Jurnaliștii acreditaţi la COP27 au gustat pui cultivat în bioreactor. Doi dintre cei care și-au povestit impresiile mi-au atras atenţia: sunt vegani și au fost bucuroși să mănânce carne falsă, fiind înștiinţaţi că nu a fost ucis niciun animal. Povestea este mai complicată decât atât, dar amuzantă pe alocuri.• Irina Tomșa
Compania Good Meat „cultivă“ carne de pui în bioreactoare folosind vegetale și o selecție de celule pe care le multiplică. Recent a creat un nou produs și a avut o idee genială de PR: a profitat de contextul discuțiilor despre binele planetei care aveau loc la COP27 în noiembrie a.c. și a organizat o degustare cu jurnaliștii veniți la summit.
Conducerea companiei și maestrul bucătar Chris Jones care a dezvoltat produsul și-au dorit un eveniment memorabil. Norocul le-a surâs în mod neașteptat și cu gura până la urechi: la summit mâncarea era greu de găsit și îngrozitor de scumpă. Așa că jurnaliștii au venit la degustare lihniți, fericiți să mănânce ceva, orice, mai ales pe gratis. Au fost întâmpinați pe terasa somptuoasă a unei vile de cinci stele, cu plante luxuriante și arome îmbietoare.
Lottie Limb a scris pe euronews.com: „a fost mai bun decât orice pui îmi amintesc să fi mâncat când eram adolescentă“. Damian Carrington, editor la theguardian.com, a fost sedus de „mirosul de pui adevărat, subtil, dar inconfundabil“. Specialitatea avea „gust de pulpă, mai aromat și mai suculent decât pieptul“. Jurnalistul a lăudat îndelung mâncarea, scriind că i se pare grozav produsul Good Meat, mai ales că nu presupune sacrificarea unui animal. În final a spus totuși: „o problemă cu carnea de cultură este folosirea unui ser din fetuși de vițel“.
Mie nu mi se pare că a înfige o seringă în burta unei vaci gestante pentru a extrage ser din puiul ei este o practică prietenoasă cu animalele.
George Monbiot nu a fost la Sharm El Sheikh, dar îl preocupă impactul agrozootehniei asupra mediului și a scris cartea „Regenesis“. Lottie Limb l-a citat: „cu cât citesc mai mult despre peștele și carnea de cultură și cu cât am ajuns să apreciez mai mult complexitățile fenomenale pe care le implică creșterea celulelor la o scară care să permită producerea a ceva cu aspect, textură și gust de friptură sau ton, cu atât mă îndoiesc mai mult că viziunea aceasta va avea un viitor. Pe măsură ce așteptata scădere a costului continuă să nu se producă, entuziasmul inițial va lăsa locul frustrării și dezamăgirii. Mă îndoiesc că banii investiți până acum vor aștepta suficient ca să se parcurgă sutele de pași de care e nevoie pentru a aduce produse bune pe piață“.
În 2020 Good Meat (pe atunci Eat Just) a devenit prima companie care a pus pe piață carne de cultură, obținând permisiunea de a-și vinde produsele în restaurantele din Singapore. În octombrie a.c. o altă companie a fost autorizată în SUA. Deocamdată atât este piața de desfacere, iar în lume sunt peste 90 de producători care se zbat să devină profitabili.
Josh Tetrick, cofondatorul și CEO-ul Good Meat, a refuzat să spună cât costă noul său produs, dar a admis că este de cel puţin patru ori mai scump decât găluștele din pui de cultură ale companiei care se vând cu 17 USD în restaurantele de lux din Singapore. În acest moment Good Meat nu câștigă bani. Dar construiește în SUA cel mai mare bioreactor din lume și speră ca prin creșterea producției să scadă prețul și să cucerească piața.
Dacă producătorii vor găsi modalitatea de a ieftini produsele, industria va lua avânt. Câte vaci gestante și fetuși de viței se vor înțepa? Pe site-ul Good Meat scrie că firma folosește celule de la ouă și găini, extrase fără a provoca durere păsărilor și apoi „imortalizate“ pentru a se divide în noi celule. Textul nu se referă însă la noua variantă, care nu are aprobare de comercializare și nu arată ca produsul din pozele de pe site, vândut în restaurantele de lux singaporeze.
Oricum ar fi obținută carnea de cultură, nu cred că va avea mare viitor. Citind despre procesele de producție (n-am găsit informații despre Good Meat, ci despre alții), am aflat că sunt mai mari consumatoare de energie și apă decât fermele de păsări. Este improbabil ca puii de cultură să ajungă pe piață la un preț similar cu al puilor de fermă pentru a atrage consumatorii de carne (eu una nu văd de ce un vegan ar mânca vegetale în amestec cu celule prelevate cine știe cum de la viței sau găini).
Good Meat a repurtat un succes de presă pur conjunctural. I-a căutat pe jurnaliști într-un context legat de binele planetei și a avut bafta să-i găsească înfometați. Lottie Lamb a recunoscut: „după ce am mâncat zile în șir de la rulote prost aprovizionate, [ideea de] a trata zeci de ziariști obosiți și flămânzi cu aceste mâncăruri deosebite a fost o magistrală lovitură de PR. Ce contează că mi-a lăsat un gust ciudat în gură, când carnea de cultură este o parte atât de importantă a soluției?“. La soluția pentru binele planetei se referea, desigur.
