7.1 C
Bucharest
Wednesday, February 21, 2024
Mai mult

    WWF consideră că folosim apa în exces și o gestionăm greșit

    Sursa foto: Water Alternatives Photos/flickr.com

    Conform unui nou raport al WWF (Fondul Mondial pentru Natură), oamenii și natura din Europa suferă din ce în ce mai mult din cauza lipsei de apă, ca urmare a deceniilor de gestionare defectuoasă a resurselor de apă și de degradare a ecosistemelor de apă dulce. Râurile și zonele umede seacă, apele subterane sunt exploatate peste limitele sustenabile, iar lacurile de acumulare și centralele hidroelectrice sunt construite ilegal și administrate în condiții nesustenabile.

    Raportul intitulat „Apă pentru natură, apă pentru viață“ arată că în Europa secetele provoacă anual pagube economice de până la 9 miliarde euro, iar aceste costuri ar putea crește la 25 miliarde euro pe an în cazul unei creșteri de 1,5°C a temperaturii globale și la 31 de miliarde euro pe an la o încălzire de 2°C.

    Cauze

    Fred Langridge.flickr site
    Sursa foto: Fred Langridge/flickr.com

    Raportul citat de WWF semnalează principalele cauze ale lipsei apei. Conform acestuia agricultura este cel mai mare consumator de apă din Europa, iar Politica Agricolă Comună (PAC) are un rol important în lupta cu penuria de apă. Dar mai multe probleme structurale nu lasă acest lucru să se întâmple. În primul rând, prea mult din sprijinul PAC se îndreaptă către producția de animale, care este foarte mare consumatoare de apă. Peste 63% din totalul terenurilor arabile din UE sunt dedicate pentru hrănirea animalelor.

    În al doilea rând, fondurile de dezvoltare rurală și pentru stimularea pieței nu promovează în mod semnificativ utilizarea durabilă a apei.

    Soluţii

    Realizatorii raportului „Apă pentru natură, apă pentru viață“ cer Comisiei Europene eliminarea treptată a subvențiilor și fondurilor care dăunează rezilienței resurselor de apă, astfel încât activitățile care conduc la înrăutățirea penuriei de apă să nu mai poată primi finanțare din partea UE. Este important să se asigure că măsurile de eficiență (de exemplu, modernizarea irigațiilor) reduc presiunea pe captările de apă.

    Astfel, ar trebui eliminate plățile PAC care sprijină culturile cu consum intensiv de apă sau creșterea irigațiilor în zonele cu risc sau care suferă de stres hidric. Zonele umede protejate, cum ar fi Delta Dunării, sunt un exemplu de astfel de zone importante, unde subvențiile pentru agricultură ar trebui eliminate. Ar trebui, de asemenea, continuată eliminarea treptată a plăților PAC pentru desecarea terenurilor destinate agriculturii.

    Water Alternatives Photos.flickr SITE
    Sursa foto: Water Alternatives Photos/flickr.com

    Raportul „Apă pentru natură, apă pentru viață“ se bazează pe patru studii de caz din Franța, Spania, Țările de Jos și Bulgaria, dar este de reținut că majoritatea râurilor din Europa au debitele regularizate de baraje sau lacuri de acumulare, în principal pentru producția de energie hidroelectrică, apă potabilă sau irigații.

    Raportul arată că este necesară o nouă agendă de adaptare la schimbările climatice, care să acorde prioritate soluțiilor bazate pe natură pentru a-i proteja pe europeni împotriva amenințărilor climatice, precum seceta. De asemenea, îndeamnă la adoptarea rapidă a Legii UE pentru Refacerea Naturii, astfel încât râurile să revină cât mai aproape de starea naturală, iar zonele umede și luncile inundabile să fie refăcute.

    Comisia Europeană ar trebui să solicite statelor membre să desemneze rezerve hidrologice, inclusiv lacuri naturale, râuri și ape subterane, unde captările sunt fie interzise sau limitate pe cât posibil, și numai pentru apă potabilă.

    Comisia ar mai trebui să solicite ţărilor să asigure existența debitului ecologic și să adapteze schemele de alocare a apei luând în considerare impactul schimbărilor climatice și nevoile de adaptare, în procesul de implementare a Directivei-cadru Apă.

    România

    Joanna Kral.flickr SITE
    Sursa foto: Joanna Král/flickr.com

    „În România suferim din ce în ce mai mult din lipsa apei, episoadele de secetă sunt tot mai frecvente din ultimii ani, în special în sudul României. Scenariile climatologilor arată o intensificare a perioadelor secetoase și ar trebui, și în România, să avem o schimbare de percepție: nu vom avea întotdeauna la dispoziție apă când și câtă vrem. Mai mult, trebuie planificate și implementate măsuri care să ducă la utilizarea eficientă a apei, pentru oameni și natură“, a declarat Camelia Ionescu, Managerul Departamentului Ape Dulci, de la WWF-România.

    De ani de zile, folosim apa în exces și o gestionăm greșit, într-un mod care nu permite ciclului apei să își joace pe deplin rolul benefic. Îndiguim și canalizăm râurile, distrugem bazinele hidrografice, drenăm zonele umede și nu reușim să planificăm utilizarea terenurilor. În acest fel, perturbăm ciclul apei și amenințăm resursele de apă de care avem nevoie pentru a ne susține nevoile de bază, peisajele și activitățile noastre. Lipsa de apă nu este un eveniment natural, ci rezultatul unei gestionări greșite a apei pe termen lung și pe scară largă.

    Raportul afirmă și că actuala legislație UE privind apa, în principal Directiva-cadru Apă, trebuie să își îndeplinească obiectivele: de a asigura o stare cantitativă bună a apelor subterane, de a obține o stare ecologică bună a apelor de suprafață și de a identifica presiunile semnificative cauzate de captarea și variațiile de debit, cum ar fi construcția de baraje. Toate acestea trebuie realizate până la sfârșitul anului 2027.● ecologic

    Publicitate

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.

    Ultimele știri

    Consiliul și Parlamentul European vor reglementeze certificările eliminărilor de dioxid de carbon

    Negociatorii Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns în data de 20 februarie a.c. la un acord politic provizoriu...

    Mai multe articole