Din data de 6 mai 2020 Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) are un nou preşedinte, Andreea Kohalmi. După o lungă perioadă în care instituţia a fost condusă de contabili, preocupaţi mai mult de încasări, acum funcţia de preşedinte este deţinută de un expert în accesarea fondurilor europene, ceea ce poate aduce o schimbare în derularea programelor de finanţare ale AFM.● ecologic
ecologic: În primul rând, vă rugăm să vă faceţi o scurtă prezentare pentru cititorii revistei noastre.
Andreea Kohalmi, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu: Fac parte dintr-o generaţie crescută cu respect faţă de mediu şi înţeleg foarte bine că ne aflăm la o răscruce în relaţia dintre societatea pe care am construit-o şi natură. Momentele grele pe care le traversăm din cauza pandemiei, discuţia continuă despre efectele schimbărilor climatice şi dezbaterea europeană privind Green Deal sunt argumente care mă fac să cred că grija faţă de mediu va fi tema predilectă a următoarelor decenii.
Tocmai de aceea sunt bucuroasă că am oportunitatea de a valorifica lucrurile pe care ştiu să le fac în elaborarea politicilor publice din domeniu, care vor contura un nou model de societate, orientat către responsabilitatea ecologică şi economia circulară.
Am venit la conducerea AFM după o experienţă de peste 10 ani de consultanţă în accesarea fondurilor europene şi guvernamentale. Pe parcursul carierei de consultant am ajutat câteva sute de antreprenori să îşi îndeplinească visele: să îşi contureze viziunea de business, să îşi planifice afacerea, să obţină finanţări, să genereze mii de locuri de muncă şi să îşi implementeze cu succes proiectele. Pot să vă spun că toţi întreprinzătorii pe care i-am întâlnit, indiferent de domeniul lor de activitate, sunt preocupaţi de eficienţa energetică, de reciclare şi de protecţia mediului în general.
Din perspectiva studiilor, am o serie de certificări legate de gestionarea proiectelor, cum ar fi: expert accesare fonduri structurale şi de coeziune, manager de proiect, evaluator proiecte, expert în achiziţii publice. În plus, am urmat cursurile programului de studii masterale în Consultanţă şi Expertiză în Publicitate la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, şi am o licenţă în Comunicare şi Relaţii Publice la SNSPA, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice.
ecologic: Care sunt principalele obiective pe care vi le-aţi propus pe termen scurt, mediu şi lung şi ce schimbări doriţi să faceţi în instituţie?
Andreea Kohalmi: Sunt două categorii de obiective. Pe de o parte, îmi doresc o creştere a eficienţei AFM şi o profilare crescută la nivel public, pe măsura proiectelor importante pe care le derulăm. Vreau ca oamenii să cunoască instituţia, să ştie cu ce se ocupă şi să vină spre noi. Pe de altă parte, sunt încrezătoare că AFM poate fi unul dintre motoarele importante pentru relansarea economică, nu numai imediat după trecerea momentului greu, dar şi în anii ce vor urma.
Pe termen scurt, mi-am propus dinamizarea programelor Administraţiei Fondului pentru Mediu. Granturile pe care le acordăm în vederea protecţiei mediului au şi efecte pe orizontală în economia românească afectată de criză. Astfel, de exemplu, peste 11.000 de români şi-au casat în 2020 rablele pentru a-şi achiziţiona maşini noi. Bugetul de 405 milioane lei alocat Programului Rabla va susţine producţia autohtonă de automobile, ceea ce înseamnă locuri de muncă, taxe şi impozite la bugetul naţional şi la bugetele locale. Aşa cum am convenit cu domnul Costel Alexe, ministrul Mediului, în perioada următoare vom lansa mai multe programe de protecţia mediului care vor avea o contribuţie substanţială la ieşirea României din criza economică provocată de pandemie. În paralel, voi urmări digitalizarea, eficientizarea şi transparentizarea AFM. Folosirea tehnologiilor în administrarea programelor şi în colectarea taxelor de mediu aduce cu sine eficientizarea activităţii instituţiei, debirocratizarea acesteia şi o relaţie mai bună cu beneficiarii şi contribuabilii. Principiul meu este simplu: mai puţine hârtii, mai multă acţiune. Acest lucru ne-ar permite extinderea plajei de programe destinate protecţiei mediului, care sunt în acelaşi timp pachete consistente de sprijin în perioada de criză atât pentru economie, cât şi pentru cetăţeni.
ecologic: Ce schimbări credeţi că ar trebui făcute în domeniul colectării taxelor la AFM?
Andreea Kohalmi: Cele mai importante schimbări ţin tot de tehnologie. Discutăm de exemplu de posibilitatea implementării unor sisteme inteligente de trasabilitate a deşeurilor în timp real, care ar îmbunătăţi substanţial capacitatea instituţională a Administraţiei Fondului pentru Mediu pe partea de colectare a taxelor. Sunt conştientă că nivelul de colectare reprezintă cel mai important indicator cu privire la interesul statului pentru promovarea unei capacităţi de finanţare a proiectelor destinate limitării impactului activităţilor umane asupra mediului înconjurător, motiv pentru care mă voi îngriji ca sistemul de colectare să funcţioneze transparent şi eficient.
ecologic: Dar în domeniul finanţărilor?
