Articolele de îmbrăcăminte sunt o problemă uriașă la nivel global. În procesele de producție se consumă cantități uriașe de materii prime și energie, dar și de apă, care după folosire este eliberată în natură și poluează lacuri, râuri și oceane. Zilnic ajung la gropile de gunoi munți de deșeuri textile, fiindcă doar 1% se reciclează. De vină nu este doar moda, ci și unii dintre cei care produc și comercializează uniforme de lucru. Compania finlandeză Lindström a venit cu o soluție la această problemă propunând servicii de management al uniformelor de lucru pentru clienții săi din Europa și Asia. Despre activitatea firmei, dar și despre economie circulară și problemele cu care se confruntă cei care lucrează în acest domeniu am vorbit cu Dan Stere, managing director Lindström România.• ecologic
ecologic: Puteți să ne faceți o scurtă prezentare a societății pe care o conduceți?
Dan Stere, managing director Lindström România: Compania Lindström România SRL este subsidiara grupului finlandez Lindström Oy, care prestează servicii pentru companii în domeniul managementului uniformelor de lucru. Cu peste 170 de ani de experiență în industria textilă, oferim o largă varietate de servicii, pornind de la echipamente de lucru și de protecție până la carpete pentru retenția apei și a particulelor de praf aduse din mediul exterior în diverse spații. La Lindström îi ajutăm pe clienții noștri să se ocupe prioritar de afacerile lor, să le dezvolte. Serviciile noastre de management al textilelor sunt ușor de utilizat și reprezintă o modalitate eficientă și ecologică de a gestiona uniformele de lucru ale unei societăți.
ecologic: Cum v-ați adaptat activitatea firmei pentru trecerea către economia circulară, pentru micșorarea consumului de energie și reducerea emisiilor de CO2? Ce ați reușit să faceți până în prezent și care sunt provocările cu care vă confruntați?
Dan Stere: În strategia companiei Lindström pentru perioada 2021-2025 sunt incluse obiective de reducere a consumului de energie și a emisiilor de CO2, obiective grupate sub denumirea „Care for the planet“. Ne-am propus și parțial am reușit deja să eficientizăm toate procesele care consumă energie astfel încât să ne atingem țintele de consumuri care fac parte din ADN-ul operațiunilor Lindström.
Analizăm cu foarte mare atenție modalitățile prin care ne putem reduce amprenta de carbon prin folosirea energiei verzi, prin optimizarea încărcării și rutelor de livrări, dar și prin optimizarea consumurilor de materiale textile prin producerea uniformelor de lucru doar în baza cererilor venite din partea clienților prin intermediul platformei noastre digitale. Conceptul de a produce doar la cerere față de cel de a produce pe stoc este deja implementat în lanțul nostru de aprovizionare pentru uniformele de lucru. Ținta Lindström este ca până în anul 2035 amprenta de CO2 a operațiunilor pe care le desfășurăm să fie zero.
Încă ne confruntăm cu provocări în a găsi furnizori de servicii de reciclare a materialelor textile din care sunt produse uniformele de lucru utilizate de clienții noștri. Tehnologia de separare a fibrelor de poliester de cele din bumbac din țesături nu este încă dezvoltată suficient și este extrem de greu de găsit la companiile de reciclare din România.
ecologic: Sunteți membri ai Coaliției pentru Economie Circulară. Cum apreciați activitatea acestei organizații? Vă este utilă apartenența la ea?
Dan Stere: Serviciile pe care le prestăm contribuie la creșterea gradului de sustenabilitate a afacerilor clienților noștri deoarece utilizăm cele mai eficiente metode de întreținere a uniformelor de lucru, crescându-le durata de viață prin refolosirea și reciclarea lor.
Vedem o sinergie între activitățile pe care le prestăm pentru clienții noștri și obiectivele Coaliției pentru Economie Circulară, de promovare a conceptelor economiei circulare. Apartenența la Coaliție ne ajută să aflăm care sunt dezvoltările în acest domeniu în România, să ne întâlnim și să discutăm cum am putea să ne unim eforturile pentru a promova importanța implementării conceptelor de economie circulară în țara noastră.
ecologic: Ce credeți că ar trebui să facă Statul pentru a sprijini în mod real industria românească în tranziția spre economia circulară?
