Camera Deputaților a adoptat Strategia Națională privind Conservarea Biodiversității pentru perioada 2026-2030, un proiect legislativ extrem de disputat, dar vital pentru debursarea unei tranșe din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu o miză financiară uriașă, de aproximativ 972 milioane de euro , proiectul a trecut de plenul Camerei cu 177 de voturi „pentru“, 89 „împotrivă“ și 11 abțineri.
Deși forma finală a legii a suferit modificări substanțiale în comisiile de specialitate față de propunerea inițială a Ministerului Mediului, parlamentarii PNL și USR, inițiatorii proiectului de lege, au ales să voteze în favoarea proiectului pentru a preveni pierderea fondurilor europene.
Proiectul reprezintă unul dintre jaloanele critice asumate de România prin PNRR. Pentru ca suma de aproape un miliard de euro să poată fi încasată de la Comisia Europeană, legea trebuie să fie publicată în Monitorul Oficial până cel târziu la data de 31 august 2026.
Traseul legislativ nu a fost unul simplu. Inițial concepută ca Hotărâre de Guvern, strategia a fost retrasă de premierul Ilie Bolojan după ce a fost atacată în instanță de Sorin Grindeanu, care a invocat depășirea atribuțiilor constituționale ale unui guvern interimar. Pentru a evita suspendarea actului normativ în instanță și blocarea fondurilor, executivul a redirecționat inițiativa către Parlament sub formă de proiect de lege. Deoarece Camera Deputaților a adus modificări față de forma aprobată anterior de Senat, proiectul reintră la votul Senatului pentru punere în acord, urmând apoi să fie trimis președintelui Nicușor Dan pentru promulgare.
Amendamentele controversate:
• Reducerea țintei de extindere a suprafețelor protejate de la 30% (propunerea inițială a ministrei Mediului, Diana Buzoianu) la 25%;
• Reducerea la jumătate a ariilor strict protejate, de la 10% la 5% din suprafața țării.
Dezbaterile din comisiile Camerei Deputaților au durat aproape șase ore și s-au axat pe modificarea obiectivelor de protecție a mediului, la presiunea amendamentelor depuse de PSD și AUR.
Reprezentanții PSD au justificat amendamentele prin necesitatea de a echilibra protecția naturii cu dezvoltarea socio-economică și proiectele majore de infrastructură (cum ar fi construcția de autostrăzi).
Schimburi dure de replici în plen
Modificările aduse în comisii au stârnit nemulțumiri vehemente din partea USR și PNL, deși ambele formațiuni au susținut la vot forma finală din pragmatism financiar. Mircea Fechet (PNL), fost ministru al Mediului, a subliniat riscul pierderii a aproape unui miliard de euro din cauza corelării juridice defectuoase, AFM fiind structurată pentru finanțarea autorităților publice, nu a entităților private. Totuși, el a afirmat că liberalii votează „pentru că nu putem risca să pierdem aproape un miliard de euro“.
Acum, după reexaminarea în Senat pentru armonizarea textului, legea va ajunge pe masa președintelui României. Acesta va avea la dispoziție opțiunea de a o promulga, de a o retrimite în Parlament sau de a o ataca la Curtea Constituțională, toate sub presiunea apropierii datei de 31 august 2026.• ecologic
