Recentul summit informal al liderilor Uniunii Europene, desfășurat pe 12 februarie 2026 la Castelul Alden Biesen din Belgia, a marcat un moment decisiv pentru direcția economică a blocului comunitar. Sub președinția lui António Costa și cu participarea președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, întâlnirea a fost mai mult decât o simplă retragere diplomatică; a fost un „consiliu de război“ economic menit să recalibreze competitivitatea Europei în fața presiunilor venite din China și SUA. România a fost reprezentată de preşedintele Nicuşor Dan.
Green Deal: De la Idealism la „Clean Industrial Deal“
Dacă în anii trecuți Pactul Verde (Green Deal) a fost privit predominant prin prisma reglementărilor de mediu, la Alden Biesen accentul s-a mutat pe latura industrială. Liderii au convenit că tranziția ecologică nu mai poate fi separată de supraviețuirea economică. Obiectivul este ca tehnologiile verzi să fie nu doar folosite în Europa, ci și produse aici.
Energie
O temă centrală a fost decuplarea prețului energiei de cel al gazelor naturale. Cu energii regenerabile care costă în jur de 34 EUR/MWh față de gazul care depășește acum 100 EUR/MWh, liderii au cerut o reformă urgentă a pieței pentru ca industria europeană să nu mai fie penalizată de costurile mari.
Subiectul energiei nucleare a fost readus în prim-plan cu o intensitate reînnoită. Multe state membre, în frunte cu Franța și susținute de țări precum România sau Polonia, au argumentat că energia nucleară este indispensabilă pentru „emisii zero” și pentru stabilitatea prețurilor. S-a discutat despre accelerarea investițiilor în reactoare modulare mici (SMR) ca parte a strategiei de suveranitate energetică.
Spre deosebire de energia nucleară, întoarcerea la cărbune a fost discutată doar ca o măsură temporară și de ultimă instanță pentru securitatea aprovizionării în caz de criză majoră. Direcția generală a rămas fermă pe eliminarea treptată a cărbunelui (coal phase-out), liderii subliniind că viitorul „Made in Europe” trebuie să fie curat pentru a evita taxele de carbon la frontieră.
Conceptul „Fabricat în Europa” (Made in Europe)
Sub presiunea noilor politici comerciale globale, UE a adoptat la acest summit o postură mult mai asertivă. Conceptul „Fabricat în Europa” a fost firul roșu al discuțiilor despre suveranitatea strategică.
Pe 25 februarie urmează să fie prezentat oficial „Industrial Accelerator Act“, un document discutat în avanpremieră la summit. Acesta va oferi prioritate produselor fabricate în UE (sau în țări partenere de încredere) în cadrul achizițiilor publice și proiectelor strategice.
Regimul „EU Inc” (Al 28-lea regim)
Comisia s-a angajat ca până în aprilie 2026 să propună un sistem unic de înregistrare a companiilor la nivel european (EU Inc). Scopul? Eliminarea birocrației care sufocă start-up-urile și le forțează să plece către SUA. Conceptul de „Al 28-lea regim” este o idee fascinantă care ar putea schimba complet modul în care funcționează afacerile în Europa. În prezent, dacă vrei să deschizi o companie, trebuie să te supui regulilor naționale ale uneia dintre cele 27 de țări membre (de exemplu, legea română, cea germană etc.). Un „al 28-lea regim” nu înlocuiește aceste legi naționale, ci adaugă o opțiune suplimentară, valabilă identic în toată Uniunea Europeană.
Punctele cheie ale celui de-al 28-lea regim
O companie înregistrată ca „EU Inc”, va avea o identitate unică care va fi recunoscută legal în toate cele 27 de state prin același set de reguli, fără a mai fi nevoie să se adapteze la birocrația specifică fiecărei țări când vrea să se extindă. Firmele pot alege să rămână pe regimul național sau să opteze pentru acest regim european. Este ca și cum ai avea 27 de drumuri locale și o autostradă (al 28-lea drum) care le leagă pe toate. Scopul principal al acestei măsuri este permiterea start-up-urilor tehnologice să crească rapid la nivel continental, oferindu-le o scară de piață similară cu cea din SUA.
Economia Circulară și Reciclarea: Resursele ca Armă Strategică
Deși la acest Summit competitivitatea a dominat agenda, subiectul economiei circulare a fost atins ca o soluție directă la dependența de materiile prime critice din exterior.
S-a confirmat pregătirea unui nou act legislativ (Circular Economy Act) pentru a doua jumătate a anului 2026. Acesta vizează crearea unei piețe unice pentru materiile prime secundare (materiale reciclate). Liderii au reafirmat dorința de a dubla rata de circularitate a Europei (de la 12% în prezent la 24% până în 2030), considerând reciclarea nu doar un gest ecologic, ci o metodă de a păstra valoarea economică în interiorul frontierelor UE.
„Pașaportul digital al Produsului“, un instrument esenţial pentru a facilita trasabilitatea și reparabilitatea, piloni esențiali ai economiei circulare, va deveni obligatoriu pentru produsele „Made in Europe“.
Poziţia României
În cadrul summitului informal de la Castelul Alden Biesen din februarie 2026, preşedintele Nicușor Dan a punctat următoarele teme:
- România trebuie să își folosească resursele de gaze naturale și energie nucleară ca o „punte“ către o economie complet decarbonizată şi a cerut sprijin european pentru accelerarea proiectelor de reactoare modulare mici (SMR), văzute ca esențiale pentru stabilitatea prețurilor industriale.
- Nicuşor Dan a declarat oficial disponibilitatea României de a deveni centrul regional de procesare pentru metalele rare extrase în Balcani și Europa de Est. El a insistat că „autonomia Strategică“ nu poate exista fără o capacitate de rafinare internă, propunând crearea în România a unui ecosistem industrial integrat.
- Președintele a susținut ferm adoptarea regimului juridic european unic pentru companii, afirmând că acesta este singurul mod prin care firmele de tehnologie din România pot concura cu giganții din SUA sau China fără a fi frânate de 27 de seturi diferite de reguli.
- A punctat faptul că nicio strategie industrială nu va reuși fără o forță de muncă ultra-calificată, propunând crearea unor „Campusuri Europene de Inovare“ în marile centre universitare românești.
Summitul de la Alden Biesen a trimis un semnal clar: „O Europă, o piață“. Mesajul liderilor europeni a fost unitar – UE trebuie să simplifice regulile pentru a proteja industria locală. Următorul test va fi Consiliul European din 19-20 martie, unde propunerile privind prețurile energiei și finanțarea acestor ambiții vor fi puse pe masă sub formă de cifre concrete.● Matei Dumitru
