Comisia Europeană a trimis României pe 16 noiembrie a.c. trei scrisori de punere în întârziere și un aviz motivat pentru neconformarea la legislația europeană în materie de mediu. Domeniile vizate de procedurile de infringement sunt: deșeurile, responsabilitatea extinsă a producătorilor, strategia energetică, poluarea atmosferică și autorizarea construirii de microhidrocentrale.• ecologic
Deșeuri
Comisia Europeană a inițiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României (INFR(2023)2147) prin care atrage atenția oficialilor de la București asupra transpunerii Directiva (UE) 2018/851 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directiva 2008/98/CE privind deșeurile.
Directiva modificată stabilește ținte obligatorii din punct de vedere juridic privind reciclarea și pregătirea pentru reutilizarea deșeurilor municipale. De asemenea, aceasta impune statelor membre să își îmbunătățească sistemele de gestionare a deșeurilor și eficiența folosirii resurselor. Termenul pentru transpunerea de către statele membre a dispozițiilor Directivei (UE) 2018/851 în legislația lor națională a expirat la 5 iulie 2020.
Comisia consideră că România nu a transpus Directiva 2008/98/CE în Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr. 92/2021 (3), adoptată la data de 26 august 2021. Concret, prin faptul că unele articolele nu au fost transpuse satisfăcător, Comisia consideră că legislația română nu respectă Directiva 2008/98/CE.
Este vorba de patru articole din Directivă care fie nu au fost transpuse în legislația națională – articolul 8 alineatul 4, fie nu au fost transpuse integral – articolul 8a, alineatul 6, articolul 9 alineatul 3 și articolul 11a alineatul 7.
Articolul 8 alineatul 4 din Directivă se referă la Răspunderea Extinsă a Producătorilor (EPR) care ar trebui să se aplice fără a aduce atingere responsabilității pentru gestionarea deșeurilor și legislației specifice fluxurilor de deșeuri. Alineatul 4 nu a fost transpus în legislația națională.
Conform Articolului 8a alineatul 6 din Directivă, statele membre ar trebui să asigure un dialog periodic cu toți actorii relevanți implicați în EPR, autorități publice locale, producători, comercianți, operatori publici sau privaţi, ONG-uri, rețele de reutilizare și reparare. România a transpus doar formal acest articol uitând să prevadă și instrumentele de asigurare a acestui dialog.
Articolul 9 alineatul 3 impune obligația de monitorizare a măsurilor de prevenire a generării deșeurilor. Legislația din România nu specifică indicatorii, obiectivele și instrumentele pentru monitorizarea măsurilor de prevenire a generării deșeurilor.
Articolul 11a alineatul 7 se referă la deșeurile trimise în alt stat membru în scopul pregătirii pentru reutilizare, al reciclării sau al rambleierii. Din OUG nr. 92/2021 lipsește prevederea referitoare la deșeurile trimise în scopul pregătirii pentru reutilizare.
Prin urmare, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere, procedură care constă în solicitarea unor informaţii de la țara noastră care are acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de instituția europeană.
Dacă răspunsul nu va veni la termenul stabilit sau dacă el nu va fi satisfăcător, Comisia Europeană va trimite României o cerere oficială, solicitându-i să se conformeze dreptului UE (un „aviz motivat“), cerând statului să informeze instituţia europeană cu privire la măsurile luate în acest sens în termen tot de două luni.
Energie
Un aviz motivat a fost trimis României pentru neîndeplinirea obligației de notificare a strategiei sale energetice pe termen lung, cu o perspectivă de 30 ani, în vederea atingerii obiectivului Uniunii Europene de neutralitate climatică până în anul 2050.
Avizul motivat vine după ce în decembrie 2021 Comisia Europeană a trimis României o scrisoare administrativă urmată în septembrie 2022 de o scrisoare de punere în întârziere. Instituția Europeană a acceptat apoi cererea României de prelungire a termenului de depunere a strategiei, respectiv data de 29 ianuarie 2023.
Pentru că nici acest termen nu a fost respectat de țara noastră Comisia a trimis acum, în data de 16 noiembrie 2023, acest aviz motivat, prin care solicită țării noastre să adopte măsurile necesare pentru a se conforma în termen de două luni.
