3.6 C
Bucharest
Tuesday, March 9, 2021

Virginijus Sinkevičius: „Construirea unei economii circulare robuste este unul dintre pilonii Pactului Ecologic European“

Uniunea Europeană vrea să aibă în următorii ani o economie modernă, competitivă şi eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care creşterea economică va fi decuplată de utilizarea resurselor, iar emisiile de gaze cu efect de seră vor ajunge la zero net până în anul 2050. Reciclarea deşeurilor văzută ca resursă şi noua strategie din domeniul biodiversităţii sunt elementele-cheie ale acestei transformări. Despre locul pe care îl ocupă România în aceste politici, despre problemele cu care se confruntă ţara noastră, dar şi despre sprijinul pe care Uniunea Europeană ni-l poate oferi am vorbit cu Virginijus Sinkevičius, comisarul european pentru Mediu, Oceane şi Pescuit.● ecologic

ecologic: Domnule comisar, după cum ştiţi, România a înregistrat o serie de întârzieri în gestionarea deşeurilor municipale. Care sunt din punctul dumneavoastră de vedere problemele majore ale ţării în acest domeniu?

Virginijus Sinkevičius, comisarul european pentru Mediu, Oceane şi Pescuit, sursa foto: Comisia Europeană

Virginijus Sinkevičius, comisarul european pentru Mediu, Oceane şi Pescuit: Tratarea deşeurilor ca resursă este esenţială pentru tranziţia spre o economie mai circulară. Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor este de asemenea necesară şi pentru protejarea sănătăţii umane şi a mediul. Printre cele mai importante provocări identificate în România se numără infrastructura de colectare selectivă subdimensionată, nivelul scăzut de reciclare a deşeurilor municipale şi ratele ridicate de depozitare a deşeurilor, absenţa instrumentelor necesare pentru a evita depozitarea deşeurilor şi necesitatea găsirii de soluţii de conformare pentru depozitele de deşeuri care nu îndeplinesc standardele. În anul 2018 Curtea Europeană de Justiţie s-a pronunţat împotriva României pentru nerespectarea Directivei privind depozitele de deşeuri.

Câteva schimbări semnificative ar putea avea un impact major. Profiturile şi locurile de muncă rezultate din activităţile de gestionare modernă a deşeurilor nu sunt rezervate doar companiilor care activează în acest domeniu, ci se propagă de-a lungul întregului lanţ valoric, inclusiv la nivelul IMM-urilor care dezvoltă produse noi din materiale secundare. Per ansamblu, acest sector reprezintă o sursă de locuri de muncă sigure la nivel local pentru toate tipurile de pregătire şi de competenţe.

Însă multe dintre aceste probleme nu se regăsesc doar în România, motiv pentru care Comisia îşi intensifică eforturile de dezvoltare a economiei circulare. Serviciile pe care le coordonează sunt pregătite să ofere sprijin României, la fel cum sprijinim toate statele membre care se confruntă cu provocări în acest domeniu. O dată la fiecare doi ani, Evaluarea de către Comisia Europeană a punerii în aplicare a politicilor de mediu (EIR) contribuie la identificarea lacunelor în implementarea acquis-ului de mediu al UE.

Asistenţa tehnică este şi va continua să fie disponibilă şi în următoarea perioadă de programare. Încurajez autorităţile să valorifice diferitele oportunităţi prezentate de Programele Operaţionale, în special în ceea ce priveşte consolidarea capacităţii administrative şi sprijinul oferit prin programul de reforme structurale.

ecologic: În decursul ultimilor ani Comisia Europeană a trimis autorităţilor din ţara noastră o serie de atenţionări şi de recomandări, la care România a trimis unele răspunsuri. Întrucât niciuna dintre acestea nu a fost făcută publică de către autorităţile din România, vă rugăm să ne spuneţi câte astfel de scrisori au fost trimise în ultimii trei ani şi care au fost cele mai importante.

