11.5 C
Bucharest
Sunday, February 28, 2021

Elena Gaşpar-Ion: „Bateriile de la maşinile electrice au devenit deja o mare provocare la nivel european“

Îndeplinirea obiectivelor de colectare şi reciclare a bateriilor uzate a reprezentat în ultimii ani o problemă pentru majoritatea ţărilor europene. Anul acesta însă, odată cu măsurile luate de autorităţi pentru combaterea pandemiei, atingerea ţintelor a devenit extrem de dificilă. Despre provocările acestei perioade, despre capacităţile de reciclare şi despre importanţa campaniilor de educare am vorbit cu Elena Gaşpar-Ion, preşedintele Sistemului Naţional de Reciclare a Bateriilor.●

ecologic: Cum v-aţi desfăşurat activitatea în această perioadă destul de complicată?

Elena Gaşpar-Ion, preşedintele SNRB (Sistemul Naţional de Reciclare a Bateriilor): La începutul perioadei de lockdown, şi noi, ca şi toţi ceilalţi, am avut unele temeri legate de modul în care vom putea să lucrăm respectând în acelaşi timp măsurile de protecţie sanitară. Aşa că majoritatea oamenilor au lucrat de acasă, în sistem online, după care am început discuţiile cu toţi membrii noştri.

Am avut producători care nu îşi finalizaseră sistemul de vânzare online şi pentru ei a fost o problemă până când au reuşit să îl pună la punct, fiindcă până atunci făceau distribuţie directă doar în retail, iar în această perioadă multe magazine au fost închise, ceea ce a dus la o scădere cu aproape 25% a cantităţilor de baterii portabile puse pe piaţă. Pierderile acelea nu s-au recuperat; în schimb am înregistrat o creştere la cantităţile de baterii industriale puse pe piaţă, o creştere semnificativă, poate şi datorită faptului că la noi structura membrilor s-a schimbat de la un an la altul.

Am făcut o evaluare la jumătatea anului şi pot să spun că ne atingem ţinta. Chiar dacă am avut două luni în care colectările au fost extrem de mici din cauza lockdownului, la începutul anului am colectat cantităţi destul de mari. Suntem încrezători, dar nu putem să estimăm ce va fi până la finalul anului pentru că nu ştim ce se întâmplă de la o zi la alta. E o situaţie destul de complicată, nu ştim ce va fi în toamnă. Importurile de baterii depind în mare măsură de situaţia economică, iar aceasta este destul de incertă.

ecologic: Cum a decurs relaţia asociaţiei cu reciclatorii?

Elena Gaşpar-Ion: Nu cred că este un lucru nou pentru nimeni că în România există un singur reciclator de baterii, respectiv GreenWEEE, care reciclează doar bateriile alcaline şi zinc-carbon. În prezent au început să crească şi cantităţile colectate de baterii litiu-ion, ceea ce era cumva de aşteptat. Noi am colectat destul de mult şi pe zona de litiu-ion şi nichel-metal-hidrură. Toate astea pleacă spre Accurec Recycling GmbHc, în Germania.

În Uniunea Europeană există şapte reciclatori de baterii tip litiu-ion, în Finlanda, Spania, Franţa şi Germania. Pentru noi este o problemă. Pe lângă faptul că ne cresc costurile de transport, trebuie să ne asigurăm şi nişte spaţii unde să depozităm bateriile înainte de a le trimite la reciclare. Iar bateriile litiu-ion prezintă un nivel ridicat de periculozitate şi necesită condiţii deosebite de depozitare.

Ca membri EUCOBAT, noi avem acces la o bază în care sunt raportate toate incidentele la nivelul ţărilor membre ale asociaţiei. În Cehia au fost două incidente majore în interval de trei luni. A fost unul în aprilie, lângă Praga, la un centru de colectare şi depozitare şi celălalt a fost pe 10 iulie. Chiar dacă sistemele de depozitare şi punctele de agregare sunt organizate, pot apărea incidente, iar acesta este un lucru care din punctul meu de vedere trebuie luat în calcul şi de către colectorii de la noi, pentru că întotdeauna bateriile de acest tip trebuie urmărite cu mare grijă. Pe de altă parte, sigur că trebuie depozitate undeva ca să poţi să strângi o cantitate suficient de mare cât să merite costurile de transport, pentru că nu le duci la doi paşi, ci le trimiţi în Germania sau în Franţa şi asta presupune costuri foarte mari.