Aer
Comisia Europeană a solicitat României să își reducă emisiile și să respecte legislația UE în ceea ce privește poluarea atmosferică. Executivul comunitar a trimis o scrisoare suplimentară de punere în întârziere României [INFR(2022)2079)]) pentru neîndeplinirea obligației de a asigura punerea în aplicare corectă a angajamentelor lor de reducere a mai multor poluanți atmosferici, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici („Directiva NEC“).
Directiva NEC stabilește angajamente naționale de reducere a emisiilor pentru cinci poluanți atmosferici importanți: oxizii de azot (NOx), compușii organici volatili nemetanici (COVnm), dioxidul de sulf (SO2), amoniacul (NH3) și particulele fine (PM2,5). Acești poluanți contribuie la calitatea slabă a aerului, având un impact negativ semnificativ asupra sănătății umane și a mediului. Angajamentele naționale trebuie îndeplinite de fiecare stat membru în fiecare an între 2020 și 2029, începând cu 2030 fiind prevăzute reduceri mai ambițioase. Statele membre au, de asemenea, obligația de a institui programe naționale de control al poluării atmosferice (PNCPA) pentru a arăta modul în care vor fi îndeplinite aceste angajamente de reducere.
În ceea ce privește România, instituția europeană consideră că primul său Program Național de Control al Poluării Atmosferice (PNCPA), prezentat în 2023, nu include suficiente măsuri pentru a asigura reducerile necesare ale emisiilor.
Prin urmare, Comisia Europeană a trimis țării noastre în data de 16 noiembrie a.c. o scrisoare suplimentară de punere în întârziere, care are la dispoziție două luni pentru a răspunde, dar și pentru a remedia deficiențele semnalate. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
Programul Național de Control al Poluării Atmosferice prevede reducerea cu 45% a emisiilor de NOX și reducerea cu 28% a emisiilor de PM2,5 din 2020 până în 2029 comparativ cu anul 2005.
Concluzia Comisiei Europene este că Programul național de control al poluării atmosferice al României ridică multe semne de întrebare cu privire la realismul reducerilor de emisii preconizate și consideră că măsurile prevăzute nu sunt suficiente pentru a limita emisiile anuale de poluanți NOx și PM2,5 și invită Guvernul să își prezinte observațiile în termen de două luni de la primirea acestei scrisori suplimentare.
Apă
Și problema microhidroentralelor construite în munții Făgăraș, nu atât pentru producerea de energiem, cât pentru certificatele verzi, ne poate aduce o procedură de infringement. Comisia a trimis României în data de 16 noiembrie a.c. o scrisoare suplimentară de punere în întârziere [INFR(2015)4036] pentru că nu a pus în aplicare în mod corect Directiva-cadru privind apa (Directiva 2000/60/CE) și Directiva privind habitatele (Directiva 92/43/CEE a Consiliului) la autorizarea și construirea de centrale hidroelectrice mici.
Executivul comunitar concluzionează că autoritățile române continuă și acum să încalce articolul 6 alineatul (3) din Directiva privind habitatele, întrucât a aprobat fără evaluări adecvate MHP Capra I – Capra V, Capra VI, Dejani-Lupșa, Buda-Otic.
Conform Comisiei, prin construirea centralelor hidroenergetice Capra I-V și Capra VI au fost grav afectate două specii: zglăvoaca (Cottus gobio), un pește de dimensiuni mici care a dispărut cu totul din râul Capra și vidra de râu (Lutra Lutra) ale cărei urme nu au mai fost găsite în această zonă, ceea ce arată faptul că această specie nu a mai găsit aici surse de hrană și a fost nevoită să părăsească habitatul.
Proiectul MHC Buda-Otic cuprinde cinci centrale hidroelectrice, dintre care trei au fost pe râul Buda și două pe pe râul Otic. În acest caz Comisia Europeană are mari îndoieli cu privire la calitatea studiilor de impact asupra mediului, din care unele sunt făcute în sistemul copy-paste. O altă problemă este semnalată la proiectul de la Dejani-Lupșa, care a fost aprobat în urma unei proceduri simplificate, deși el este amplasat în întregime într-un sit Natura 2000 – Munții Făgăraș.•
