Friedrich Merz a promis că va pune creșterea economică mai presus de orice alte preocupări

Câştigătorii alegerilor din Germania, Alianţa Creştin-Democrată (CDU-CSU) vor avea o influenţă uriaşă asupra politicilor europene. Germania este cea mai puternică economie a Uniunii şi cel mai mare contributor la bugetul acesteia, astfel încât ea are un cuvânt greu şi în politicile de mediu ale Europei, mai ales în această perioadă în care europenii se arată din ce în ce mai preocupaţi de bunăstarea lor decât de cea a planetei. Friedrich Merz, președintele Uniunii Creștin-Democrate și viitorul cancelar al Germaniei, a promis printre altele că va pune creșterea economică mai presus de orice alte preocupări.

La cârma Germaniei vine acum un rebel. Născut în 11 noiembrie 1955, în Sauerland, o regiune rurală, muntoasă a Germaniei de Vest, Friedrich Merz se descrie ca fiind în tinereţe „un student mai puţin spectaculos, un fumător şi băutor timpuriu, predispus la problemele disciplinare“.

În ciuda acestei naturi rebele, el a fost influențat de cultura conservatoare și s-a alăturat Uniunii Creștin-Democrate de centru-dreapta încă din liceu. După ce a servit o scurtă perioadă în armată, a mers la universitate în Bonn, pe atunci capitala Germaniei de Vest, unde a studiat dreptul. A devenit membru conservator al Parlamentului European în 1989, anul în care a căzut Zidul Berlinului. Cinci ani mai târziu a fost ales în Bundestag-ul german, unde a dezvoltat o relație strânsă cu Wolfgang Schäuble, un susținător ferm al integrării în Uniunea Europeană. Sub tutela lui Schäuble, Merz a avut o puternică ascensiune politică și a fost considerat un posibil candidat pentru funcţia de cancelar, ascensiune care s-a încheiat însă brusc în 2002, când a pierdut o luptă pentru putere cu Angela Merkel.

Nemaiavând niciun rol în CDU sub conducerea lui Merkel, Merz s-a retras din prima linie a politicii și, un an mai târziu, a părăsit Bundestag-ul pentru a lucra ca avocat corporativ, preluând conducerea Atlantik-Brücke, un grup de lobby care susține legăturile transatlantice. Între timp, protejata lui Merkel, Ursula von der Leyen a ajuns ministru al apărării în Germania şi apoi preşedinte al Comisiei Europene.

Timp de peste un deceniu în sectorul privat, Merz a făcut parte dintr-o serie de consilii corporative și a fost manager de active la BlackRock timp de 4 ani, o perioadă pe care o consideră printre cele mai fericite din viața sa, potrivit biografului Resing. Cert este că în această perioadă el a devenit şi multimilionar.

Demisia lui Merkel din funcția de lider al CDU în 2018 a fost văzută de Friedrich Merz ca o oportunitate de a reveni în politică. Pe fondul ascensiunii partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) și a pierderii în 2021 a alegerilor în fața Partidului Social Democrat (SPD) al lui Olaf Scholz, Merz a propus o virare a CDU brusc spre partea dreaptă a eşicherului politic. Partidul, în căutarea reinventării după 16 ani de Merkel, l-a ales președinte la începutul anului 2022.

Bogăția și asocierea lui Merz cu BlackRock sunt adesea privite cu suspiciune de cetăţenii Germaniei. Cu toate acestea, el şi-a păstrat imaginea de rebel. La 50 de ani și-a îndeplinit un vis de o viață obținând licența de pilot. Deţine un avion bimotor Diamond DA62, cu plăcuță de înmatriculare personalizată, evaluat la mai mult de 1.400.000 dolari, cu care se deplasează de obicei pe distanţe lungi și pe care îl pilotează singur.

Friedrich Merz are reputația de a fi impulsiv și predispus la a lua decizii populiste, în special când vine vorba de migrație. Apărătorii săi spun că îşi asumă riscuri şi nu se sperie de dezbateri, oricât de dificile ar fi ele.

Noul cancelar și politica climatică a UE

Friedrich Merz şi-a arătat în numeroase rânduri îngrijorarea impactului politicii climatice asupra afacerilor şi a promis că va pune „creșterea economică mai presus de orice alte preocupări“.

