Îndeplinirea obligațiilor de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) este în România o provocare pentru orice organizație de transfer al responsabilității. Cantitățile de deșeuri sunt mici, primăriile care se implică în campaniile de colectare sunt puține, iar colectorii informali influențează negativ piața deșeurilor. Pentru a vedea cum se descurcă o organizație mică de transfer de responsabilitate am stat de vorbă cu George Munteanu, președintele Asociației Green Fort.• ecologic
ecologic: Sunteți o organizație de preluare a responsabilității relativ tânără. Care sunt principalele concluzii după acest prim an de activitate?
George Munteanu, președintele Asociației Green Fort: Da, echipa Green Fort a intrat recent pe piața preluării de responsabilitate a deșeurilor de echipamente electrice și electronice din România. Suntem prezenți la nivel național și preluăm responsabilitatea pentru toate categoriile de deșeuri electrice și e-lectronice. Data de licențiere a asociației a fost în oc- tombrie 2020, iar activitatea efectivă am început-o de la 1 ianuarie 2021, până acum reușind să avem 35 de beneficiari care au introdus pe piață 1.523.140 kilograme deșeuri electrice și electronice.
Problemele cu care ne-am confruntat în acest prim an au apărut încă din momentul în care am început semnarea primelor contracte de preluare de responsabilitate. Am fost uimiți să constatăm că după a-proape 17 ani de când conceptul EPR (Extended Producer Responsibility) a fost preluat și în România, mai pot exista producători și importatori de echipamente electrice și electronice care fie nu conștientizează existența obligațiilor ce derivă din EPR, fie încearcă să spună că nu știu. Și își desfășoară activitățile în continuare, fiindcă nimeni nu le condiționează activitatea de îndeplinirea acestor obligații legale. Ei își înființează societatea doar pe baza unui cod CAEN, în general de import-export cu amănuntul, și cred că asta este suficient pentru a-și vinde produsele. Eu cred că pe baza acestor coduri CAEN ar trebui să fie informați de obligațiile specifice de mediu care le revin. Dar ei efectiv nu știu.
De exemplu, eu am trimis o notificare către câțiva importatori de panouri electrice. Deși sunt acreditați de Agenția Fondului pentru Mediu, mi-au răspuns uimiți că nu știau că au această obligație. Întrebarea pe care mi-o pun eu este: cum închid situațiile pe lunile din trecut? Desigur, poate fi ridicată și problema lipsei de implicare la nivelul AFM, care în loc să desfășoare campanii de informare în rândul profesioniștilor preferă să se bazeze exclusiv pe rolul coercitiv și să intervină cu sancțiuni atunci când obligațiile nu sunt respectate.
ecologic: Și ce faceți în această situație?
George Munteanu: În această situație le propunem o colaborare, asigurându-le pentru început consultanța de care au nevoie pentru a intra în rândul producătorilor și distribuitorilor europeni de echipamente electrice și electronice (EEE). Încercăm să le explicăm că OUG nr. 5/2015 impune producătorilor niște obligații: înregistrarea companiei în Registrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului ca producător de EEE, obținerea unui număr de înregistrare, comunicarea numerelor de înregistrare în rețelele de distribuție prin care sunt comercializate EEE, raportarea și declararea lunară a cantităților de EEE puse pe piață, întocmirea declarației lunare către AFM privind EEE puse pe piață, realizarea ratelor minime de colectare în mod individual sau prin afilierea la o organizație colectivă și așa mai departe.
Este adevărat că cei mai mulți înțeleg această conformare, dar sunt și alții care doar se prefac că nu știu de ea și merg pe ideea că atunci când li se va imputa prejudiciul vor decide să intre în insolvență.
Totodată, sunt multe afaceri mici care încep cu gânduri mari și nu iau în calcul toate cheltuielile. Vă dau ca exemplu o afacere de familie a unor pensionari electroniști care au început să importe diferite aparate despre care au crezut că vor fi utile în România. Au început să le vândă și după un an de zile s-au trezit că mai au și alte obligații în afară de plata TVA și a impozitelor. Au aflat de aceste lucruri de la un consultant pe teme de ambalaje, nu de la altcineva.
ecologic: Credeți că sunt mulți cei care nu se înscriu în registrul special al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului?
George Munteanu: O apreciere foarte precisă nu poate să vină decât din partea Agenției, dar din câte am văzut eu în acest an de activitate, cred că sunt destul de mulți. Și nu este normal, fiindcă primul lucru pe care trebuie să îl facă un importator este să se înscrie la Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), unde există acel registru. Și în acel moment are două variante: să își îndeplinească obligațiile în nume propriu (situație foarte rară atât în România, cât și în UE) sau printr-o organizație de transfer de responsabilitate (OTR). Dar din păcate, aceștia nu merg la ANPM. Marea problemă este: cine le spune că trebuie să meargă la ANPM? Aceasta este prima problemă și cred că poate fi rezolvată foarte simplu.
ecologic: În privința colectării deșeurilor de echipamente electrice și electronice, cu ce probleme v-ați confruntat în acest an?
George Munteanu: Noi lucrăm prin profesioniști, colectori și transportatori autorizați, oferindu-le adaosul necesar pentru echilibrul financiar, pentru stimularea activității lor.
Zona de campanii de colectare am dezvoltat-o de la început prin acorduri de parteneriat între colector, UAT și organizația noastră. La început am vizat trei județe: Ilfov, Giurgiu și Mureș. Am demarat campanii în 20 de localități, care au crescut ca număr de la începutul anului 2022 cu aproximativ 50%. Și suntem într-o continuă expansiune odată cu dezvoltarea sistemului nostru de colectare. Rezultatele acestor campanii diferă, fiindcă sunt primării dispuse să își îndeplinească obligațiile legale, dar sunt și primării care nu înțeleg importanța colectării DEEE și fie le ignoră total, fie le tratează doar ca pe niște obligații, le bifează și atât.
ecologic: Aveți un exemplu de bună colaborare cu o primărie?
