Guvernele lumii au încercat «îndulcirea»
temutului raport al IPCC

Experții ONU în schimbări climatice lucrează la raportul care va fi baza negocierilor la COP26. Observațiile guvernelor sunt binevenite, iar dacă sunt validate științific sunt integrate în varianta finală. O imensă scurgere de informații dovedește însă că unele țări vor să modifice raportul astfel încât să le slujească interesele. •Irina Tomșa

Oinvestigație jurnalistică a scos recent la iveală o scur­gere de informații constând în peste 32.000 de co­men­tarii trimise de guverne și companii experților care elaborează noul raport ONU despre combaterea schim­bă­rile climatice.
Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (In­ter­governmental Panel on Climate Change, IPCC), organismul știin­țific de resort al ONU, realizează acest tip de rapoarte o dată la șase sau șapte ani pentru a îndruma guvernele cu privire la ac­ți­unile potrivite de combatere a crizei climatice. Documentul re­cent elaborat va avea un rol crucial la negocierile ce vor avea loc în noiembrie a.c. la summitul COP26 de la Glasgow. Puterea de influență a rapoartelor IPCC este dată și de faptul că toate gu­ver­nele și părțile interesate pot veni cu observații care, dacă sunt fun­da­mentate științific, pot fi integrate în raport.
Jurnaliștii BBC au citit comentariile guvernelor, în marea lor ma­jo­ri­tate constructive, concepute pentru a îmbunătăți calitatea raportului final. Dar jurnaliștii de la Unearthed, echipa de investigații a organizației Greenpeace din Marea Britanie, au intrat în posesia cache-ul cu mesajele nepublicate și le-au trimis la BBC News.
Pe baza acestor informații, BBC News a publicat un articol care arată că mai multe țări încearcă să modifice raportul. Este un imens „lobby“ care naște semne de întrebare în legătură cu con­fe­rin­ța COP26. Potrivit propriilor lor comentarii „scurse“ în presă, numeroase guverne resping măsurile recomandate de ex­per­ții ONU, deși peste câteva zile li se va cere la summit să-și asu­me an­ga­ja­mente ferme pentru combaterea schimbărilor climatice.

Problema combustibililor fosili să nu fie considerată ardentă

„Formulări ca «nevoia de acțiuni urgente și accelerate de reducere pe toate palierele» trebuie eliminate din raport“, a cerut un consultant din ministerul petrolului al Arabiei Saudite. Un ofi­cial al guvernului australian a spus că refuză concluzia IPCC conform căreia trebuie închise centralele energetice pe bază de căr­bune. Arabia Saudită este unul dintre principalii producători de petrol, iar Australia este unul dintre cei mai mari exportatori de cărbune din lume.
Un specialist de rang înalt de la Institutul central de cercetări pri­vind mineritul și combustibilii din India a declarat că e nevoie de ener­gie la preț accesibil și a spus: „cărbunele va rămâne la baza pro­duc­ției energetice în următoarele decenii, pentru dezvoltarea eco­no­mică sustenabilă a țării“. India este al doilea cel mai mare con­su­mator mondial de cărbune.
Arabia Saudită, China, Australia și Japonia, mari producători și con­su­matori de combustibili fosili, precum și OPEC (organizația sta­te­lor producătoare de petrol) au declarat că susțin captarea și sto­ca­rea carbonului sub pământ (carbon capture and sto­rage, CCS). Deși este vorba despre tehnologii emergente și costisitoare, a­depții lor spun că CCS ar putea reduce mult emisiile produse de arderea combustibililor fosili în termocentrale și în unele sec­toa­re industriale.
Arabia Saudită, cel mai mare exportator mondial de petrol, a cerut experților IPCC să șteargă din raport concluzia că „eforturile de decarbonizare a sistemelor energetice trebuie să se concentreze pe trecerea rapidă la surse cu zero carbon și pe eliminarea activă, în etape, a combustibililor fosili“. Concluzia a fost de asemenea con­tes­tată de Argentina, Norvegia și OPEC. Norvegia a spus că IPCC trebuie să accepte CSS ca posibil instrument de reducere a emi­siilor generate de combustibilii fosili.
Propunerea de raport admite că tehnologiile CCS ar putea avea un rol în viitor, dar precizează că există incertitudini cu pri­vire la fezabilitatea lor și e neclar în ce măsură ar contribui la în­de­plinirea obiectivelor din Acordul de la Paris.
Australia a vrut să se șteargă din raport trimiterea către o a­na­liză a rolului lobbiștilor în diminuarea acțiunilor climatice din Aus­tralia și SUA. OPEC a solicitat să se elimine fraza „activismul de lobby, protejarea modelelor de business bazate pe extragerea ren­tei [în care se implică actori politici ce primesc direct sau in­di­rect anumite beneficii, n. red.] ce împiedică acțiunea politică“.
Contactați de BBC News, reprezentanții IPCC au explicat că observațiile guvernelor și altor părți interesate sunt foarte im­por­tante: cu cât rapoartele sunt mai dezbătute, cu atât mai puternice vor fi dovezile în final, deoarece se vor include mai multe argumente ce vor fi articulate pe baza celor mai solide studii științifice. Însă me­sajele care fac doar lobby și nu au fundament științific nu sunt in­te­grate în rapoartele IPCC.
Organizația Națiunilor Unite a primit în 2007 Premiul Nobel pen­tru activitatea IPCC în științe climatice și pentru rolul său de­ter­minant în eforturile de combatere a schimbărilor climatice.

