Deși au fost prezentate în deschiderea celei de-a cincea sesiuni a Adunării Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEA-5) pe 28 februarie a.c., când toată planeta era șocată de declanșarea atacului Rusiei asupra Ucrainei, gravitatea concluziilor noului raport IPCC nu a pălit prin comparație. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că documentul este „un atlas al suferinței omenești și un rechizitoriu de condamnare a liderilor care au dat greș“ și a spus cu amărăciune: „am văzut multe rapoarte științifice în viața mea, dar nici-unul ca acesta“.• Irina Tomșa
Schimbările climatice cauzate de activitățile umane provoacă daune ireversibile la o scară imensă și într-un ritm tot mai rapid, afectând viețile a milioane de oameni, arată noul raport al Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (Intergovernmental Panel on Climate Change – IPCC, organism al Organizației Națiunilor Unite).
Documentul intitulat „Schimbări climatice 2022. Impacturi, adaptare și vulnerabilitate“ este a doua parte a celei mai recente evaluări climatice realizate de IPCC. Prima parte, publicată în august anul trecut, a evaluat starea climatică din punct de vedere fizic, iar cea dea treia, programată să fie dată publicității în aprilie a.c., se va concentra pe opțiunile care-i mai rămân omenirii în lupta contra schimbărilor climatice, inclusiv pe modurile de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.
Autorii noului raport – peste 270 de experți în climă – au utilizat înregistrări satelitare, inclusiv seturi de date pe termen lung referitoare la aspecte-cheie numite „variabile climatice esențiale“ obținute de la specialiștii Agenției Spațiale Europene și au analizat dovezile din peste 34.000 de surse științifice.
Concluziile arată cum furtunile extreme, inundațiile, seceta, valurile de caniculă și incendiile de vegetație vor perturba grav producția alimentară, vor afecta pescuitul și acvacultura, vor produce pagube localităților, infrastructurii și sănătății oamenilor. Iar efectele negative remarcate de experți nu se opresc aici, după cum nici schimbările climatice nu se opresc și au deja efecte ireversibile, iar multe dintre cele ce urmează să se producă sunt inevitabile.
Aproape jumătate din populația lumii este lovită de schimbările climatice
Specialiștii au calculat că 3,3 până la 3,6 miliarde de oameni (aproape jumătate din totalul global) trăiesc în zone vulnerabile la schimbările climatice. Ei au fost primii loviți și continuă să fie loviți din ce în ce mai puternic și mai frecvent. Ironia sorții face ca ei să fie cel mai puțin vinovați de situația în care s-a ajuns, pentru că au cel mai neînsemnat aport la creșterea încălzirii globale.
Harpreet Kaur Paul, avocat specializat în drepturile omului și cercetător în domeniul justiției climatice, a analizat raportul și a explicat într-un material publicat pe commondreams.org care sunt pericolele cele mai mari din perspectiva inechităților sociale.
Valurile de caniculă și furtunile au îngreunat multor oameni accesul la alimente hrănitoare și la apă potabilă, iar situația este disproporționat de gravă în numeroase zone din Africa, Asia, America Centrală și de Sud, Arctica și în multe insule mici. Indigenii, micii producători de alimente și gospodăriile cu venituri mici se confruntă cu foametea și malnutriția, cei mai afectați fiind copiii, vârstnicii și gravidele. Femeile sunt nevoite să parcurgă distanțe mari pentru a aduce familiilor apă, riscând să se confrunte cu violențe de gen.
O treime din locuitorii planetei sunt deja expuși la stres termic potențial mortal şi proporția poate ajunge la trei pătrimi în următoarele decenii, iar până în 2050 un miliard de oameni din zonele de coastă vor fi loviți în fiecare an de inundații serioase.
Creșterea temperaturii și umidității va face ca țânțarii și alți purtători de virusuri să cucerească noi teritorii, răspândind la oameni maladii grave (cum ar fi febra Dengue, cu 50% rată de mortalitate), îmbolnăvind culturile agricole, animalele de fermă, cele domestice și cele sălbatice. Toate acestea vor aduce multă moarte și suferință mai ales în țările sărace, cu lacune de infrastructură și de colectare a datelor, care nu au sisteme de alertare timpurie și nici vaccinuri.
