Reciclatorii trec în prezent printr-o perioadă extrem de dificilă fiindcă trebuie să facă față nu numai problemelor create de perioada post-lock-down, de blocajele de pe piața internațională a deșeurilor provocate de războiul de la granițele țării, ci și unor reglementări aberante ale autorităților din România. Despre toate acestea am vorbit cu Cristian Dumitru, președintele Organizației Patronale și Profesionale REMAT (OPP REMAT).• ecologic
ecologic: Cum afectează actuala criză economică activitățile de colectare, valorificare și reciclare a deșeurilor?
Cristian Dumitru, președintele OPP REMAT: Toată industria din România a fost afectată de criza economică actuală, nu doar ramura în care activăm noi. Generatorii de deșeuri și-au încetinit ritmul de activitate din lipsă de semiconductori și materie primă, dar și din cauza tranziției de la autovehiculele cu motoare termice la cele cu motoare electrice, totul într-un timp foarte scurt.
Actuala criză economică este una aparte, nu seamănă deloc cu cea din 2008, nefiind una financiară ci una „de lipsă a produsului“, de lipsă a producției și pe care, luând în calcul cererea de produse din anul 2021, eu o văd ca fiind generată de pandemie.
Factorii care ne-au influențat nouă activitatea au fost în mod clar creșterea tarifelor la energie, gaze și combustibili. Dar și lipsa de pe piață a oxigenului din cauza uriașelor cereri din partea spitalelor pe perioada pandemiei de COVID-19.
ecologic: Care sunt problemele care au apărut în piața deșeurilor odată cu declanșarea războiului din Ucraina?
Cristian Dumitru: Lipsa de productivitate, lipsa forței de muncă – provocată tot de pandemie, lipsa materiilor prime și începerea războiului au generat consumatorilor un val de temeri legate de achiziționarea bunurilor în general, de la materiale de construcții și până la mașini. Ca urmare, producția a scăzut generând blocaje în achiziția, producția și vânzarea de deșeuri.
Fluctuațiile burselor de deșeuri au fost vizibil influențate de războiul din Ucraina începând din martie pe partea de deșeuri neferoase, iar pe partea de deșeuri feroase modificările au apărut în aprilie, când prețurile au scăzut vertiginos, mai ales că Turcia a fost închisă pentru sărbătorile locale. Și cererea de fier vechi a scăzut ca efect al lipsei vânzării de produse finite, nu numai la noi, ci și în restul lumii.
Turcia a ieșit de pe piața deșeurilor cumpărând volume extrem de mici, pentru că avea stocuri de materiale și pentru că nu exista cerere de produse finite. Ca urmare, prețul fierului a scăzut drastic.
Când Statele Unite și Uniunea Europeană au impus sancțiuni și embargouri Rusiei au crezut că Turcia va fi solidară, însă Ankara a ales să își continue relațiile comerciale cu Moscova, fapt care a determinat o scădere și mai dramatică a prețului deșeurilor și a prelungit perioada în care nu s-au făcut tranzacții.
ecologic: Exporturile de deșeuri, activitatea portuară și costul transportului sunt probleme mari pentru valorificatorii de deșeuri?
Cristian Dumitru: Da, acestea au fost alte mari probleme cu care ne-am confruntat. Scăderea prețului de vânzare a deșeurilor, influențată de faptul că multe combinate nu au mai avut vânzări de produse finite, creșterea prețurilor la combustibili și la energie cauzată de pandemie, criza economică și războiul au avut un impact negativ pentru toată activitatea de valorificare a deșeurilor din România.
Schimbările legislative, prin limitarea punctelor de trecere a frontierei pentru importurile, exporturile și transferurile de deșeuri au generat costuri suplimentare pentru multe din societățile de profil, mai ales la exporturi, unde numărul de kilometri parcurși a crescut semnificativ. Au crescut cheltuielile, dar și nivelul de poluare. Dublându-se tariful de transport, a scăzut mult marja dintre prețul de achiziție și prețul de vânzare a deșeurilor rezultând astfel un profit fie minim, fie zero.
ecologic: Au apărut câteva schimbări legislative în domeniul importurilor de deșeuri. Cum afectează ele activitatea Remat Brașov SA?
Cristian Dumitru: În calitate de director general al Remat Brașov SA vă pot spune că modificările legislative privind importurile de deșeuri nu au avut un impact asupra companiei noastre, deoarece în momentul de față noi nu importăm deșeuri. Însă în calitate de președinte al OPP Remat, ca reprezentant al exportatorilor și importatorilor de deșeuri, pot să vă spun că ei sunt afectați într-o proporție destul de mare, deoarece procedurile impuse le îngreunează activitatea și uneori creează blocaje.
ecologic: Cum apreciați celelalte modificări legislative apărute recent în domeniul gestionării deșeurilor?
Cristian Dumitru: În ultima perioadă au fost mai multe încercări de modificare a actelor normative care reglementează deșeurile, în special la cele referitoare la transferul deșeurilor și Regulamentul (CE) nr. 1013.
