Ordonanța simplă care ne va salva de la un infringement complicat

Declanșarea procedurilor de penalizare din partea Comisiei Europene pe tema gestionării deșeurilor a fost motivul pentru care autoritățile de la București au decis să adopte la începutul lunii august a.c. o ordonanță care vizează gestionarea deșeurilor de ambalaje. Documentul impune producătorilor de ambalaje și organizațiilor de preluare de responsabilități obligații suplimentare, fără a le pune deocamdată la dispoziție toate instrumentele necesare atingerii obiectivelor de reciclare. • Matei Dumitru

Pentru alinierea legislației nați­o­nale la prevederile europene ale pachetului pentru economia circulară, Guvernul a adoptat în data de 11 august a.c. două acte normative în domeniul managementului deșeurilor: Ordonan­ța simplă privind depozitarea deșeurilor și Ordonanța simplă privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje.
Ordonanța simplă este un act normativ ce poate fi emis de guvern în timpul va­canțelor parlamentare (decembrie – fe­bruarie și iulie – august) și are putere de lege, dar executivul are obligația de a o trimite spre aprobare parlamentului, care poate aproba sau poate respinge ordonanța printr-o lege. În cazul în care ordonanța este respinsă, aceasta încetează să mai producă efecte juridice.
Barna Tánczos, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, a declarat: „prin aprobarea acestor ordonanțe, România închide practic două cauze pentru care țara noastră a fost pusă în întârziere de Comisia Europeană. Cele două ordonanțe vin cu o serie de restricții și obiective în privința depozitării deșeurilor, dintre care cea mai importantă se referă la depozitarea la groapa de gunoi a doar 10% din deșeurile municipale generate, obiectiv stabilit pentru anul 2030. Restul de 90% va trebui să ajungă la reciclare și valorificare, conform principiilor economiei circulare. Chiar dacă pare că mai este mult timp până în 2030, efortul autorităților locale dar și al populației trebuie să fie unul susținut. Noi toți trebuie să înțelegem că drumul este unul singur: trecerea la economia circulară“.
Ministrul a mai anunțat că va promova cât de curând și un proiect de ordonanță care va reglementa noul regim al deșeurilor din România. „Imediat ce aprobăm și această ordonanță vom putea închide un al treilea infringement în domeniul gestionării deșeurilor. Ordonanța va impune peste tot în țară colectarea separată a deșeurilor pe patru fracții: hârtie, plastic, sticlă și deșeu menajer. Cred că doar prin legi ferme și amenzi pe măsură vom putea impulsiona economia circulară și vom putea atinge țintele pe care ni le-am asumat în fața Comisiei Europene. Colectarea separată a deșeurilor este cheia pentru reducerea depozitării la groapa de gunoi și pentru stimularea tranziției la economia circulară“, a mai spus Barna Tánczos.

Obiective mai mari

Ordonanța nr. 1/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje adoptată de Guvern pe 11 august a.c. a fost publicată în Monitorul Oficial și intră în vigoare începând cu data de 19 august. Astfel, România a transpus în legislația nați­o­nală Directiva (UE) 2018/852.
Actul normativ aduce noi reglementări privind deșeurile de am­balaje reciclate, printre care și înființarea unui sistem de trasa­bi­litate și de control al calității.
Noua ordonanță guvernamentală mai stabilește că Ministerul Me­diului va putea solicita Comisiei Europene amânarea cu până la cinci ani a termenelor pentru îndeplinirea obiectivelor minime de reciclare pe tip de material prevăzute în anexa nr. 5 din lege, pen­tru hârtie, plastic, metal, sticlă, aluminiu, lemn.
Totodată, ordonanța înlocuiește anexa 4 din Legea nr. 249/2015 pri­vind cantitățile de deșeuri de ambalaje generate în România și va­lorificate sau incinerate în instalații de incinerare cu recuperare de energie în România sau în terțe țări și cantitățile trimise în sta­te membre ale UE sau exportate în afara UE. Astfel, anexa va pre­zenta informațiile care urmează să fie incluse în baza de date pri­vind ambalajele și deșeurile de ambalaje, și anume cantitățile de ambalaje primare, secundare și terțiare, cantitățile reutilizate pe teritoriul național, cele eliminate și cele reciclate sau valorificate pe teritoriul României.
Actul normativ cuprinde noi obiective, mai mari decât cele de până acum, ca ținte asumate de România privind reciclarea de­șe­urilor din ambalaje: 65% până în 2025 și 70% până în 2030.
Noile obiective de reciclare a deșeurilor de ambalaje sunt:

• pentru hârtie/carton: 75% până în 2025 și 85% până în 2030;
• pentru plastic: 50% până în 2025 și 55% până în 2030;
• pentru sticlă: 70% până în 2025 și 75% până în 2030;
• pentru metale feroase: 70% până în 2025 și 80% până în 2030;
• pentru aluminiu: 50% până în 2025 și 60% până în 2030;
• pentru lemn: 25% până în 2025 și 30% până în 2030.

