Anul 2021 este crucial pentru managementul deşeurilor în România. Punerea în funcţiune a celor 32 de Sisteme de Management Integrat al Deşeurilor, pregătirea pentru demararea de la 1 ianuarie 2022 a sistemului de garanţie-returnare la ambalaje, extinderea la nivel naţional a colectării selective şi a sistemului „Plăteşti pentru cât arunci“ sunt doar câteva dintre schimbările care ar trebui să aibă loc în 2021. Despre acestea, dar şi despre rolul autorităţilor publice locale în rezolvarea problemei deşeurilor am vorbit cu noul ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tánczos.● ecologic
ecologic: Referitor la sistemul de garanţie-returnare aţi spus că va exista un singur operator la nivel naţional care se va ocupa de gestionarea lui. Ce fel de statut va avea şi cine va face parte din acest organism?
Barna Tánczos, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor: Aşa cum a fost făcut proiectul de hotărâre de guvern, se propune ca acest operator unic să fie un ONG, dar eu cred că poate să fie şi o altă entitate juridică, sub o altă formă. Un lucru este sigur: că trebuie să avem un operator unic la nivel naţional, iar acesta va avea obligaţia de a realiza sistemul de logistică, de colectare, de sortare şi de dotare a punctele de colectare fie cu acele aparate automate, fie cu alte sisteme specifice acolo unde ambalajele se vor prelua manual.
Sistemul va fi funcţional doar în cazul în care se implică fără rezerve toţi producătorii, se implică şi contribuie la succesul său toţi comercianţii, toţi distribuitorii şi – cel mai important – cetăţenii, pentru că fără implicarea tuturor este imposibil ca acest sistem să fie funcţional. Ştim cu toţii că nu vom avea succes dacă nu vom găsi o formulă care să fie agreată şi susţinută de toată lumea. Am avut o primă fază de consultare a actului normativ, am primit mai multe observaţii şi suntem în etapa în care încercăm să armonizăm prevederile, propunerile cu observaţiile care au venit şi în cel mai scurt timp posibil urmează să punem pe masa Guvernului proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobare.
ecologic: Se discută deja din ce în ce mai mult de necesitatea prorogării termenului de implementare şi de modificarea ţintelor de colectare, solicitări venite în special de la producători şi retaileri. Rămâne 1 ianuarie 2022 data la care va fi pus în funcţiune sistemul de garanţie-returnare?
Barna Tánczos: Este adevărat că termenul de 1 ianuarie 2022 este extrem de ambiţios, dar eu nu vreau să discut de prorogarea lui. Şi ţintele sunt extrem de ambiţioase. Şi nu vreau să discut nici despre acestea.
Ceea ce vreau eu este ca în următoarele zile şi săptămâni să mi se prezinte în amănunt concepţia funcţională a sistemului. În plus, aş vrea să văd un angajament din partea tuturor în privinţa susţinerii prin investiţii, prin organizare şi implicare administrativă a acestui sistem naţional. Revenind la întrebarea dumneavoastră, vă spun că în momentul de faţă nu punem în discuţie nici amânarea termenului şi nici modificarea obiectivelor.
ecologic: Pentru început sunt necesare investiţii în aparate, în infrastructură, în logistică. Cine sunt cei care vor face cheltuielile iniţiale?
Barna Tánczos: În principiu, cei care vor face investiţia vor fi producătorii, pentru că ei sunt obligaţi să recupereze ambalajele pe care le pun pe piaţă. Este obligaţia lor şi pot să vă spun că în urma întâlnirilor pe care le-am avut am văzut că ei chiar vor să investească şi vor să susţină financiar acest sistem naţional, fie din fonduri proprii, fie prin credite bancare.
ecologic: Una din marile probleme care stau la baza neîndeplinirii obiectivelor de valorificare a deşeurilor este neimplicarea autorităţilor locale. Degeaba avem legislaţie, degeaba avem OIREP-uri, staţii de sortare şi reciclatori, dacă la nivel local nu se face colectare separată pe mai mult de două fracţii. Cum intenţionaţi să rezolvaţi această problemă?
