Pe zi ce trece România se apropie de momentul declanşării de către instituţiile europene a procedurilor de infringement pentru gestionarea deficientă a deşeurilor municipale. Închiderea depozitelor de deşeuri municipale şi industriale neconforme şi atingerea obiectivelor de reciclare de 50% în acest an sunt misiuni imposibile pentru actualul minister al Mediului, care ar trebui să recupereze în timpul rămas din 2020 zecile de ani pierduţi, în care nu s-a făcut mai nimic în acest domeniu, un aspect care nu contează prea mult pentru oficialii europeni.● ecologic
În temeiul Directivei-cadru privind deşeurile, statele membre au obligaţia de a recupera şi elimina deşeurile într-un mod care să nu pericliteze sănătatea umană şi mediul, fiind interzise abandonarea, descărcarea sau evacuarea necontrolată a deşeurilor. Comisia Europeană a trimis pe 14 mai 2020 o scrisoare de punere în întârziere prin care îndeamnă insistent România să închidă, să etanşeze şi să reabiliteze din punct de vedere ecologic 48 de depozite ilegale de deşeuri şi să se conformeze astfel hotărârii Curţii Europene de Justiţie din 18 octombrie 2018.
România avea obligaţia de a închide şi a reabilita depozitele de deşeuri neconforme (depozite de deşeuri municipale şi industriale) până la data de 16 iulie 2009. Din cauza progreselor lente, Comisia a înaintat acest dosar Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în februarie 2017. Hotărârea Curţii se referă la 68 depozite de deşeuri, dintre care doar 20 au fost închise definitiv până în prezent.
Până în ianuarie 2020 cele mai multe dintre lucrările necesare pentru închiderea, etanşarea şi reabilitarea celorlalte 48 de depozite de deşeuri nu fuseseră încă planificate, aprobate sau demarate. În consecinţă, ca urmare a hotărârii Curţii, Comisia a adresat o scrisoare de punere în întârziere.
„România are la dispoziţie patru luni pentru a remedia situaţia“, se spune în scrisoarea Comisiei Europene. Menţionăm că în mod normal intervalul acordat ţărilor aflate în situaţii similare este de doar două luni.
Dacă după aceste patru luni se ajunge la concluzia că ţara noastră nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi revin în baza legislaţiei UE, Comisia va trimite un Aviz motivat – o solicitare oficială de a se conforma legislaţiei UE. Următorul pas este înaintarea cazului Curţii Europene de Justiţie, un pas formal având în vedere că majoritatea dosarelor sunt soluţionate înainte de a fi aduse în faţa Curţii.
Iar dacă România nu va comunica la timp măsurile de transpunere a dispoziţiilor Directivei, Comisia va solicita Curţii aplicarea de sancţiuni.
Depozitele neconforme sunt greu de închis
Pe 18 octombrie 2018 Curtea Europeană de Justiţie a hotărât în dosarul C‑301/17 că România nu şi-a îndeplinit obligaţiile de a lua toate măsurile necesare pentru închiderea cât mai repede posibil a 68 de depozite de deşeuri care nu au primit autorizaţia de funcţionare în conformitate cu articolul 7, litera g, articolul 13 şi respectiv articolul 8 din Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deşeuri.
De la acea dată din cele 68 de depozite neconforme au fost închise 20, dintre care 16 depozite de deşeuri municipale, 2 depozite de deşeuri industriale periculoase şi 2 depozite de deşeuri nepericuloase. Au mai rămas de închis 48 de depozite, din care 12 de deşeuri municipale, 24 de deşeuri industriale periculoase şi 12 de deşeuri nepericuloase.
Cele 12 depozite de deşeuri municipale sunt din următoarele localităţi: Săcele, Zărneşti, Victoria, Făgăraş, Râşnov, Codlea, Vatra Dornei, Uricani, Orşova, Tuzla, Braşov şi Huşi. Pentru închiderea primelor 10 depozite Ministerul Mediului a aprobat o finanţare de la Administraţia Fondului pentru Mediu în valoare de 57.314.077 lei, eşalonată pe o perioadă de 3 ani. Pentru depozitul de la Braşov vor fi folosite fonduri din Programul Operaţional Infrastructură Mare, iar pentru cel din Huşi se aşteaptă o notă de constatare după ce aici a avut loc o alunecare de teren. Cele mai mari sume sunt alocate închiderii depozitului Subobrej Săcele din judeţul Braşov – 8.924.931 lei şi celui de la Codlea, tot din Braşov – 10.095.393 lei.