Reciclarea și colectarea separată

Unul dintre punctele importante ale acestei ordo­nan­țe este reconfirmarea punctului de reciclare, res­pec­tiv a faptului că „greutatea deșeurilor de ambalaje reciclate se măsoară în momentul în care deșeurile intră în operațiunea de reciclare“.
O altă prevedere din noul act normativ limitează la 10% cantitatea de deșeuri de ambalaje care poate fi valorificată altfel decât prin reciclare, ceea ce va avea ca re­zul­tat încurajarea colectării separate a deșeurilor. Unii reprezentanți ai Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară au declarat că mai mult de 45% din deșeurile de ambalaje colectate nu puteau fi reciclate din cauza faptului că erau colectate în condiții improprii, ceea ce justifica necesitatea valorificării lor prin coincinerare.
Ordonanța mai impune realizarea unui sistem unitar la nivel național de colectare separată a deșeurilor pe fracții. „Pentru respectarea standardelor de calitate necesare pentru sectoarele de reciclare corespunzătoare și asigurarea reciclării de înaltă calitate a deșeurilor de ambalaje, colectarea se va face în mod unitar la nivel național, în măsura în care este fezabil din punct de vedere tehnic, economic și de mediu, prin containere inscripționate cu denumirea materialului/materialelor pentru care sunt destinate și fabricate sau inscripționate în mod corespunzător în culorile albastru – pentru deșeuri de hârtie și carton, galben – pentru deșeuri de plastic, metal și materiale compozite, inclusiv ambalaje compozite, verde/alb – pentru deșeuri de sticlă colorată/albă și roșu – pentru deșeuri periculoase.“
Formularea „în măsura în care este fezabil din punct de vedere tehnic, economic și de mediu“, care apare și în directiva europeană, va îngreuna foarte mult implementarea unui astfel de sistem la nivel național, întrucât multe din autoritățile publice locale vor găsi în aceasta o justificare pentru amânarea implementării sistemului de colectare separată pe minimum patru fracții.

Un nou soft de trasabilitate

Ordonanța nr. 1/2021 aduce și unele prevederi referitoare la am­ba­lajele biodegradabile, modalitățile de raportare și la necesitatea implementării unui sistem mai precis de control al trasabilității și al calității datelor raportate.
Articolul 15 din actul normativ introduce ca măsură nouă instituirea unui sistem de control al calității și de trasabilitate a deșeurilor de ambalaje care va fi gestionat de Administrația Fondului pentru Mediu și va conține localizarea, istoricul cantităților și al operațiunilor de gestionare a deșeurilor de ambalaje – precum colectarea, transportul, sortarea, reciclarea și valorificarea – prin identificare electronică, urmând ca specificațiile tehnice și modalitățile de implementare, funcționare și operare să fie aprobate prin hotărâre de guvern până la data de 1 ianuarie 2024.
Noul sistem informatic de trasabilitate va înlocui probabil actualul SIATD, un soft care a creat mari probleme tuturor celor care lucrează în domeniul gestionării deșeurilor de ambalaje. Dacă noul soft promovat de Ministerul Mediului nu va fi unul in­teractiv, în care autoritatea responsabilă, respectiv Administrația Fondului pentru Mediu, să poată in­terveni imediat pentru remedierea neregulilor con­statate, atunci va fi la fel de inutil ca toate celelal­te softuri de trasabilitate în care autoritățile de mediu au îngropat milioane de euro de-a lungul ultimilor ani.
Noul soft ar trebui să semnaleze în timp real dacă un colector, o stație de sortare sau un reciclator și-a depășit capacitatea declarată la obținerea autorizației de mediu și să permită intervenția imediată a autorității competente pentru blocarea tranzacțiilor respective.
Noua ordonanță, cu toate lacunele ei, aduce unele îmbunătățiri în domeniul reglementării gestionării deșeurilor de ambalaje. Dacă acestea vor fi păstrate și în forma finală a legii ce va fi adoptată de Parlament, rămâne de văzut.