17.9 C
București
vineri, iunie 14, 2024
Mai mult

    Virginijus Sinkevičius: „Construirea unei economii circulare robuste este unul dintre pilonii Pactului Ecologic European“

    Uniunea Europeană vrea să aibă în următorii ani o economie modernă, competitivă şi eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care creşterea economică va fi decuplată de utilizarea resurselor, iar emisiile de gaze cu efect de seră vor ajunge la zero net până în anul 2050. Reciclarea deşeurilor văzută ca resursă şi noua strategie din domeniul biodiversităţii sunt elementele-cheie ale acestei transformări. Despre locul pe care îl ocupă România în aceste politici, despre problemele cu care se confruntă ţara noastră, dar şi despre sprijinul pe care Uniunea Europeană ni-l poate oferi am vorbit cu Virginijus Sinkevičius, comisarul european pentru Mediu, Oceane şi Pescuit.● ecologic

    ecologic: Domnule comisar, după cum ştiţi, România a înregistrat o serie de întârzieri în gestionarea deşeurilor municipale. Care sunt din punctul dumneavoastră de vedere problemele majore ale ţării în acest domeniu?

    interviu comisar 185 1 Sursa foto Uniunea Europeana
    Virginijus Sinkevičius, comisarul european pentru Mediu, Oceane şi Pescuit, sursa foto: Comisia Europeană

    Virginijus Sinkevičius, comisarul european pentru Mediu, Oceane şi Pescuit: Tratarea deşeurilor ca resursă este esenţială pentru tranziţia spre o economie mai circulară. Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor este de asemenea necesară şi pentru protejarea sănătăţii umane şi a mediul. Printre cele mai importante provocări identificate în România se numără infrastructura de colectare selectivă subdimensionată, nivelul scăzut de reciclare a deşeurilor municipale şi ratele ridicate de depozitare a deşeurilor, absenţa instrumentelor necesare pentru a evita depozitarea deşeurilor şi necesitatea găsirii de soluţii de conformare pentru depozitele de deşeuri care nu îndeplinesc standardele. În anul 2018 Curtea Europeană de Justiţie s-a pronunţat împotriva României pentru nerespectarea Directivei privind depozitele de deşeuri.

    Câteva schimbări semnificative ar putea avea un impact major. Profiturile şi locurile de muncă rezultate din activităţile de gestionare modernă a deşeurilor nu sunt rezervate doar companiilor care activează în acest domeniu, ci se propagă de-a lungul întregului lanţ valoric, inclusiv la nivelul IMM-urilor care dezvoltă produse noi din materiale secundare. Per ansamblu, acest sector reprezintă o sursă de locuri de muncă sigure la nivel local pentru toate tipurile de pregătire şi de competenţe.

    Însă multe dintre aceste probleme nu se regăsesc doar în România, motiv pentru care Comisia îşi intensifică eforturile de dezvoltare a economiei circulare. Serviciile pe care le coordonează sunt pregătite să ofere sprijin României, la fel cum sprijinim toate statele membre care se confruntă cu provocări în acest domeniu. O dată la fiecare doi ani, Evaluarea de către Comisia Europeană a punerii în aplicare a politicilor de mediu (EIR) contribuie la identificarea lacunelor în implementarea acquis-ului de mediu al UE.

    Asistenţa tehnică este şi va continua să fie disponibilă şi în următoarea perioadă de programare. Încurajez autorităţile să valorifice diferitele oportunităţi prezentate de Programele Operaţionale, în special în ceea ce priveşte consolidarea capacităţii administrative şi sprijinul oferit prin programul de reforme structurale.

    ecologic: În decursul ultimilor ani Comisia Europeană a trimis autorităţilor din ţara noastră o serie de atenţionări şi de recomandări, la care România a trimis unele răspunsuri. Întrucât niciuna dintre acestea nu a fost făcută publică de către autorităţile din România, vă rugăm să ne spuneţi câte astfel de scrisori au fost trimise în ultimii trei ani şi care au fost cele mai importante.

    Virginijus Sinkevičius: Fiecare domeniu de politici este important, iar dialogul cu autorităţile române este unul constructiv. În ceea ce priveşte deşeurile, România a fost identificată drept una dintre ţările expuse riscului de a rata obiectivul stabilit pentru anul 2020, şi anume ca 50% din cantitatea de deşeuri municipale să fie pregătită pentru reutilizare şi reciclare. Pentru fiecare dintre ţările aflate în aceeaşi situaţie, Comisia a prezentat anual rapoarte de avertizare care au inclus şi măsuri de îmbunătăţire a sistemului şi proceselor de gestionare a deşeurilor şi de asigurare a respectării legislaţiei comunitare cu privire la deşeuri, raportându-se atât la bunele practici din alte ţări, cât şi la contextul local. Printre aceste măsuri se numără eficientizarea procesului de colectare selectivă pentru a asigura un proces de reciclare de înaltă calitate, conceperea de scheme eficiente de extindere a responsabilităţii producătorilor, instrumente economice – cum ar fi perceperea de taxe pentru depozitarea şi incinerarea deşeurilor – şi îmbunătăţirea calităţii datelor. Aceste rapoarte sunt disponibile pe site-ul Comisiei ec.europa.eu/environment/waste/framework/ early_warning.htm.