Din cele 36 de depozite de deşeuri industriale neconforme, 24 sunt depozite de deşeuri industriale periculoase şi 12 sunt depozite de deşeuri industriale nepericuloase. Aceste depozite sunt sau au fost deţinute de societăţi comerciale care sunt fie în incapacitate financiară, fie în faliment sau se confruntă cu situaţii neclare în ceea ce priveşte regimul juridic al terenurilor, ceea ce face imposibilă stabilirea unui calendar al operaţiunilor de închidere. Societăţile aflate în această situaţie sunt: Romplumb SA (Maramureş), Sometra SA (Sibiu), Neferal SA (Ilfov), Petrolsub SA (Bihor), Petrol Derna SA (Bihor), Carbid Fox SRL (Mureş), Astra Română (Prahova), Rafinăria Venus Oilreg SA (Buzău), UAT SA Motru (Gorj) şi SMR SA (Olt).
Există şi o serie de societăţi comerciale care vor beneficia de proceduri simplificate pentru închiderea depozitelor proprii de deşeuri. În această situaţie se află: Sinteza SA (Bihor), Elnav SA (Galaţi), Celhart Donaris SA (Brăila), Sofert SA (Bacău), Enego Tech (Braşov) şi Liberty SA (Galaţi). Pentru a veni în ajutorul acestor operatori economici autorităţile de mediu analizează în prezent fezabilitatea modificării Ordinul de Ministru nr. 757/2002.
Alte 9 depozite de deşeuri nepericuloase se află în diverse stadii de închidere sau de valorificare a deşeurilor. Societăţile comerciale care deţin aceste depozite sunt: UATAA Motru SA (Gorj), SMR SA (Olt), Celhart Donaris SA (Brăila), Saturn SA (Alba), Liberty SA (Galaţi), Forever SRL (Hunedoara), Feral SA (Tulcea), Metal Maryfera SRL (Cluj) şi Teren Holding SRL (Mureş).
Referitor la cele 17 depozite de deşeuri industriale periculoase, situaţia este următoarea:
– la Rafinăria Dărmăneşti lucrările de ecologizare sunt încheiate la batalul 2 şi sunt în curs de finalizare la batalul 1. Cenuşa de pirită se valorifică în prezent la Turnu SA (Teleorman) şi la Sometra SA (Sibiu);
– depozitul de la Azomureş este închis în proporţie de 85% iar cel de la rafinăria Vega SA este în curs de ecologizare, închiderea fiind prevăzută pentru jumătatea anului 2022;
– la alte 11 depozite nu au început încă lucrările de închidere. Acestea sunt la Rafinăria Dărmăneşti SA (Bacău), Bicapa SA (Mureş), Cemtrade SA şi Sinteza SA (Bihor), Rafinăria Venus Oilreg (Buzău), Romplumb SA (Maramureş), Rafinăria Steaua Română SA şi Rafinăria Astra Română SA (Prahova);
– în urma unei hotărâri judecătoreşti, închiderea depozitului de la Ario SA (Bistriţa Năsăud) a intrat în responsabilitatea Statului.
În privinţa cererii de clarificare a situaţiei depozitelor de deşeuri neconforme, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor poate transmite către Comisia Europeană răspunsuri foarte clare privind situaţia juridică a operatorilor economici care deţin aceste depozite şi stadiul în care se află operaţiunile de închidere şi ecologizare. Nu acelaşi lucru s-ar putea spune în cazul altor clarificări cerute Ministerului Mediului de Comisia Europeană.
Depozitele conforme se închid mult mai uşor
Autorităţile de mediu din România nu reuşesc din diverse motive să închidă depozitele de deşeuri ilegale, dar opresc foarte uşor activitatea altor depozite legale prin simpla amânare la nesfârşit a eliberării autorizaţiilor de mediu. Este o lume a corupţiei care cuprinde personaje cu vechime în Agenţiile pentru Protecţia Mediului, din Direcţiile de Sănătate Publică şi din Garda de Mediu care prin acţiunile lor, din interese personale, distrug unele firme şi protejează altele.
Această problemă este deja atât de cunoscută încât şi instituţiile europene s-au sesizat. Astfel, într-o altă scrisoare trimisă în luna mai anul acesta la Bucureşti, Comisia Europeană cere Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor să transmită clarificări cu privire la câteva depozite de deşeuri municipale conforme care au fost selectate în cadrul unui proiect pilot început în anul 2016 şi care a fost coordonat de Comisia Europeană.
În 2016 Comisia a desemnat un grup de experţi care au desfăşurat acţiuni pe teren la cele mai importante depozite de deşeuri conforme în cadrul unui proiect ce vizează printre altele şi modul de implicare al autorităţilor de mediu în autorizarea şi controlul activităţilor de depozitare şi sortare a deşeurilor menajere.
