UE sprijină multe proiecte şi iniţiative privind acest valoros element chimic. Una dintre acestea este „Alianţa europeană pentru hidrogen curat“, anunţată în martie 2020, ca parte a noii strategii industriale pentru Europa, şi lansată în data de 8 iulie 2020, în acelaşi timp cu strategia UE pentru hidrogen.

Alianţa reuneşte industria, autorităţile publice naţionale şi locale, societatea civilă şi alte părţi interesate. Ea vizează o desfăşurare ambiţioasă a tehnologiilor hidrogenului până în 2030, reunind producţia de hidrogen regenerabilă şi cu emisii reduse de carbon, cererea în industrie, mobilitatea şi în alte sectoare, precum şi transportul şi distribuţia hidrogenului. Deja peste 1.000 de părţi interesate s-au alăturat alianţei şi pot să îşi prezinte proiectele şi să stimuleze adoptarea de proiecte pe bază de hidrogen, care pot atrage investiţii. UE promovează de asemenea mai multe proiecte de cercetare şi inovare privind hidrogenul, în cadrul programului Orizont 2020. Proiectele sunt gestionate printr-un parteneriat public-privat (FCH JU), susţinut de Comisia Europeană, care are în vedere susţinerea cercetării în domeniul producţiei de pile de combustibil şi hidrogen. Aici este inclus, printre altele, şi proiectul Djewels, finanţat de UE, prin care în Olanda se va construi o fabrică de electroliză de 20 MW, pentru a contribui la asigurarea hidrogenului verde la preţ mic, şi STORE & GO, care sprijină noile tehnologii de adăugare a metanolului verde în reţeaua de gaz, contribuind astfel la asigurarea unei alimentări durabile cu energie în Europa.●