    Problemele structurale, de guvernanţă şi de infrastructură, aşa cum sunt prezentate în diferitele rapoarte ale Comisiei Europene, sunt cunoscute şi recunoscute la nivel general. Comisia continuă să dialogheze cu autorităţile române cu privire la toate aceste chestiuni.

    ecologic: Există posibilitatea ca România să returneze o parte din fondurile europene accesate pentru construirea Sistemelor Integrate de Management al Deşeurilor? Dacă da, când trebuie plătite şi la cât sunt estimate aceste sume?

    Virginijus Sinkevičius: România are responsabilitatea de a finaliza proiectele şi de a se asigura că acestea sunt complet operaţionale până în anul 2023. În cazul în care proiectele nu sunt finalizate sau nu sunt complet operaţionale, atunci pot fi într-adevăr aplicate corecţii financiare impuse fie de autorităţile naţionale, fie de Comisia Europeană.

    ecologic: Vă rugăm să ne spuneţi care este în prezent situaţia finanţărilor pentru România din Programul Operaţional Infrastructură Mare şi din Fondul de Coeziune în sectorul gestionării deşeurilor.

    Virginijus Sinkevičius: Programul Operaţional Infrastructură Mare asigură fonduri de 374 milioane euro pentru sectorul deşeurilor. Aceste fonduri sunt folosite pentru finalizarea a 18 proiecte integrate de gestionare a deşeurilor la nivel judeţean începute în perioada anterioară de programare, 2007-2013. În plus, România pregăteşte un nou proiect integrat de gestionare a deşeurilor pentru judeţul Galaţi. Urmează să fie dezvoltate şi alte proiecte de gestionare a deşeurilor.

    interviu comisar 185 3 Explicatie foto Statia TMB Oradea judetul Bihor
    Staţia TMB Oradea, judeţul Bihor

    ecologic: În cadrul Green Deal Comisia Europeană pune un accent deosebit pe reciclarea deşeurilor văzute ca materii prime secundare. Concret, cum intenţionează Comisia să sprijine industria de reciclare la nivel european? Există programe de finanţare pentru dezvoltarea acestei industrii, pentru construirea de obiective noi?

    Virginijus Sinkevičius: Sunt disponibile diferite tipuri de sprijin. La data de 27 mai a.c., Comisia a prezentat o propunere pentru un plan important de redresare pentru Europa. Prin intermediul sprijinului financiar şi de reglementare, care include dublarea componentei de infrastructură sustenabilă din InvestEU, UE va genera investiţii de până la 150 miliarde euro pentru a spori rezilienţa sectoarelor strategice, în special a celor legate de tranziţia ecologică şi digitală. Fondurile de coeziune şi alte investiţii pentru cercetare şi inovare sunt disponibile pentru finanţarea infrastructurii şi a reformelor structurale necesare.

    Mai precis, economia circulară este o prioritate pentru politica de coeziune după anul 2021 în cadrul Obiectivului 2 „O Europă mai ecologică, cu emisii reduse de carbon“. După aceea, Statelor Membre le revine sarcina să dezvolte intervenţii pentru finanţarea acelor proiecte care contribuie la atingerea obiectivelor economiei circulare prin propriile programe operaţionale. Aici ar putea fi inclus şi sprijin pentru sectoarele reciclării, însă cu condiţia ca normele privind ajutorul de stat să fie respectate întocmai.

    ecologic: Are Uniunea Europeană capacităţi de reciclare suficiente pentru preluarea deşeurilor reciclabile generate la nivel european? Care sunt domeniile deficitare?

    Virginijus Sinkevičius: În acest sens, COVID-19 a scos la lumină câteva dintre vulnerabilităţile cu care ne confruntăm, motiv pentru care lanţurile de aprovizionare trebuie examinate mai atent şi sunt necesare eforturi suplimentare pentru diversificare şi construirea rezilienţei. Prevenirea acumulării de deşeuri, un nivel mai ridicat de reciclare şi creşterea ratei de utilizare a materiilor prime secundare vor deveni de o importanţă majoră. Aşadar, noile investiţii în reciclare trebuie să contribuie la furnizarea de materii prime secundare strategice.

    Situaţia este într-o continuă evoluţie şi sunt stabilite obiective de reciclare din ce în ce mai ambiţioase pentru a stimula creşterea capacităţii de reciclare la nivelul UE. Construirea unei economii circulare mai robuste este unul dintre pilonii Pactului Ecologic European (European Green Deal) deoarece prezintă un potenţial mai ridicat de activităţi şi locuri de muncă noi, însă mai este mult de lucru, după cum ne-a arătat un studiu recent privind nevoia de investiţii în sectorul deşeurilor şi finanţarea gestionării deşeurilor municipale.

    ecologic: Sunt prevăzute programe de finanţare pentru crearea de către societăţi comerciale private a unor infrastructuri de colectare şi a unor staţii de staţii de sortare a deşeurilor municipale sau această activitate revine în exclusivitate autorităţilor publice locale?

    Virginijus Sinkevičius: Fondurile UE pentru următoarea perioadă de programare 2021-2027 prevăd finanţare pentru instalaţiile de colectare selectivă şi sortare a deşeurilor municipale. România trebuie să continue dezvoltarea sistemului de proiecte de gestionare integrată a deşeurilor la nivel judeţean, administrate de asociaţiile municipale. Dar aceste fonduri nu urmăresc să finanţeze nivelurile inferioare în ierarhia deşeurilor, cum ar fi depozitarea sau incinerarea deşeurilor.

    InvestEU şi BEI oferă oportunităţi suplimentare de investiţii în scheme şi proiecte de infrastructură concepute pentru colectarea selec