În urma succesiunii mai multor crize (COVID-19, invazia rusă a Ucrainei și prețurile mari la energie), dezacordul cu privire la viteza tranziției climatice a Europei alimentează ascensiunea partidelor de extremă dreapta în Europa, în detrimentul Verzilor care au avut de câştigat în alegerile din 2019, dar care acum nu mai au nici pe departe acelaşi sprijin din partea alegătorilor. Acest lucru a dus la diminuarea sau, în unele cazuri, chiar la anularea unor inițiative legislative, în special a celor care au impact asupra agriculturii și industriei chimice.
Sectorul agricol a fost unul dintre cele mai vocale când au apărut atacuri la adresa Pactului Verde European, protestele fermierilor provocând haos la Bruxelles și în alte capitale europene. Între timp, scăderea fondurilor publice pentru tranziția climatică şi direcţionarea banilor spre apărare sau ajutorarea Ucrainei, riscă să submineze dezvoltarea de noi tehnologii curate în Europa, care ar putea, de asemenea, să pericliteze poziția globală a Uniunii, pe măsură ce concurenți precum SUA și China intensifică dezvoltarea energiei solare, a bateriilor și hidrogenului, susținută de finanțare serioasă.
Având în vedere toate acestea, contracararea schimbărilor climatice și protejarea economiei UE sunt unele dintre cele mai mari priorități pentru următoarea Comisie Europeană. Este de aşteptat să vedem un nou acord industrial european care să acorde prioritate creșterii competitivității și reducerii birocrației în fața de introducerii unor legi „ecologice“.
Jurnaliştii europeni şi ceilalţi observatori consideră că în următoarea legislatură finanțarea publică a Uniunii Europene va acorda prioritate apărării, ceea ce înseamnă că banii pentru finanțarea tranziției climatice vor trebui să provină de la bugetele statelor membre sau de la investitori privați.
Energie și climă
Cea mai mare parte a noilor legi ale UE privind clima trebuie transpusă în legislația națională de către statele membre ale UE (de exemplu, revizuiri ale Directivei privind energia regenerabilă și eficiența energetică). Noile reglementări, cum ar fi Mecanismul de ajustare a frontierei de carbon (CBAM) și Regulamentul privind industria „net zero“, ar trebui, dacă sunt aplicate cu succes, să stimuleze producția europeană de mărfuri cheie (de exemplu, oțel, aluminiu) și noi tehnologii curate (de exemplu, turbine eoliene, fotovoltaice) în detrimentul producătorilor străini și al importatorilor. Banii vor fi incredibil de importanți pentru a stimula implementarea tehnologiilor și pentru a asigura atingerea obiectivelor climatice ambițioase în sectoare precum transportul, producerea de electricitate și clădiri.
La jumătatea viitorului mandat de cinci ani, o parte din legislație va trebui deja revizuită și ne așteptăm ca unele țări membre să folosească acest lucru ca o oportunitate pentru a pune pauză în atingerea unora dintre cele mai controversate ținte, cum sunt obiectivul de reducere a emisiilor cu 100% pentru autoturisme și vehicule utilitare ușoare începând cu 2035, prevăzut în Regulamentul privind emisiile de CO2 pentru mașini și camionete.
Obiective climatice pentru 2040
Cu obiectivele stabilite bătute în piatră pentru 2030 și 2050, statele membre ale UE vor trebui să convină asupra unui nou obiectiv intermediar pentru 2040. În comunicarea privind obiectivul climatic pentru 2040 publicată în februarie 2024, a fost anunţat un obiectiv de 90% pentru 2040. Comisia Europeană va prezenta o propunere legislativă de revizuire a Legii europene privind clima existentă în prima jumătate a noului său mandat. Ținta de 90% a primit până acum un răspuns pozitiv din partea guvernelor naționale, care probabil vor evita să vorbească serios pe acestă temă până după alegerile UE (6-9 iunie 2024). În timp ce unele țări se vor împotrivi unor obiective mai stricte, actuala Comisie anticipează că procentul de 90% va fi totuşi acceptat și introdus prin lege în perioada 2025-2026.