Virginijus Sinkevičius: Fiecare domeniu de politici este important, iar dialogul cu autorităţile române este unul constructiv. În ceea ce priveşte deşeurile, România a fost identificată drept una dintre ţările expuse riscului de a rata obiectivul stabilit pentru anul 2020, şi anume ca 50% din cantitatea de deşeuri municipale să fie pregătită pentru reutilizare şi reciclare. Pentru fiecare dintre ţările aflate în aceeaşi situaţie, Comisia a prezentat anual rapoarte de avertizare care au inclus şi măsuri de îmbunătăţire a sistemului şi proceselor de gestionare a deşeurilor şi de asigurare a respectării legislaţiei comunitare cu privire la deşeuri, raportându-se atât la bunele practici din alte ţări, cât şi la contextul local. Printre aceste măsuri se numără eficientizarea procesului de colectare selectivă pentru a asigura un proces de reciclare de înaltă calitate, conceperea de scheme eficiente de extindere a responsabilităţii producătorilor, instrumente economice – cum ar fi perceperea de taxe pentru depozitarea şi incinerarea deşeurilor – şi îmbunătăţirea calităţii datelor. Aceste rapoarte sunt disponibile pe site-ul Comisiei ec.europa.eu/environment/waste/framework/ early_warning.htm.

Problemele structurale, de guvernanţă şi de infrastructură, aşa cum sunt prezentate în diferitele rapoarte ale Comisiei Europene, sunt cunoscute şi recunoscute la nivel general. Comisia continuă să dialogheze cu autorităţile române cu privire la toate aceste chestiuni.

ecologic: Există posibilitatea ca România să returneze o parte din fondurile europene accesate pentru construirea Sistemelor Integrate de Management al Deşeurilor? Dacă da, când trebuie plătite şi la cât sunt estimate aceste sume?

Virginijus Sinkevičius: România are responsabilitatea de a finaliza proiectele şi de a se asigura că acestea sunt complet operaţionale până în anul 2023. În cazul în care proiectele nu sunt finalizate sau nu sunt complet operaţionale, atunci pot fi într-adevăr aplicate corecţii financiare impuse fie de autorităţile naţionale, fie de Comisia Europeană.

ecologic: Vă rugăm să ne spuneţi care este în prezent situaţia finanţărilor pentru România din Programul Operaţional Infrastructură Mare şi din Fondul de Coeziune în sectorul gestionării deşeurilor.

Virginijus Sinkevičius: Programul Operaţional Infrastructură Mare asigură fonduri de 374 milioane euro pentru sectorul deşeurilor. Aceste fonduri sunt folosite pentru finalizarea a 18 proiecte integrate de gestionare a deşeurilor la nivel judeţean începute în perioada anterioară de programare, 2007-2013. În plus, România pregăteşte un nou proiect integrat de gestionare a deşeurilor pentru judeţul Galaţi. Urmează să fie dezvoltate şi alte proiecte de gestionare a deşeurilor.

Staţia TMB Oradea, judeţul Bihor

ecologic: În cadrul Green Deal Comisia Europeană pune un accent deosebit pe reciclarea deşeurilor văzute ca materii prime secundare. Concret, cum intenţionează Comisia să sprijine industria de reciclare la nivel european? Există programe de finanţare pentru dezvoltarea acestei industrii, pentru construirea de obiective noi?

Virginijus Sinkevičius: Sunt disponibile diferite tipuri de sprijin. La data de 27 mai a.c., Comisia a prezentat o propunere pentru un plan important de redresare pentru Europa. Prin intermediul sprijinului financiar şi de reglementare, care include dublarea componentei de infrastructură sustenabilă din InvestEU, UE va genera investiţii de până la 150 miliarde euro pentru a spori rezilienţa sectoarelor strategice, în special a celor legate de tranziţia ecologică şi digitală. Fondurile de coeziune şi alte investiţii pentru cercetare şi inovare sunt disponibile pentru finanţarea infrastructurii şi a reformelor structurale necesare.