Barna Tánczos: Este foarte adevărat că din păcate avem mari probleme în zona unităţilor administrativ-teritoriale, dar eu nu aş vrea să generalizez aceste probleme la nivel naţional, pentru că avem câteva exemple care ne dau speranţe, câteva autorităţi publice locale care s-au implicat şi au înregistrat rezultate notabile. Avem exemple chiar la nivel de comună, unde dacă primarul s-a implicat, rezultatele au fost extraordinar de bune. Vă amintesc localitatea cu cea mare rată de colectare separată din România: comuna Sălacea din judeţul Bihor, cu 3.000 de locuitori. Dacă în anul 2017 ratele de colectare şi reciclare a deşeurilor erau aici sub 1%, în prezent rata de colectare separată a ajuns la peste 70%. O performanţă care a fost posibilă prin implementarea, începând cu anul 2018, a colectării separate din uşă în uşă pe 5 tipuri de deşeuri. Este o dovadă a faptului că acolo unde primăria şi primarul se implică, lucrurile se pot schimba în bine într-un termen scurt.
În momentul de faţă eu cred că cel mai important lucru este demonstrarea din partea primăriei şi a societăţii de salubrizare că efortul cetăţenilor de a depune deşeurile separat pe mai multe fracţii nu este în zadar, că acel efort continuă pe tot lanţul de gestionare, de la transport la sortare şi reciclare şi că ceea ce oamenii depun separat nu se amestecă a doua zi şi nu ajunge la groapa de gunoi. Dacă autorităţile publice pot demonstra acest lucru – pentru că nu ministerul trebuie să demonstreze -, dacă companiile care se ocupă de colectare, sortare şi depozitare pot demonstra acest lucru, cu siguranţă că atunci creşterea ratei de reciclare va fi una spectaculoasă. Sunt din ce în ce mai multe zone în ţară unde deja există premise pentru colectare separată, transport, sortare şi pentru reducerea cantităţilor de deşeuri ajunse la depozitele conforme.
ecologic: Cât de necesară credeţi că este informarea cetăţenilor cu privire la importanţa colectării separate a deşeurilor?
Barna Tánczos: Informarea cetăţenilor cu privire la importanţa pe care o are selectarea deşeurilor în fiecare gospodărie este extrem de necesară. Ministerul Mediului va veni în sprijinul autorităţilor publice locale şi va lansa anul acesta o campanie de informare la nivel naţional în care va prezenta unele proiecte de succes. Vom arăta localităţile şi regiunile unde s-au înregistrat rezultate foarte bune în gestionarea deşeurilor municipale şi unde prin implicarea tuturor, prin schimbarea mentalităţilor, oamenii au reuşit să aibă o localitate mai curată şi un mediu de viaţă mai sănătos.
ecologic: Ce mesaj aţi transmite în acest sens primarilor din România?
Barna Tánczos: Le-aş spune primarilor să meargă din poartă în poartă, să nu aştepte ajutor din afară, să caute voluntari în fiecare sat, în fiecare comună, să caute cât mai mulţi tineri care vor să facă ceva pentru mediu şi împreună cu ei să explice cetăţenilor importanţa colectării separate, importanţa economiei circulare şi cât de necesară este grija faţă de tot ce ne înconjoară, grija faţă de natură şi de mediu în general.
ecologic: Ministerul Mediului nu este singura instituţie care are atribuţii în acest domeniu. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei – care are în subordine şi Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Servicii Comunitare (ANRSC) – are de asemenea numeroase responsabilităţi. Cum veţi colabora cu aceste instituţii?
Barna Tánczos: Vom colabora foarte bine, mai ales că şi conducerea Ministerului Dezvoltării şi cea a ANRSC au revenit UDMR. Ceea ce vreau să subliniez este că partea de autorizare este o chestiune aproape pur procedurală şi se concentrează mai mult pe preţurile practicate, pe prevenirea acelor situaţii de forţă dominantă pe piaţă şi pe combaterea monopolului. De acum încolo autoritatea locală, susţinută de cele două ministere – Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Mediului – dar şi de ANRSC, cu siguranţă nu va mai avea nicio scuză în a porni activităţile de colectare separată, de sortare, de transport şi de depozitare a deşeurilor care nu pot fi reciclate.
ecologic: Aţi spus că se vor construi depozite noi de deşeuri în Bucureşti. În condiţiile în care numai aprobările pentru construcţia unor noi depozite durează doi-trei ani, cum vedeţi rezolvarea situaţiei actuale?