S-a început cu promovarea unui proiect de act normativ care să modifice procedura de emitere a autorizațiilor de mediu, care nici până în acest moment nu s-a aprobat. OPP Remat a criticat forma propusă de Ministerul Mediului, respectiv noile condiții de autorizare, deoarece nu se refereau la respectarea obligațiilor de mediu, la poluarea generată în urma activităților economice, propunerea legislativă fiind de cu totul altă natură. Se dorea reglementarea suprafețelor minime de teren pentru autorizarea unui amplasament, stabilirea numărului minim de salariați și studiile lor, numărul și capacitățile minime ale utilajelor și alte aspecte nerelevante din perspectiva protecției mediului.
Nu după multă vreme de la promovarea acestui proiect de act normativ, în Parlamentul României a fost inițiat un altul, prin care se propunea interzicerea introducerii pe piața națională a deșeurilor care conțin mai mult de 1% impurități. OPP Remat a trimis obiecții scrise prin care a atras atenția că nivelul de impurități nu poate fi reglementat și prin aceste măsuri România încalcă grav legislația europeană, respectiv Regulamentul (CE) nr. 1013, care precizează că se pot importa deșeuri ce pot fi procesate în instalațiile de valorificare fără ca în urma procesului tehnologic să se genereze o cantitate importantă de deșeuri.
Însă intențiile de reglementare riguroasă a transferurilor de deșeuri au persistat și s-au adus mai multe modificări la HG nr. 788.
Au fost operaționalizate doar anumite puncte de trecere a frontierei pentru importul, exportul și tranzitul de deșeuri, insuficiente pentru activitatea operatorilor economici din domeniu. În plus, stabilirea unui număr foarte redus de puncte de trecere nu face decât să mărească costurile de transport, să genereze ambuteiaje și să crească poluarea de la traficul auto, deoarece distanțele devin mult mai mari.
Au fost stabilite norme de control ale Gărzii Naționale de Mediu pentru activitatea de transfer deșeuri și a fost implementat un sistem informatic gestionat de AFM pentru urmărirea trasabilității deșeurilor importate. Atât cu normele de control, cât și cu sistemul informatic „s-a reușit“ închiderea activităților de comerț și brokeraj pentru deșeurile importate în România, deoarece acum importul se poate face doar de operatorii economici care dețin o instalație de valorificare. Nicio altă operațiune care până acum era legală, de comerț și intermediere în zona de deșeuri nu se mai poate derula.
ecologic: Câți valorificatori și câți reciclatori sunt membri ai organizației? Câți dețin autorizație pentru activități de reciclare R3 și R4?
Cristian Dumitru: Procesul de emitere a autorizațiilor nu este clar și unitar la nivel național, fiecare Agenție de Protecția Mediului având propriile interpretări și cutume. S-a ajuns ca pentru aceeași activitate autorizațiile să difere de la un județ la altul. În plus, în autorizații nu se găsesc deșeurile încadrate pe coduri sau activitățile de gestionare clasificate pe tipuri de valorificare, ceea ce creează confuzie și un mod de lucru interpretabil.
Prin organizația patronală am sesizat toate aceste aspecte Ministerului Mediului și sperăm ca ele să se clarifice, ținând cont și de faptul că autoritățile de mediu acordă anual o viză, deci pot modifica autorizațiile, mai ales că noile prevederi legislative privind transferul deșeurilor fac referire la activități de valorificare a deșeurilor cu coduri R1-R13.
ecologic: Credeți că ordinele nr. 1647 și 1736 pot bloca importurile ilegale sau mai degrabă afectează negativ activitatea valorificatorilor și reciclatorilor de deșeuri din România?
Cristian Dumitru: Nu se pune problema de importuri ilegale de deșeuri; dacă sunt ilegale nu pot fi introduse în România. În urma discuțiilor avute cu reprezentanții Ministerului Mediului și ai Gărzii Naționale de Mediu am ajuns la concluzia că s-a dorit limitarea – sau mai bine spus interzicerea – importurilor de produse second-hand care de fapt în multe cazuri sunt improprii utilizării, dar sunt importate sub această titulatură de produse, nu de deșeuri.
Din păcate, cele două acte normative la care faceți referire au blocat întreaga activitate de comerț cu deșeuri, deșeuri care sunt materii prime importante pentru industria din România. Pe de o parte s-a limitat numărul punctelor de trecere a frontierei, iar pe de altă parte importul de deșeuri se poate face doar de operatorii economici reciclatori, fiind anulate activitățile comercianților și brokerilor.
Din cauză că a fost redus numărul punctelor de trecere a frontierei, acum trebuie să parcurgi mult mai mulți kilometri pentru a realiza o activitate de import/export de deșeuri. S-a întâmplat ca țările limitrofe să introducă restricții de gabarit pe teritoriul lor și ca urmare poți ieși din România, dar nu poți intra în țara vecină. Alte situații neplăcute au apărut din cauză că portul Constanța a fost omis inițial ca punct de transfer deșeuri; a fost adăugat ulterior.
Toate aceste aspecte neanalizate ca impact economic, social și de mediu au generat disfuncționalități activității membrilor OPP Remat, obstacole chiar insurmontabile pentru unii, care au ajuns la închiderea activităților economice.
Noi nu putem decât să sperăm ca în scurt timp să se opereze toate modificările legislative necesare pentru ca activităţile de transfer și de gestionare a deșeurilor să poată fi realizate în condiții corecte, în concordanță cu principiile și reglementările Uniunii Europene.