Creșterea nivelului mării va deveni o „amenințare existențială“ pentru unele insule mici. Și în prezent multe dintre acestea au parte de perioade tot mai îndelungate de secetă, inundații mai grave și furtuni care le pun la pământ locuințe, spitale, școli, recolte, ferme, ateliere ș.a.m.d., iar mulți pești și animale acvatice mor din cauza încălzirii mării sau fiindcă apele dulci sunt contaminate de invazia mărilor.
Inundațiile, furtunile și vânturile puternice îi găsesc fără apărare pe vârstnici și pe oamenii cu dizabilități, care nu se pot adăposti. Familiile sărace și comunitățile marginalizate locuiesc adesea în case care nu rezistă intemperiilor violente.
Dezastre iminente în diferite regiuni ale lumii
Dacă omenirea nu va reduce drastic și rapid emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să scadă încălzirea globală, în ritmul actual multe zone ale lumii se vor confrunta cu dezastre pe care nu le vor putea evita.
Specialiștii ONU au calculat că angajamentele actuale ale statelor vor duce la o încălzire cu 2,7°C, ceea ce ar fi catastrofal, ținând cont că o încălzire de 2,5°C va face ca umiditatea și căldura din Africa să ucidă anual sute de mii de oameni, iar dacă temperatura va crește cu 2°C în zone ca Sidney și Melbourne mercurul din termometre va urca frecvent la 50°C, a scris agerpres.ro.
Aproape toate țările lumii, inclusiv cele europene și Statele Unite înregistrează în ultimul timp mari pierderi de recolte din cauza precipitațiilor reduse, iar fenomenul se va agrava. Pierderile Europei s-au triplat în ultimii 50 de ani şi greul de-abia urmează.
Trebuie să ne așteptăm și la inundații masive, așa cum am văzut anul trecut în Germania, Belgia, Țările de Jos și Canada. Europa ultimelor trei decenii s-a confruntat cu cel mai mare număr de inundații din ultimii 500 de ani. Aceste fenomene se vor intensifica și se vor extinde pe zone mari din Asia și continentul american.
Schimbările climatice vor provoca noi incendii devastatoare ca acelea care au devastat recent Australia, Canada și Statele Unite. În Australia numărul zilelor propice pentru declanșarea incendiilor va crește până în 2050 cu până la 70%.
Chiar fără să luăm în considerare încălzirea globală și ținând cont că raportul a fost realizat înainte de începerea războiului din Ucraina, la momentul prelucrării datelor producția mondială de alimente era deja mai mică decât nevoile omenirii. Deja sute de mii de oameni din Africa suferă de foame, dar până în 2050 încălzirea globală va înfometa încă 80 de milioane, preponderent în Africa subsahariană, Asia de Sud-Est şi America Centrală și de Sud.
Seceta și temperaturile ridicate distrug tot mai multe suprafețe de păduri, cu consecințe grave pentru oameni, ecosisteme, biodiversitate și economie. În plus, reducerea ariilor împădurite face ca mai puțin dioxid de carbon să fie absorbit, așadar se agravează și încălzirea globală. Jumătate din ce a mai rămas din Pădurea Amazoniană de pe teritoriul Braziliei ar putea dispărea dacă emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească, chiar dacă guvernul țării ar începe să protejeze cu adevărat acest „plămân al lumii“. Ritmul actual al încălzirii globale amenință de asemenea pădurile din Europa, Canada, Statele Unite și Australia.
Angajamentele luate în prezent de țările lumii sunt insuficiente pentru combaterea efectelor încălzirii climatice. Studiul arată că nivelul mărilor ar putea crește cu 44 până la 76 centimetri înainte de finalul secolului și pe măsură ce apele vor crește oamenii vor fi nevoiți să-și părăsească gospodăriile, investitorii să-și abandoneze afacerile, iar comunitățile și țările vor suferi pagube imense, chiar dezastre în zonele cele mai vulnerabile din China, Bangladesh, India, Indonezia și Japonia. Și în restul lumii numeroase insule, zone de deltă și orașe de coastă riscă să dispară înghițite de ape sau să fie grav afectate. Numai pierderile din Guangzhou (Canton, după vechea denumire), al treilea cel mai mare oraș al Chinei, s-ar putea ridica la sute de miliarde de dolari anual până în 2050.
Distrugerile provocate de schimbările climatice Marii Bariere de Corali sunt deja imense: reciful a pierdut mai mult de jumătate din corali în ultimele trei decenii, iar uriașul ecosistem a suferit dezechilibre majore care au afectat populațiile de vietăți și plante acvatice. Raportul avertizează că dacă temperatura globală va crește cu 2°C coralii din întreaga lume vor dispărea cu totul. Încălzirea climatică a dus deja la extincția câtorva specii de animale, între care Bufo periglenes (broasca aurie de Costa Rica) și Melomys rubicola (un mic rozător din Australia) și multe altele se află în pericol în diferite zone ale globului.