Barna Tánczos: Am văzut ce se întâmplă la nivelul Bucureştiului şi cum a fost lăsată Capitala fără perspectivă în depozitarea deşeurilor. Dar în acelaşi timp am văzut şi o implicare fără precedent din partea celor şase primari de sectoare şi din partea primarului general la întâlnirile pe care le-am avut până acum. În perioada imediat următoare vom avea alte întâlniri în această formulă şi cred că astfel lucrurile se vor mişca şi în Bucureşti.
Că vrem sau că nu vrem, va fi nevoie de depozite de deşeuri, fiindcă Bucureştiul nu are acum suficiente astfel de facilităţi. Cu siguranţă că va dura un timp, dar nu avem altă soluţie pentru că oricât de buni am fi pe partea de colectare selectivă şi deviere, o parte oricum va rămâne pentru depozitare şi Capitala din câte ştiu eu are doar dispute pe problema autorizării depozitelor actuale şi un mod îndoielnic de gestionare a depozitării la nivelul primăriilor de sectoare. De aceea cred că trebuie făcută ordine la nivelul Bucureştiului şi trebuie oferită o nouă perspectivă. Pentru aceasta este nevoie fără doar şi poate de o asociere a celor şase sectoare ale Capitalei. Este adevărat că în afara asocierii, fiecare sector poate să mai încerce să rezolve problemele punctual, dar eu cred că fără asociere Bucureştiul nu va reuşi să rezolve problema deşeurilor.
ecologic: Cum apreciaţi activitatea organizaţiilor de transfer de responsabilitate? Şi cât de importantă este colaborarea lor cu autorităţile publice locale?
Barna Tánczos: Organizaţiile de Implementare a Responsabilităţii Extinse a Producătorilor, aşa-numitele OIREP-uri, sunt un sistem care cred că are foarte multe hibe şi foarte multe lacune. Am constatat – cel puţin până acum – o situaţie extrem de confuză în tot ce înseamnă funcţionarea acestor OIREP-uri. Lucrurile nu sunt clare, prevederile legale nu se aplică şi nu sunt respectate întocmai. De asemenea, atingerea ţintelor lor de colectare şi valorificare devine la un moment dat un factor de frână în loc să devină un factor de stimulare în recuperarea şi preluarea deşeurilor colectate separat. Colaborarea OIREP-urilor cu autorităţile locale trebuie să fie prima lor prioritate. Că acum nu este aşa, o ştim cu toţii.
Nu aş vrea să mă antepronunţ, dar cu siguranţă va fi nevoie de o viziune nouă în acest domeniu. Am început o consultare cu autorităţile publice locale, voi avea în curând întâlniri cu Asociaţia Municipiilor şi cu Asociaţia Comunelor astfel încât să vedem ce soluţii propun. În perioada imediat următoare vom începe întâlnirile şi discuţiile cu OIREP-urile.
Un lucru este cert însă în momentul de faţă: faptul că dacă tot sistemul de preluare de responsabilităţi este confuz, este complicat, nu este funcţional, aceasta este în mare măsură din cauza greşelilor autorităţilor şi a Administraţiei Fondului pentru Mediu care a lansat sisteme informatice nefuncţionale, care dau rateuri, se blochează, intră în colaps. Aceasta este acum de fapt o problemă generală, indiferent de ce domeniu vorbim. Pot să vă spun că sunt foarte multe lucruri de rezolvat, dar le vom rezolva cu siguranţă.
ecologic: Doriţi să aduceţi modificări la condiţiile de autorizare a OIREP-urilor?