Eu mi-aş dori foarte mult să existe şi în România măcar încă o fabrică de reciclare. Am căutat cea mai apropiată întreprindere care să poate procesa şi alcaline şi am găsit una în Polonia. În Ungaria am văzut că era un proiect care trebuia să pornească în 2020 şi pe partea de reciclare litiu-ion, dar din ce am înţeles de pe site, investiţia s-a amânat pentru sfârşitul anului.

Mai este o fabrică în Bulgaria, dar nu am reuşit până acum să luăm legătura cu reprezentanţii ei. Am citit pe site-ul lor şi am intrat în legătură cu cei la NDF Bulgaria să îi rog să îmi spună ce capacităţi de reciclare au, pentru că eu cred că vor începe să crească şi în România cantităţile de litiu-ion colectate, având în vedere că durata de viaţă a unei astfel de baterii poate să ajungă şi la 15 ani. Practic acum încep să vină la colectare bateriile din telefoanele vechi, din laptopurile vechi şi aşa mai departe. Cantităţile vor creşte şi la un moment dat o să ne vedem în situaţia de a ne întreba: “Şi ce facem cu ele? Le trimitem numai în Franţa? Le trimitem numai în Germania? Noi ce facem?”

Problema cu acest tip de baterii este un subiect important la nivel european. Sigur, nu este o discuţie iniţiată de România, pentru că pe noi nu ne-a lovit prea puternic valul, dar sunt ţări unde cantităţile de baterii litiu-ion sunt din ce în ce mai mari. În plus, nu trebuie să uităm că în acest moment se pun pe piaţă în toată Europa foarte multe maşini electrice. Iar maşinile electrice au nişte baterii pentru care în acest moment noi nu avem obiective de îndeplinit, dar trebuie să le colecteze cineva. Întrebarea este unde vor fi reciclate.

ecologic: Într-un comunicat al Eurostat, România nu stă foarte rău în ceea ce priveşte reciclarea bateriilor. Cum comentaţi?

Elena Gaşpar-Ion: În ultimii ani colectarea a crescut în zona de baterii, este adevărat. Acum se vede cumva rezultatul eforturilor făcute de organizaţii pentru a-şi dezvolta reţeaua de colectare, de înfiinţare a unor puncte de colectare şi aşa mai departe. Era normal să treacă câţiva ani din momentul în care au fost înfiinţate aceste centre şi până în momentul în care într-adevăr încep să se vadă rezultate. Iar acum se văd rezultatele eforturilor din ultimii ani, ceea ce este bine pentru că începem să ne plasăm şi noi la un nivel mai bun ca ţară. Da, conform Eurostat, noi suntem sub ţintă, dar nu aşa de rău cum eram. În 2012 aveam o rată de colectare de aproape 20% sau chiar mai puţin, iar acum datele arată mai bine. Este dovada unui efort făcut de toate părţile implicate, ceea ce cred că ne onorează, măcar pe zona asta.

ecologic: Mai există freerideri în România?

Elena Gaşpar-Ion: Da, iar ca să fiu sinceră, salut iniţiativa Ministerului Mediului de a nu mai permite niciun fel de import fără contract cu o organizaţie sau înregistrare în Registrul Producătorilor la ANPM şi cred că această măsură va reduce semnificativ numărul freeriderilor. Nu înseamnă că îi va face să dispară. Categoric nu, dar o să le reducă numărul şi pot să spun că este o iniţiativă foarte bună, care ne ajută să ştim exact unde suntem şi la cantităţile puse pe piaţă şi la colectare.

Este o măsură foarte utilă şi pentru mediu, pentru că eu tot zic că bateriile sunt buturuga mică ce răstoarnă carul mare: până la urmă sunt practic cele care produc cei mai puţini bani din punct de vedere al taxei de timbru verde, au costurile cele mai mari pe partea de reciclare pentru că au valoare negativă, produc cele mai mari distrugeri şi sunt cele mai nocive. Eu zic că această iniţiativă este un lucru bun pentru mediu.

ecologic: Asociaţia are o campanie de conştientizare care se bucură de un real succes. Vă rog să ne daţi câteva detalii despre acţiunile pe care le desfăşuraţi.