Unul dintre depozitele de deşeuri municipale selectate a fost cel de la Glina, care deţine şi cea mai mare staţie de sortare a deşeurilor menajere din România. Acum, în mai 2020, referindu-se concret la acest depozit, Comisia a cerut Ministerului Mediului să furnizeze explicaţii cu privire la stadiul proiectului privind instalaţia de tratare pentru deşeurile biodegradabile şi să comunice care este stadiul procedurii privind eliberarea noii autorizaţii integrate de mediu.
Întrucât Ministerul Mediului nu a definitivat răspunsul pentru Comisia Europeană, am solicitat un punct de vedere operatorului depozitului Glina, societatea ECOREC SA, care ne-a comunicat următoarele: „În luna mai 2017 ECOREC SA a început procedura pentru reînnoirea Autorizaţiei Integrate de Mediu (AIM) pentru Depozitul Glina.
După aproape un an şi 8 luni, în data de 20 decembrie 2018, Agenţia de Protecţie a Mediului Ilfov a luat decizia emiterii Autorizaţiei Integrate de Mediu pentru activitatea desfăşurată la depozitul Glina, depozit care prelua şi trata anual aproximativ 400.000 tone deşeuri.
Decizia APM Ilfov nr. 8784/20.12.2018 a fost contestată formal de către SC ECO SUD SA (operator care desfăşoară o activitate concurentă), AEDE – un ONG constituit în luna iunie 2017 şi a cărui unică activitate este aceea de a contesta şi a se opune emiterii AIM pentru depozitul Glina – şi informal de către o anumită publicaţie prin «bombardarea» cu interpelări şi sesizări asupra Ministerului Mediului, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi Agenţiei Pentru Protecţia Mediului Ilfov privind presupuse nereguli sau ilegalităţi care ar avea loc în activitatea desfăşurată de ECOREC SA la depozitul Glina.
Atât contestaţia AEDE cât şi cea depusă de ECO SUD SA au fost respinse de către Comisia de analiză a contestaţiilor formată la Ministerul Mediului, prin deciziile din data de 25 februarie 2019. Conform prevederilor legale (818/2003 APM), după soluţionarea contestaţiilor trebuia să se emită Autorizaţia Integrată de Mediu.
Însă după soluţionarea contestaţiilor DSP Ilfov a revenit asupra aprobării date în timpul procedurii pentru Studiul de impact asupra populaţiei întocmit de ECOREC SA în cadrul procedurii, ceea ce a condus la blocarea procedurii şi la refuzul APM Ilfov de emitere a Autorizaţiei Integrate de Mediu. În consecinţă, ECOREC SA a solicitat în instanţă emiterea Autorizaţiei Integrate de Mediu, aceasta făcând obiectul dosarului nr. 1025/93/2019 de pe rolul Tribunalului Ilfov.
Conform celor declarate în auditul realizat de Comisie în 2016, în 2019 ECOREC SA avea pregătit pentru implementare proiectul pentru realizarea unei unităţi de compost cu o capacitate de tratare zilnică a unei cantităţi de 100 tone fracţie biodegradabilă rezultată de la staţia de sortare care funcţiona în incinta depozitului. Acest proiect a fost amânat datorită faptului că nu s-a obţinut Autorizaţia Integrată de Mediu sau Autorizaţia de Mediu pentru staţia de sortare.
Constatând impredictibilitatea unui termen rezonabil pentru emiterea autorizaţiei pentru depozitul Glina şi ţinând cont că în data de 18 februarie 2019 depozitul şi-a sistat activitatea, în data de 20 martie 2018 ECOREC SA a început procedura pentru obţinerea Autorizaţiei de Mediu pentru staţia de sortare din incinta depozitului Glina, instalaţie care a fost pusă în funcţiune în anul 2007, a fost retehnologizată în anul 2017 ajungând la o capacitate de sortare de 70 tone pe oră şi prin funcţionarea căreia se reuşea devierea de la eliminarea finală a 50% din cantitatea de deşeuri primită pentru tratare.
Deşi pentru realizarea acestei staţii de sortare s-au obţinut două acorduri de mediu, ultimul în anul 2017, în Comisia de Analiză Tehnică constituită la nivelul Agenţiei pentru Protecţia Mediului, iar prin funcţionarea instalaţiei se reuşea atingerea obiectivelor asumate, cu toate că pe toata durata celor 12 ani de funcţionare (2007-2019) nicio autoritate de control nu a constatat că prin funcţionarea acestei instalaţii se încalcă prevederile legislative de mediu şi sănătate publică sau că societatea nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin actele de reglementare, aceeaşi Agenţie pentru Protecţia Mediului Ilfov care în anul 2017 aviza favorabil retehnologizarea instalaţiei considerând-o «fără impact asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului» refuză să emită autorizaţia de mediu pentru staţia de sortare întârziind procedura din cauza contestaţiilor nefondate făcute de acelaşi AEDE.