Captarea, utilizarea și stocarea carbonului
UE a înregistrat un progres lent în ceea ce privește adoptarea CCUS (Carbon Capture, Utilisation and Storage) în comparație cu alte jurisdicții precum Regatul Unit, Norvegia și SUA. O strategie dedicată, cu o combinație de măsuri legislative și nelegislative pentru a extinde implementarea CCUS, va fi necesară pentru ca sectoarele precum cimentul și chimia să reușească să își reducă emisiile. Comisia şi-a arătat sprijinului din ce în ce mai mare pentru CCUS prin publicarea comunicării lor privind managementul carbonului industrial în februarie 2024, dar ne așteptăm să vedem mai multe propuneri concrete depuse pe parcursul următorului mandat.
O problemă pe care Comisia va trebui să o abordeze este prețul actual al carbonului: dacă prețurile carbonului rămân scăzute așa cum sunt astăzi, vor exista puține stimulente pentru a investi în tehnologii costisitoare. Dar creșterea prețurilor carbonului este sensibilă din punct de vedere politic și, în mod ideal, necesită o abordare la nivelul UE, decât acțiuni naționale ad-hoc.
Circularitate
Pentru economia circulară, Comisia Europeană a făcut multe progrese în crearea unui nou plan pentru circularitatea în proiectarea produselor. Produsele precum textilele și mobilierul se vor confrunta cu noi cerințe stricte de design și informații conform Regulamentului privind proiectarea ecologică, care va fi implementat în următorii câțiva ani, în timp ce o nouă lege care interzice greenwashing-ul se va aplica începând cu data de 27 septembrie 2026.
Noua lege a UE privind defrișările stabilește noi cerințe pentru producătorii de mărfuri precum cacao și lemn (și produsele derivate din acestea) care vor fi aplicate începând cu finalul acestui an. Între timp, colegiuitorii (Parlamentul European și statele membre din Consiliu) ar trebui să finalizeze acordurile privind fundamentarea utilizării declarațiilor „due diligence“ privind sustenabilitatea corporativă care vor trebui făcute de companii și implementarea noile norme UE privind ambalajele până la sfârșitul anului 2024.
Citiţi şi: Germania a blocat adoptarea Directivei privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor
Un sector care se va confrunta cu solicitări tot mai mari de a fi updatat la noile realităţi va fi cel al chimicalelor. Ursula von der Leyen nu a reușit să publice revizuirea mult așteptată a Regulamentului UE privind substanțele chimice REACH și se fac o mulțime de presiuni din partea ONG-urilor și a politicienilor de stânga pentru a se asigura că noile modificări vor fi publicate în 2025.
O altă propunere asupra căreia Comisa Europeană va trebui să decidă va fi cea prin care vor fi restricționate de la utilizare substanţele PFAS, care va fi finalizată de Agenția Europeană pentru Produse Chimice în perioada 2025-2026. Propunerea ar putea interzice aproximativ 10.000 de substanțe utilizate în toate domeniile, de la produse medicale la electronice, și este de așteptat să vedem în următorii ani o rezistenţă din partea părților interesate pentru a proteja PFAS utilizat în aplicații critice, cum ar fi semiconductori.
Agricultura
Cel mai sensibil domeniu, agricultura a evitat până acum să fie nevoită să respecte multe dintre cerințele legislative ale UE privind reducerea emisiilor, în ciuda faptului că sectorul a înregistrat scăderi modeste ale emisiilor în ultimii ani.
Nimeni nu poate afima că fermierii nu sunt coloana vertebrală a economiei UE, iar protestele recente i-au făcut pe politicieni europeni să îmblânzească reglementările impuse fermelor europene, în special în acest context electoral. Acest lucru a dus la suspendarea Regulamentului UE privind utilizarea durabilă a pesticidelor, în timp ce legea esențială pentru restaurarea naturii este acum amânată: s-a ajuns la un acord provizoriu cu privire la subiect în 2023, dar din cauza preocupărilor cu privire la impactul asupra fermierilor europeni, este puţin probabil că noile reglementări legislative să fie adoptate în forma sa actuală înainte de alegerile UE, ceea ce sugerează că țintelor de restabilire a zonelor terestre și maritime ale UE vor fi revizuite sau eliminate cu totul.
Rămâne de văzut dacă agricultura va fi din nou vizată pentru reducerea emisiilor după aceste alegeri şi dacă se va renunţa la reducerea emisiilor în activități precum creșterea vitelor și silvicultură.• Andrei Mincu