Mai precis, economia circulară este o prioritate pentru politica de coeziune după anul 2021 în cadrul Obiectivului 2 „O Europă mai ecologică, cu emisii reduse de carbon“. După aceea, Statelor Membre le revine sarcina să dezvolte intervenţii pentru finanţarea acelor proiecte care contribuie la atingerea obiectivelor economiei circulare prin propriile programe operaţionale. Aici ar putea fi inclus şi sprijin pentru sectoarele reciclării, însă cu condiţia ca normele privind ajutorul de stat să fie respectate întocmai.

ecologic: Are Uniunea Europeană capacităţi de reciclare suficiente pentru preluarea deşeurilor reciclabile generate la nivel european? Care sunt domeniile deficitare?

Virginijus Sinkevičius: În acest sens, COVID-19 a scos la lumină câteva dintre vulnerabilităţile cu care ne confruntăm, motiv pentru care lanţurile de aprovizionare trebuie examinate mai atent şi sunt necesare eforturi suplimentare pentru diversificare şi construirea rezilienţei. Prevenirea acumulării de deşeuri, un nivel mai ridicat de reciclare şi creşterea ratei de utilizare a materiilor prime secundare vor deveni de o importanţă majoră. Aşadar, noile investiţii în reciclare trebuie să contribuie la furnizarea de materii prime secundare strategice.

Situaţia este într-o continuă evoluţie şi sunt stabilite obiective de reciclare din ce în ce mai ambiţioase pentru a stimula creşterea capacităţii de reciclare la nivelul UE. Construirea unei economii circulare mai robuste este unul dintre pilonii Pactului Ecologic European (European Green Deal) deoarece prezintă un potenţial mai ridicat de activităţi şi locuri de muncă noi, însă mai este mult de lucru, după cum ne-a arătat un studiu recent privind nevoia de investiţii în sectorul deşeurilor şi finanţarea gestionării deşeurilor municipale.

ecologic: Sunt prevăzute programe de finanţare pentru crearea de către societăţi comerciale private a unor infrastructuri de colectare şi a unor staţii de staţii de sortare a deşeurilor municipale sau această activitate revine în exclusivitate autorităţilor publice locale?

Virginijus Sinkevičius: Fondurile UE pentru următoarea perioadă de programare 2021-2027 prevăd finanţare pentru instalaţiile de colectare selectivă şi sortare a deşeurilor municipale. România trebuie să continue dezvoltarea sistemului de proiecte de gestionare integrată a deşeurilor la nivel judeţean, administrate de asociaţiile municipale. Dar aceste fonduri nu urmăresc să finanţeze nivelurile inferioare în ierarhia deşeurilor, cum ar fi depozitarea sau incinerarea deşeurilor.

InvestEU şi BEI oferă oportunităţi suplimentare de investiţii în scheme şi proiecte de infrastructură concepute pentru colectarea selectivă a deşeurilor şi sortarea fracţiilor „curate“. România ar trebui să valorifice la maximum aceste oportunităţi oferite de UE, iar administraţia din ţară trebuie să le promoveze în consecinţă.

ecologic: În contextul actual, incinerarea ar putea fi considerată o soluţie de gestionare a deşeurilor municipale? În ce condiţii?

Virginijus Sinkevičius: Prima sarcină pentru România este să pună în fruntea listei sale de priorităţi prevenirea acumulării de deşeuri, colectarea selectivă, pregătirea pentru reutilizarea şi reciclarea deşeurilor. Este ceea ce noi numim vârful ierarhiei deşeurilor. De fapt, legislaţia UE interzice, ca regulă generală, depozitarea şi incinerarea deşeurilor colectate selectiv în scopul reciclării. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a preveni depozitarea deşeurilor reciclabile, în special a deşeurilor biodegradabile.

În ceea ce priveşte deşeurile nereciclabile, procesele de transformare a deşeurilor în energie sunt preferate depozitării. Planificarea oricăror noi elemente de infrastructură de incinerare trebuie evaluată cu mare atenţie în cadrul procesului general de planificare a gestionării deşeurilor pentru a evita situaţia în care România rămâne blocată la nivelurile inferioare ale ierarhiei deşeurilor şi întârzie realizarea îmbunătăţirilor necesare.

ecologic: În propunerea pentru următorul buget al Uniunii Europene a fost prevăzută o taxă pentru fiecare PET care nu este reciclat. Credeţi că această taxă va rămâne valabilă?