Topirea gheții va reprezenta și ea o problemă dificilă pentru natură, comunități și așezări umane. În următorii ani fenomenul se va accelera, iar până la sfârșitul secolului ghețarii din Scandinavia, Europa Centrală și Caucaz își pot pierde până la 80% din masă. Topirea permafrostului în Federația Rusă și Canada va deteriora infrastructurile și va duce la stoparea activităților economice, iar în numeroase zone ale lumii multe stațiuni de schi vor trebui să folosească zăpadă artificială pentru a supraviețui.
Economia mondială pierde enorm și va pierde tot mai mult din cauza încălzirii globale. Îmbolnăvirile tot mai frecvente ale oamenilor vor pune presiune pe sistemele de sănătate și de asigurări, vor scădea productivitatea muncii și implicit randamentul economic. Culturile agricole vor fi mai des afectate de fenomene meteo extreme și de noi dăunători, iar animalele de fermă, peștii și fructele de mare vor avea de suferit, implicit alimentația oamenilor. Numeroase afaceri, infrastructuri și comunități locale vor falimenta din cauza schimbărilor climatice (am vorbit despre stațiunile de schi, dar și alte firme vor fi în pericol, mai ales cele din sectoarele turismului, agriculturii și pisciculturii).
Copreședintele IPCC, Prof. Debra Roberts a declarat: „raportul nostru arată clar că zone unde oamenii locuiesc sau muncesc pot înceta să existe, că ecosisteme și specii alături de care am crescut cu toții și care sunt emblematice pentru culturile noastre pot dispărea“. Așadar, „acesta este un moment-cheie. Raportul nostru precizează foarte clar că acesta este deceniul acțiunii, dacă vrem să dăm lucrurilor o altă turnură“.
Ce nu spune raportul
În cele 3.676 de pagini ale documentului nu se vorbește nicăieri despre alocarea responsabilităților pentru situația gravă în care ne aflăm, deși la unele propuneri de soluții se menționează importanța justeții și echității. Dar la prezentarea raportului secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că este limpede a cui este vina: „faptele sunt de netăgăduit. Această abdicare a liderilor este criminală. Cei mai mari poluatori ai lumii sunt vinovați de incendierea singurei noastre case“.
Mulți activiști consideră că țările care se fac vinovate de cele mai mari emisii istorice – ca Marea Britanie și Statele Unite – ar trebui să-și decarbonizeze cel mai mult economiile. Un studiu publicat de hebdomadarul medical britanic „The Lancet“ arată că în 2015 Statele Unite, Uniunea Europeană, Rusia, Japonia și Canada au generat 85% din totalul global al emisiilor de gaze cu efect de seră.
Autorii raportului IPCC spun că finanțările actuale sunt insuficiente pentru a ajuta țările sărace să se adapteze impactelor care sunt deja inevitabile. Deși au promis că vor aloca 100 miliarde USD pe an până în 2020, statele bogate nu și-au îndeplinit angajamentele, iar fondurile care au ajuns în cele mai sărace zone ale lumii au fost direcționate mai mult pentru reducerea emisiilor decât pentru a ajuta oamenii să se adapteze.
Este nevoie de o finanțare mai puternică pentru adaptare, care să ajute oamenii din zonele vulnerabile să-și construiască locuințe și infrastructuri rezistente la intemperii violente, să planteze arbori care să răcorească localitățile și vegetație care să stabilizeze solul. Este nevoie de investiții pentru ca toate comunitățile vulnerabile să aibă acces la servicii de sănătate și protecție socială, la alimente hrănitoare din producții sustenabile, la apă potabilă, transport, educație și energie regenerabilă.
La reuniunea COP26 din toamna trecută țările sărace au solicitat statelor bogate compensații pentru pagubele provocate de schimbările climatice, iar negocierile de la următorul summit ONU pe teme climatice care va avea loc în noiembrie a.c. în Egipt probabil că se vor concentra pe acest subiect. Raportul IPCC demonstrează că țările bogate nu mai pot întârzia răspunsul la aceste cereri prin noi discuții și promisiuni. Iar secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a spus clar și apăsat: „amânarea înseamnă moarte“.