În cei 18 ani de funcţionare a operatorului ECOREC SA, Agenţia de Protecţia Mediului Ilfov nu a constatat vreo încălcare a actelor de reglementare emise pentru depozitul conform sau pentru ecologizarea suprafeţei de 37 hectare exploatată neconform de Primăria Municipiului Bucureşti în perioada 1967-1997. În 2019-2020, chiar în perioada de raportare pentru România privind atingerea ţintelor de reciclare angajate, autorităţile întârzie procedura de emitere a autorizaţiei de mediu pentru staţia de sortare cu cea mai mare capacitate din ţară, invocând contestaţiile făcute de Asociaţia AEDE privind impactul funcţionării staţiei asupra comunităţii, în condiţiile în care această unitate de sortare nu mai funcţionează din februarie 2019. Anterior nicio autoritate de control nu a constatat vreo abatere, preferând să fie părtaşă tacit la depozitările necontrolate care au loc în tot judeţul Ilfov după sistarea activităţii la depozitul Glina.“
Comisia Europeană a mai cerut date referitoare la alte trei depozite de deşeuri din cadrul aceluiaşi proiect pilot: depozitul municipal Oradea, depozitul municipal Albota şi depozitul municipal Neamţ.
Oficialii europeni sunt interesaţi dacă este adevărat că la Oradea 65% din deşeurile depozitate nu sunt supuse tratării, dacă la depozitul Albota a fost pusă în funcţiune anul acesta noua instalaţie, aşa cum era precizat în răspunsul ministerului din 23 noiembrie 2018 şi dacă la depozitul municipal Piatra Neamţ există instalaţie de tratare a deşeurilor. Deşi am cerut puncte de vedere de la operatorii economici care administrează aceste trei depozite, până la închiderea ediţiei nu am primit răspunsurile solicitate.
Întrebări fără răspuns
În aceeaşi scrisoare trimisă luna trecută, Comisia Europeană a cerut instituţiei de mediu din România să explice în ce măsură s-au întreprins acţiunile necesare realizării obiectivelor menţionate în Planul de acţiune pentru deşeurile municipale, ce au ca termen anul 2020. Concret, Comisia a cerut următoarele clarificări:
– dacă pentru deşeurile municipale s-au încheiat contracte cu operatori astfel încât să se asigure un grad de acoperire cu servicii de salubrizare de 100%;
– în ce măsură s-au creat centre de colectare separată a deşeurilor municipale astfel încât să se atingă o „rată minimă de capturare“ de 52% în fiecare judeţ şi în Bucureşti;
– în ce măsură s-au realizat acţiuni pentru extinderea capacităţilor de sortare existente, inclusiv transformarea instalaţiilor de sortare a deşeurilor municipale în amestec în instalaţii de sortare a deşeurilor reciclabile colectate separat;
– în ce măsură s-au întreprins acţiunile necesare pentru darea în operare a noilor instalaţii de sortare din Galaţi şi Satu Mare;
– care este stadiul celor 32 de instalaţii de digestie anaerobă;
– dacă s-au modificat contractele cu operatorii economici care asigură gestionarea deşeurilor stradale astfel încât, în măsura în care tratarea acestora este fezabilă, să fie predate spre tratare la instalaţiile de tratare mecano-biologică sau incinerare cu valorificare energetică;
– pentru deşeurile periculoase, să se arate câte centre de colectare au fost construite;
– să se precizeze calendarul pentru toate capacităţile de sortare din ţară şi care este modul în care România intenţionează să evite supracapacitatea instalaţiilor de tratare mecano-biologică (MBT) pentru a se alinia standardelor legislaţiei europene; de asemenea, să se precizeze cum anume se va asigura finanţarea instalaţiilor de tratare mecano-biologică, având în vedere că nu se vor mai finanţa din bugetul UE instalaţiile de tratare pentru deşeurile reziduale. Ministerul Mediului poate oferi Comisiei Europene probabil unele răspunsuri la aceste întrebări, însă puterea instituţiei de mediu din România este una destul de limitată în condiţiile în care cei care ar fi trebuit să se implice în problemele de salubrizare, de colectare selectivă a deşeurilor şi de dotare a Sistemelor de Management Integrat al Deşeurilor sunt Ministerul Dezvoltării, UAT-urile, ANRSC şi ADI-urile. Dar şi aici reţeaua de interese este atât de mare şi de încâlcită încât nici procedurile de infringement şi nici alte ameninţări nu vor putea aduce prea curând România la standardele europene în materie de gestionare a deşeurilor municipale.●