Barna Tánczos: Vreau să regândim sistemul de transfer de responsabilitate pentru a elimina aceste blocaje, nu vreau să vorbesc acum de reautorizare, doresc să regândim sistemul şi regulile pentru a găsi soluţii de eficientizare.
ecologic: Aţi avut o serie de întâlniri cu agenţi economici şi autorităţi locale. Intenţionaţi să extindeţi acest mod de lucru şi prin organizarea unor întâlniri periodice?
Barna Tanczos: Da. Şi mie îmi plac aceste întâlniri periodice pentru că sunt extrem de importante şi tocmai de aceea am propus – deocamdată în cazul Bucureştiului – să ne vedem din două în două săptămâni pentru a puncta problemele cele mai importante. Cu siguranţă vom intra pe un făgaş al normalităţii şi vom avea consultări periodice şi cu UAT-urile şi cu OIREP-urile.
ecologic: Se vor mai face finanţări de la AFM în domeniul deşeurilor?
Barna Tánczos: Este cert că vom avea nevoie de finanţări. În momentul de faţă avem mai multe opţiuni: avem Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR), avem fondurile europene standard pentru următorii şapte ani, avem Green Deal, AFM şi bugetul de stat. Trebuie să stabilim priorităţile pentru fiecare domeniu fiindcă suntem într-o situaţie fără precedent, în care România va primi multe fonduri pentru mediu, pentru tot ce înseamnă verde şi de aceea noi trebuie să fim pregătiţi să folosim eficient banii astfel încât să creăm practic un nou început pentru România în acest domeniu.
ecologic: Ştim că sunteţi un susţinător al vânătorii de intervenţie. Dar care este părerea dumneavoastră despre vânătoarea ca sport, ca afacere?
Barna Tánczos: Eu nu sunt vânător, nu am armă, nu am permis de vânătoare, dar sunt de acord cu vânătoarea de prevenţie şi de intervenţie. Vânătoarea are o etică specială, este o activitate care s-a format şi s-a dezvoltat practic în sute, chiar mii de ani. În toate ţările civilizate este o activitate apreciată, dar sigur că există o diferenţă mare între vânătoarea ca mijloc de păstrare a biodiversităţii şi a echilibrului în natură şi vânătoarea ca sport.
Sincer, eu nici nu îi pot înţelege pe cei care consideră vânătoarea ca fiind un sport, nu pot înţelege vânătoarea la ciocârlie sau la capra neagră. Eu cred că vânătoarea este un element important, poate nu singurul, dar un element-cheie în ceea ce priveşte intervenţia umană pentru menţinerea echilibrelor. Omul trebuie să intervină pe baze ştiinţifice atunci când este nevoie. Nu mai mult, nu exagerat şi în nici un caz pentru distracţie.
Înţeleg cât de importantă este de exemplu activitatea vânătorilor când vorbim despre o criză naţională ca pesta porcină. În aceste cazuri chiar susţin compensarea asociaţiilor care fac management cinegetic, în vederea suportării cheltuielilor suplimentare ocazionate de intervenţia lor în eradicarea pestei. Pentru că ei prestează nişte servicii: fac patrule, identifică animalele moarte, le colectează, le neutralizează, le duc la incinerator. Cu siguranţă activitatea lor este extrem de importantă. Vedem ce se întâmplă dacă apar specii invazive, ce se întâmplă în natură acum când au apărut şacalii, când echilibrul este dat peste cap ca în cazul pestei porcine de exemplu, când o să ne confruntăm cu o creştere a numărului carnivorelor pentru că toate aceste cadavre vor fi mâncate de alte animale. Echilibrul nu se poate menţine fără cei care fac managementul fondului cinegetic şi eu cred că ar trebui să începem să vorbim mai mult despre această activitate complexă de management şi mai puţin despre vânătoare, pentru că vânătoarea – inclusiv în cadrul activităţii de management al fondului cinegetic – este doar o părticică. Vânătoarea ca sport, pentru distracţie nu are nicio legătură cu managementul fondului cinegetic; este o activitate pe care eu personal nu o înţeleg, nu o aprob şi nu o susţin în niciun fel.●