Dan Stere: Din interacțiunile pe care le-am avut cu diverse companii din domeniul reciclării, dar și din discuțiile avute cu potențiali clienți reiese mai mereu problema costurilor generate de procesarea deșeurilor textile, care nu sunt mici, dar și abordarea potențialilor clienți din perspectiva costului mai mare pe care trebuie să-l plătească dacă recurg la servicii și furnizori care pot să-i ajute să-și crească gradul de sustenabilitate a afacerilor. Spre exemplu, o uniformă de lucru gândită să fie folosită pe termen cât mai lung, care este confecționată dintr-un material rezistent la multiple cicluri de spălare, cu un design ce ține cont de minimizarea deșeurilor textile generate în procesul de producție și care este reciclată în mod responsabil la sfârșitul ciclului de viață va avea cu siguranță un cost mai mare decât o uniformă obișnuită. Încă întâlnim destul de des compararea ofertei noastre de servicii din perspectiva tradițională a costului imediat, fără a lua în calcul efectul pe termen lung al costurilor de administrare a tuturor activităților generate de utilizarea responsabilă a uniformelor de lucru.
Producția și consumul materialelor textile generează printre cele mai mari emisii de CO2 la nivel mondial, iar orice sprijin direct sau indirect acordat de stat companiilor care pot demonstra că prelungesc durata de utilizare a textilelor și le reciclează în mod responsabil ar ajuta extrem de mult în reducerea amprentei de CO2 a acestei industrii.
Există facilități în legislația din România care ajută spre exemplu companiile care folosesc personal cu dizabilități, sau care oferă consumatorilor subvenții pentru achiziționarea produselor „verzi“. De ce să nu avem și facilități fiscale prin care companiile să fie stimulate să apeleze la serviciile prestate de firme ce pot dovedi că oferă servicii sau produse care ajută la implementarea conceptului de economie circulară?
ecologic: Observați vreun interes al clasei politice de aliniere la strategiile europene privind circularitatea, reducerea emisiilor, energia verde, sprijinirea serviciilor, refolosirea și reciclarea?
Dan Stere: Nu aș vrea să comentez despre existența sau inexistența unui interes de aliniere la strategiile europene din partea clasei politice. Sper ca acesta să existe și nu doar pentru că trebuie să implementăm niște directive europene, ci și pentru că mediul înconjurător ne penalizează deja pentru lipsa unor reglementări care să stimuleze implementarea accelerată a conceptului de economie circulară.
ecologic: Dar pe cetățeni îi interesează aceste subiecte? Credeți că oamenii sunt informați cu privire la reducerea voluntară a consumului de energie, evitarea risipei alimentare și schimbarea obiceiurilor de consum?
Dan Stere: Cu siguranță se poate face mai mult în privința informării cetățenilor despre beneficiile pe care le putem avea cu toții în urma unui consum mai responsabil. Din perspectiva mea, aceste campanii de informare pot ajuta, dar nu vor avea efect dacă nu sunt urmate și de alte măsuri. De exemplu, măsuri legate de dezvoltarea unei infrastructuri care să sprijine consumatorul să se comporte responsabil în privința reciclării.
Experiența mea legată de predarea unor ambalaje reciclabile la punctele de colectare organizate de marile lanțuri de magazine nu a fost una foarte pozitivă. Am încercat de câteva ori să predau astfel de ambalaje, dar fără succes: automatele erau fie blocate, fie nu acceptau anumite tipuri de recipiente.
Cred că interesul cetățenilor pentru predarea ambalajelor reciclabile poate fi stimulat mai bine prin creșterea gradului de accesibilitate a punctelor de colectare, prin implementarea colectării selective de la domiciliu, dar și prin taxarea suplimentară a celor care nu contribuie în mod voluntar la aceste procese. Majoritatea românilor care au rude sau cunoscuți în țările din vestul Europei, unde colectarea deșeurilor se face la un alt nivel decât în România, știu ce amenzi plătesc cei care nu se conformează regulilor stricte de acolo. De ce în România nu avem încă funcțional un astfel de sistem? Aici ar trebui să răspundă factorii de decizie de la nivel local și sper ca interesul electoral să nu fie în continuare o frână în implementarea unor sisteme de colectare și taxare a materialelor reciclabile. Principiul „Poluatorul plătește“ ar trebui aplicat și persoanelor fizice, nu numai companiilor.
ecologic: Cum vedeți viitorul în ceea ce privește mobilitatea, consumul de bunuri și de servicii?
Dan Stere: Viitorul pe care îl vedem noi, cei de la Lindström, este clar unul în care folosirea în comun a bunurilor și serviciilor, producerea lor folosind resurse la un nivel extrem de bine optimizat va deveni normă. Abilitatea companiilor de a se conforma reglementărilor pentru implementarea economiei circulare va reprezenta factorul diferențiator major în succesul lor pe piaţă.