Elena Gaşpar-Ion: Da, avem o campanie foarte drăguţă: “2 minute cu Amy”. Este făcută împreună cu cei de la Environ şi a pornit din nevoia de educaţie pentru copii, însă filmuleţele au produs efecte şi la cei mai mari, pentru că sunt pe formula “pastilă” la care se uită toată lumea cap-coadă. Nu durează mult şi ajută măcar cât să te întrebi: n-ar fi bine totuşi să reciclez? N-ar fi bine să fac aşa? E ceva care îţi dă de gândit.

Ca urmare a filmuleţelor “2 minute cu Amy” primim mesaje de la copii care ne spun că aşa fac şi ei acasă, ceea ce ne arată că există deja o implicare la nivel online. Sfaturile care vin din “2 minute cu Amy” şi din celelalte iniţiative duc deja la formarea unor obiceiuri acasă, iar acesta este scopul campaniilor noastre.

Mai avem şi un proiect finanţat de Ministerul Mediului din Germania, cu campanii interactive în şcoli, la nivel de profesori. Şi acolo răspunsurile sunt foarte multe şi pozitive, iar toată lumea ne aşteaptă.

Campania “Creşterea eficienţei energetice în unităţile de învăţământ” pe care o desfăşurăm în şcoli a început în 2011, funcţionează şi are rezultate. Avea şi o componentă de colectare la care a trebuit să renunţăm în perioada aceasta, dar rămâne misiunea ei principală, cea de educaţie, pe care în ultima vreme am susţinut-o prin lecţii interactive.

Profesorii au făcut lecţii deschise cu copiii pe Zoom, am avut întâlniri cu profesorii şi am discutat diverse variante pentru a putea continua partea de educare prin lecţii la distanţă şi toate au fost primite foarte bine. Copiii sunt mai mult decât receptivi.

Iniţial nu am ştiut cum o să funcţioneze pentru ei, ne-am gândit că lecţiile online nu o să prezinte un mare interes. Dar nu a fost aşa, copiii au fost mai mult decât interesaţi: de-abia aşteptau să o vadă pe Amy, să povestească despre episoade, deci lucrurile au evoluat foarte bine, iar campania va merge în continuare.

În septembrie o să lansăm ceva nou: un portal care se adresează publicului larg, dar are şi o componentă adresată companiilor şi membrilor, care va fi o completare a proiectului “2 minute cu Amy”.● ecologic

Publicitate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Publicitate

Cele mai recente știri

Publicitate

Alte articole

Parlamentarii europeni cer un cadru legislativ puternic pentru economia circulară

Trecerea la o economie circulară ar putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 39% și ar...

Încă 17 zimbri au venit să locuiască în Munţii Făgăraş

În noiembrie şi decembrie 2020 Fundaţia Conservation Carpathia a adus în Munţii Făgăraş încă 17 zimbri în două locuri...

Iniţiativă de mediu la final de mandat

Fostul parlamentar USR Mihai Goţiu a anunţat că înainte de finalul mandatului a depus la Senat o propunere legislativă...

8,3 milioane euro pentru protejarea nurcilor

România va primi 8,3 milioane euro fonduri europene pentru protejarea nurcilor. Nurca europeană (Mustela lutreola) a ajuns o prezenţă...

În 2020 Harta Reciclării s-a extins cu 70%

Platforma HartaReciclarii.ro, care permite identificarea punctelor de colectare a deşeurilor reciclabile din România, a inclus în 2020 peste 5.400...

Mai multe articole

Folosim cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență online. Prin acord, acceptați utilizarea cookie-urilor în conformitate cu politica noastră privind cookie-urile.

Privacy Settings saved!
Setările de confidențialitate

Când vizitați orice site web, acesta poate stoca sau prelua informații pe browserul dvs., mai ales sub formă de cookie-uri. Controlează-ți aici serviciile personale de cookie-uri.

Aceste cookie-uri ne permit să numărăm vizitele și sursele de trafic, astfel încât să putem măsura și îmbunătăți performanțele site-ului nostru.

  • _ga
  • _gat
  • _gid

Decline all Services
Accept all Services