Virginijus Sinkevičius: Propunerile pentru Cadrul financiar multianual 2021-2027 urmăresc o mai bună aliniere a bugetului UE la priorităţile UE, în acest caz, tranziţia către o economie circulară. Resursa proprie bazată pe plastic urmăreşte să vină în completarea Strategiei privind materialele plastice şi oferă un stimulent statelor membre să diminueze cantitatea de deşeuri de ambalaje din plastic şi să intensifice reciclarea acestora, contribuind astfel la atingerea obiectivelor stabilite la nivelul UE. Aceasta va fi direct proporţională cu cantitatea de deşeuri de ambalaje din plastic generată în fiecare stat membru, dar nereciclată. Statele membre vor avea în continuare libertatea de a-şi alege cele mai potrivite măsuri de reducere a cantităţii de deşeuri de ambalaje din plastic nereciclate şi, prin urmare, contribuţia.

ecologic: Raportează România către Comisia Europeană sau către alte instituţii europene toate datele privind ambalajele, echipamentele electrice şi electronice, bateriile puse pe piaţă şi datele privind colectarea şi reciclarea deşeurilor?

Virginijus Sinkevičius: Datele cu privire la deşeuri sunt foarte importante pentru a monitoriza progresul obţinut în atingerea obiectivelor obligatorii ale UE, care asigură tranziţia către o economie mai circulară. România raportează datele cu privire la deşeuri în conformitate cu cerinţele legislaţiei UE. Cu toate acestea, există întârzieri semnificative în comunicarea datelor privind ambalajele şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE). Această problemă trebuie rezolvată.

ecologic: Care este locul României în Strategia în domeniul biodiversităţii lansată recent de Comisia Europeană?

Virginijus Sinkevičius: Noua Strategie din domeniul biodiversităţii va pune în mişcare un deceniu de refacere, cu un Plan cuprinzător de refacere a naturii în care se pune accent pe păduri, terenuri agricole, zone umede, râuri şi oceane. În anul 2021, în urma unei evaluări corespunzătoare a impactului acestora, vom propune obiective de refacere obligatorii din punct de vedere juridic.

Pentru România, acestea vor veni în sprijinul noilor practici durabile aplicate de fermieri, pescari şi silvicultori, dar şi de întreprinderile şi corporaţiile de înaltă tehnologie. Scopul este impulsionarea unei schimbări bazate pe transformare, îmbunătăţirea cunoştinţelor, finanţării şi investiţiilor şi dezvoltarea de noi standarde şi criterii care să permită companiilor şi decidenţilor să identifice impacturile reale şi interdependenţele pe care le au faţă de biodiversitate şi să ia măsuri corective prin aplicarea principiului câştigului net, pentru a da naturii înapoi mai mult decât luăm de la ea.

Toţi avem un rol de jucat în strategie, iar noul cadru de guvernanţă le va permite tuturor să îşi aducă contribuţia. Această abordare bazată pe asumarea în comun a responsabilităţii va ajuta UE să îşi îndeplinească angajamentele în domeniul biodiversităţii într-o manieră deschisă şi participativă.

Consolidarea pe care o avem în vedere în legătură cu Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală va ajuta zonele rurale să facă schimbări structurale, permiţându-le în acelaşi timp să şi îndeplinească obiectivele ambiţioase pe care le stabilim în noile strategii din domeniul biodiversităţii şi cu privire la abordarea „de la fermă la consumator“.

Aştept cu interes o colaborare strânsă între România şi Comisie în aplicarea noii strategii a UE în domeniul biodiversităţii. Autorităţilor naţionale le-a fost rezervat un rol crucial în protejarea şi refacerea patrimoniului nostru natural atât de important.

ecologic: În data de 20 mai a.c., la evenimentul de lansare a Strategiei privind biodiversitatea aţi spus că „Natura este indispensabilă pentru bunăstarea noastră fizică şi mentală, filtrează aerul şi apa, reglează clima şi asigură polenizarea culturilor. Cu toate acestea, acţionăm ca şi cum natura nu are importanţă şi pierdem astfel patrimoniul natural într-un ritm fără precedent“. Dacă ne referim la biodiversitate, credeţi că trebuie să o facem numai prin prisma beneficiilor pe care le aduce speciei umane? Sau credeţi că a venit timpul ca europenii să accepte şi să susţină prin lege dreptul la viaţă şi al celorlalte specii de vieţuitoare care trăiesc în Europa? În acest sens, cum sunt compatibile vânătoarea ca sport, vânătoarea de trofee şi vânătoarea legală cu conceptul de Green Europe?