Conform publicaţiei Politico, în luna ianuarie a.c. Merz a fost cel care i-a convins pe liderii de centru dreapta din întreg blocul comunitar, inclusiv pe Ursula von der Leyen, să revină asupra unor „decizii verzi“. Împreună cu Donald Tusk și Emmanuel Macron, el s-a arătat atunci „profund îngrijorat de efectul politicii ecologice asupra producției industriale“.

În aceste condiţii, extinderea schemei UE de tarifare a emisiilor de carbon pentru acoperirea tuturor emisiilor de transport rutier și de încălzire a locuințelor şi interdicţia producţiei de maşini cu combustie internă din anul 2035 ar putea fi modificate cât de curând. În plus, ca şi Olaf Scholz, Friedrich Merz vrea să amâne regulile cheie de raportare a sustenabilității corporative la o dată cât mai îndepărtată.

Şi în politica energetică a Germaniei este de aşteptat o schimbare de atitudine chiar şi în ceea ce priveşte energia nucleară. Deşi Germania şi-a închis toate cele 36 reactoare nucleare, noua conducere a ţării ar putea ajuta celelate ţări pro-atomice, cum este Franţa, să convingă Bruxelles-ul cu privire la acceptarea energiei atomice ca fiind regenerabilă.

Este aproape sigur acum că Germania va sprijini un proiect de lege de simplificare „omnibus“ pentru regulile verzi, o propunere pe care Comisia Europeană ar trebui să o lanseze pe 26 februarie a.c.

Victoria lui Merz înseamnă şi că Grupul Popular European de Centru-Dreapta, care domină Parlamentul European și este familia politică a lui Merz, are din nou un aliat puternic în cea mai mare economie a UE. Deja, PPE a făcut eforturi puternice pentru a diminua regulile impuse de Uniunea Europeană împotriva defrișărilor.

Coabitarea dintre Merz şi Ursula Von der Leyen va fi dacă nu imposibilă cu siguranţă una foarte dificilă.

Von der Leyen susține reformele verzi, paritatea de gen și menținerea deschisă a granițele interne ale Europei. Merz, dimpotrivă, este un conservator clasic al Germaniei de Vest, dorește dereglementarea, s-a pronunțat împotriva paritățiide gen în guvern și nu are nicio problemă în a închide granițele Germaniei pentru vecinii săi.

Von der Leyen este, de asemenea, considerată mult mai strictă cu China decât Merz, care s-a opus deciziei sale de a impune tarife pentru vehiculele electrice din China. Pentru ea libera circulație și lipsa controale la frontieră sunt cu adevărat importante, dar pentru Merz introducerea controalelor nu este un subiect tabu.

În timp ce cancelarul Olaf Scholz a promis că va reconstrui mai bine, Friedrich Merz promite că va reconstrui Germania în orice fel poate.

Iar mesajul lui Merz este că politica ecologică a mers prea departe – un răspuns atât la problemele industriale ale Germaniei, cât și la ascensiunea Alternativei de extremă-dreaptă pentru Germania sau AfD, care neagă schimbările climatice. Merz a declarat că va decupla ministerul economiei de cel al climei, pe care Verzii îl conduc în prezent.

În continuare, eforturile de combatere a încălzirii globale vor fi „subordonate“ creșterii economice, a spus Merz. Pe parcursul campaniei, liderul conservator a legat în mod repetat problemele economice ale Germaniei de politica climatică, concentrându-se în special pe povara birocratică. În opinia sa, criza economiei germane nu se datorează politicilor climatice, ci este cauzată de schimbările bruște ale prețurilor la energie, schimbări cauzate de războiul Moscovei în Ucraina.

Marii perdanți ai alegerilor din Germania au fost Verzii. Politologul Anneli Ute Gabanyi a explicat pentru Adevărul de ce s-a ajuns la această situație: „Decizia anunțată de liderii CDU-CSU de a evita să facă o coaliție cu partidul Verzilor este firească. În guvernarea «semafor» anterioară, Verzii au impus o serie de măsuri ecologiste duse la extrem, care i-au înfuriat teribil pe germani. Oamenii s-au săturat să li se spună până și ce să mănânce, cât să mănânce, cât să aibă temperatura în case, mai ales că Germania a ajuns într-o criză energetică. Verzii sunt și ei la originea acestei crize, după ce au presat țara să-și închidă centralele nucleare într-un moment în care Rusia tăiase Germaniei gazele. Un guvern din care ar fi făcut parte Verzii i-ar fi înfuriat pe germanii care oricum au suferit enorm din cauza prețurilor enorme ale energiei“.• Matei Dumitru