Andreea Kohalmi: Protejarea mediului înconjurător este foarte importantă pentru o dezvoltare sustenabilă şi pentru o mai bună calitate a vieţii, motiv pentru care AFM intervine cu instrumente de finanţare, de stimulare a utilizării eficiente a resurselor prin trecerea la o economie circulară mai curată, de refacere a biodiversităţii şi de reducere a poluării. În privinţa programelor finanţate de AFM, trebuie să ne inspirăm din soluţiile testate, folosite pe fonduri europene. Trebuie să avem un calendar bine definit al proiectelor, să reducem intervalul de evaluare şi plată. Vreau să ducem consultarea publică la următorul nivel, în care să implicăm potenţialii beneficiari mai mult decât până acum, încă din etapa de concepere a ghidurilor. Nu în ultimul rând, îmi doresc să venim cu o serie de programe noi, care să asigure o tranziţie justă şi incluzivă către economia verde.
Dorinţa mea cea mai mare este să ajungem în punctul în care să putem cheltui fix atât cât colectăm. Abia în acel moment vom putea spune că AFM funcţionează la potenţialul său.
ecologic: Cum apreciaţi activitatea OIREP-urilor? Ce schimbări credeţi că ar trebui făcute în domeniul preluării de responsabilitate, atât în privinţa ambalajelor, cât şi în cea a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice?
Andreea Kohalmi: Organizaţiile care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului (OIREP) sunt actori importanţi în atingerea ţintelor naţionale de colectare. Schimbările pentru trasabilitatea deşeurilor se vor răsfrânge şi asupra activităţii lor. Trebuie să ne comportăm responsabil cu toţii: statul, operatorii economici autorizaţi în domeniul preluării de responsabilitate, dar şi companiile care activează în domeniul reciclării, producătorii care pun pe piaţă bunuri ambalate şi autorităţile locale pentru a ajunge să avem o reală economie circulară.
Nu vă ascund că am să fac câteva modificări la nivel organizatoric intern în AFM astfel încât să avem o capacitate reală de verificare a conformării tuturor actorilor implicaţi în procesul de colectare, reciclare şi valorificare a deşeurilor.
ecologic: Credeţi că AFM ar trebui să se implice în sprijinirea colectării selective a deşeurilor şi în susţinerea industriei de reciclare?
Andreea Kohalmi: Avem aprobată o schemă de ajutor de stat în valoare de 500 milioane de lei pentru investiţii ce au ca scop reducerea efectelor negative ale deşeurilor asupra mediului şi reducerea consumului de resurse primare. Ne găsim în faza de elaborare a ghidului pentru acest program şi am organizat deja o sesiune de consultare online cu potenţialii beneficiari. Prin acest program AFM va acorda finanţare nerambursabilă în vederea efectuării de investiţii necesare realizării de instalaţii noi pentru sortarea, tratarea, reciclarea şi valorificarea deşeurilor în vederea obţinerii de produse noi, materiale reciclate sau materii prime secundare, ceea ce va contribui la îmbunătăţirea protecţiei mediului prin reducerea efectelor negative ale deşeurilor, va stimula dezvoltarea economică şi reducerea consumului de resurse primare. Numărul maxim de beneficiari (atât întreprinderi mari, cât şi întreprinderi mici şi mijlocii) estimat în cadrul schemei este de 100, calculat la o valoare medie a finanţării de 5 milioane lei.
ecologic: Proiectele de informare vor primi finanţări din bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu?
Andreea Kohalmi: Protecţia mediului a devenit în contextul pandemiei de COVID-19 o temă de mainstream. Tot mai mulţi oameni sunt conştienţi că un mediu curat este esenţial pentru sănătatea umană. Drumul României către o economie durabilă, circulară, verde va fi mai scurt dacă obiectivele de protecţia mediului beneficiază de un sprijin real al cetăţenilor. Mă declar cea mai mare susţinătoare a programelor de informare şi educare în domeniu şi mi-am propus să lansăm cât mai curând o linie de finanţare de la AFM în acest scop.
ecologic: Parcurile naţionale, ariile protejate, pădurile, colaborarea cu ONG-urile din domeniul biodiversităţii sunt domenii în care Administraţia Fondului pentru Mediu se va implica în viitor?
Andreea Kohalmi: După cum ştiţi, există proiecte în derulare în cadrul Programului de îmbunătăţire a calităţii mediului pentru împădurirea terenurilor degradate, reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor, program finanţat de AFM. Dar eu cred că şi la acest capitol este loc de mai bine. Îmi doresc ca ONG-urile de mediu, care au reuşit lucruri extraordinare, inclusiv să impună politici publice în domeniu, să fie mult mai implicate şi să aibă un cuvânt mult mai mare de spus în privinţa proiectelor AFM.
Îmi doresc să avem un dialog continuu cu organizaţiile de mediu, tocmai pentru că ele luptă de pe teren şi au o abordare mult mai pragmatică decât cea funcţionărească. Iar noi avem nevoie de dinamism şi de acţiuni concrete, nu de hârtii colorate pe care să le plimbăm pe holurile diverselor instituţii.●