Sursa foto: Ştefan Matei

Virginijus Sinkevičius: Cele două Directive care privesc protejarea naturii europene se bazează pe principiul conservării şi utilizării durabile a vieţii sălbatice, iar aici este inclusă şi vânătoarea. Acestea stabilesc un cadru de reglementare şi îi garantează sustenabilitatea. Gestionarea şi utilizarea vieţii sălbatice în conformitate cu principiile sustenabilităţii pot reprezenta un stimulent pentru susţinerea protecţiei habitatelor şi speciilor în siturile Natura 2000.

Cu toate acestea, orice tip de vânătoare trebuie să se alinieze întocmai la obiectivele de conservare a zonelor şi să nu conducă la perturbări semnificative ale speciilor pentru care acestea sunt desemnate. Implicarea activă a vânătorilor în gestionarea şi restaurarea siturilor poate avea beneficii atât pentru vânătoare, cât şi pentru conservare.

ecologic: Comisia Europeană a semnalat în mod ultimativ modul dezastruos în care au fost administrate pădurile României în ultimii ani. Aţi cerut Ministerului Mediului din România explicaţii oficiale şi luarea unor măsuri pentru stoparea tăierilor ilegale de arbori. Ce răspuns aţi primit? Şi cum apreciaţi acest răspuns?

Virginijus Sinkevičius: Nu pot intra în detalii cu privire la nici un caz de încălcare a dreptului comunitar aflat în derulare. Ce pot spune însă este faptul că, la fel ca în toate celelalte cazuri de încălcare a legislaţiei UE, Comisia îşi doreşte să vadă că autorităţile din România îşi asumă un angajament real de a găsi soluţii la această situaţie care continuă de ceva vreme şi reprezintă o sursă de preocupări majore. În acest sens, Comisia se aşteaptă ca autorităţile române să pună în aplicare măsuri cu efect pe termen lung şi care au capacitatea de a combate în mod real şi eficient fenomenul exploatării ilegale a pădurilor.●

Publicitate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Publicitate

Cele mai recente știri

Publicitate

Alte articole

Parlamentarii europeni cer un cadru legislativ puternic pentru economia circulară

Trecerea la o economie circulară ar putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 39% și ar...

Încă 17 zimbri au venit să locuiască în Munţii Făgăraş

În noiembrie şi decembrie 2020 Fundaţia Conservation Carpathia a adus în Munţii Făgăraş încă 17 zimbri în două locuri...

Iniţiativă de mediu la final de mandat

Fostul parlamentar USR Mihai Goţiu a anunţat că înainte de finalul mandatului a depus la Senat o propunere legislativă...

8,3 milioane euro pentru protejarea nurcilor

România va primi 8,3 milioane euro fonduri europene pentru protejarea nurcilor. Nurca europeană (Mustela lutreola) a ajuns o prezenţă...

În 2020 Harta Reciclării s-a extins cu 70%

Platforma HartaReciclarii.ro, care permite identificarea punctelor de colectare a deşeurilor reciclabile din România, a inclus în 2020 peste 5.400...

Mai multe articole

Folosim cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență online. Prin acord, acceptați utilizarea cookie-urilor în conformitate cu politica noastră privind cookie-urile.

Privacy Settings saved!
Setările de confidențialitate

Când vizitați orice site web, acesta poate stoca sau prelua informații pe browserul dvs., mai ales sub formă de cookie-uri. Controlează-ți aici serviciile personale de cookie-uri.

Aceste cookie-uri ne permit să numărăm vizitele și sursele de trafic, astfel încât să putem măsura și îmbunătăți performanțele site-ului nostru.

  • _ga
  • _gat
  • _gid

Decline all Services
Accept all Services