George Munteanu: Da, avem în toată zona județului Mureș. Cu cei de aici am avut o experiență frumoasă de la semnarea acordului și până la materializarea lui propriu-zisă. Totul a decurs extrem de simplu. Am fost la primărie, am spus cu ce ne ocupăm, că încercăm să stimulăm legătura autorităților locale cu cetățenii pentru îndeplinirea obligațiilor ce revin primăriilor. Și astfel am început o colaborare: noi le-am furnizat materialele de informare pentru mediatizarea acestor campanii, iar ei s-au ocupat de informarea cetățenilor prin canalele proprii, iar canalul care funcționează cel mai bine este pagina de Facebook a primăriei. La Sovata s-a implicat și Inspectoratul pentru Situații de Urgență, ceea ce mi s-a părut extraordinar. Angajații au fost înștiințați că există această campanie, iar ei și-au sunat prietenii. Fiind vorba de o comunitate destul de mică, de 10.000 de locuitori, campania a decurs exemplar.
ecologic: Oamenii cer ceva în schimbul aparatelor vechi pe care le predau?
George Munteanu: În zona Mureș nu cer, chiar sunt bucuroși că au unde să le aducă. Dar în Mureș există o specificitate aș putea spune, fiindcă aici nu sunt fluxuri clandestine de deșeuri, nu umblă pe stradă grupuri de indivizi care strigă că strâng fier vechi, televizoare și moloz, ca în alte părți. În zona Bucureștiului trec şi de trei ori pe zi.
În partea de nord a țării primăriile nu permit asemenea activități și astfel populația se poate debarasa de lucruri printr-un sistem girat de primărie, de unitatea administrativ-teritorială, iar lumea este mulțumită că are cum să scape de aceste deşeuri. În partea de sud a țării este mult mai greu fiindcă autoritățile, poliția și poliția locală acceptă această activitate ilegală. Este inadmisibil să vezi grupuri de indivizi care umblă zilnic strigând că vor să cumpere fier vechi sau să care moloz. În București îi vezi și de trei ori pe zi trecând nestingheriți pe lângă echipajele de poliție. După părerea mea fluxurile clandestine sunt marea problemă în gestionarea deșeurilor.
Este extrem de grav ce se întâmplă pentru că până la urmă aceste fluxuri clandestine nu urmăresc decât obținerea de bani din vânzarea fracțiilor pozitive a fierului, cuprului și a altor materiale. Fracțiile negative poluante sunt fie arse, fie abandonate pur și simplu în diverse zone departe de ochii lumii, pe malul unui râu sau la marginea unei păduri, unde vedem carcase de televizoare, de frigidere sau de alte echipamente vechi. Aici este marea problemă. Această poluare ne afectează tuturor viața.
ecologic: Care este experiența dumneavoastră cu colectorii autorizați?
George Munteanu: Sunt dezechilibre în piață, dar până la urmă aceasta este reglată de cerere și ofertă. În momentul în care trebuie îndeplinite obligații și sunt mulți bani aruncați în piață de către OTR-uri, atunci și colectorii cresc tarifele.
O componentă importantă privind bunele practici este pentru noi implicarea societății de salubrizare care deservește localitatea în colectarea DEEE. Acest lucru se poate face ușor prin cooptarea angajaţilor din salubritate, deoarece campaniile se desfășoară în general în zilele de vineri, sâmbătă și duminică, iar încărcătorii sunt importanți deoarece cunosc gospodăriile din zona respectivă.
Acum am văzut că Ministerul Mediului a lansat campania națională „Curățăm România!“, ceea ce mi se pare un lucru extraordinar, fiindcă această campanie ar putea contribui foarte mult la atingerea obiectivelor de colectare și reciclare. Depinde însă cum va fi pusă în practică. Pentru că dacă nu va coborî la nivelul UAT-urilor, la nivel de comună, la nivel de primar, efectele ei vor fi ca inexistente.
ecologic: Ce v-ați propus să faceți în continuare?
George Munteanu: În prezent Green Fort înregistrează o creștere a încasărilor și a numărului de parteneri, dar și o dublare a cantităților de deșeuri colectate care ne îndreptățește să spunem că ne vom îndeplini ușor obligațiile ce ne revin. Încercăm să venim continuu cu oferte pentru primari, fiindcă din punctul nostru de vedere primarii sunt elementul-cheie în acest domeniu.
În cadrul colaborării noi oferim primăriilor recipiente speciale pentru colectarea deșeurilor electrice și electronice. Aceste recipiente sunt confecționate din lemn reciclat și pot fi folosite ca masă de scris pentru cetățenii care au de completat formulare, iar în partea inferioară se pot depune deșeurile electrice mici aduse de ei. Noi le producem și le punem la dispoziția primăriilor în baza acordului de parteneriat.
Lucrăm cu UAT-uri de la 3.000 de locuitori până la localități mai mari, ca Sovata și Sighișoara. În partea de sud a țării avem Giurgiu, multe localități din Ilfov, dar trebuie să spun că în zona aceasta folosim de două ori mai multe resurse pentru mediatizare, campanii cu tombole și stimulare financiară, dar colectăm o cantitate destul de mică de deșeuri.
Suntem optimiști însă că lucrurile vor începe să se îmbunătățească pe măsură ce oamenii încep să conștientizeze că atât noi, cât și copiii noștri avem doar un mediu în care putem trăi, același pentru toți, și de care trebuie să avem mai multă grijă decât în ultimii ani, dacă dorim ca şi viitoarele generaţii să se bucure de un mediu curat.