Consumul de carne e sănătos pentru Brazilia și Australia

Raportul spune că o alimentație bazată preponderent pe vege­ta­le poate scădea cu până la 50% emisiile de gaze cu efect de se­ră com­pa­rativ cu regimul alimentar mediu vestic. Brazilia a decla­rat că afir­mația este incorectă, iar Brazilia că pers­pec­tiva e greșită.
De la înălțimea poziției lor în topul mondial al pro­ducătorilor de carne, cele două țări au cerut ex­per­ților IPCC să taie re­co­man­dă­rile privind creș­te­rea con­­sumului de pro­du­se ve­ge­tale și pasajele în care car­nea de vită este ca­li­fi­cată drept a­­li­ment care ge­ne­rea­ză mari de emi­sii de carbon („high carbon food“).
Argentina a cerut să fie scoa­se și reco­man­dările pri­vind ta­xa­rea cărnii ro­șii și „Lunea fără carne“, pro­pu­ne­rea prin care autorii ra­por­tului îndeamnă oamenii să uite de carne o zi pe săp­tămână. Într-un mesaj către IPCC, țara a susținut că există do­vezi potrivit cărora și o alimentație bazată pe consumul de car­ne poate să reducă emisiile de carbon.
Brazilia a spus că „alimentația bazată pe produse vegetale nu ga­ran­tează în sine reducerea sau controlul emisiilor aferente“ și că dez­ba­terea ar trebui să se concentreze mai degrabă pe niveluri­le de emisii ale diverselor sisteme de producție decât pe tipurile de ali­mente. Țara a înregistrat în ultima vreme o creștere a de­fri­șă­ri­lor devastatoare pentru suprafețe imense din Amazonia și alte zone, dar a negat afirmația din raport care spune că aceasta este con­secința schimbărilor legislative operate de guvern.

Țări bogate care nu vor să dea bani celor sărace

Mai multe comentarii ale Elveției au solicitat modificarea pa­sa­je­lor din raport care spun că țările în curs de dezvoltare au nevoie de ajutor financiar din partea statelor bogate pentru îndeplinirea o­biec­tivelor de reducere a emisiilor.
La conferința privind schimbările climatice desfășurată la Co­pen­haga în 2009 s-a stabilit ca până în 2020 țările dezvoltate să con­tri­buie anual cu 100 miliarde USD la finanțarea combaterii schim­bărilor climatice în țările în curs de dezvoltare, ceea ce nu s-a întâmplat.
În comentariile trimise echipei IPCC, Australia a spus că an­ga­ja­men­tele climatice ale țărilor în curs de dezvoltare nu de­pind în totalitate de finanțări externe și că mențiunea re­fe­ri­toare la lipsa unor promisiuni credibile de finanțare este „un comentariu subiectiv“.
Contactat de BBC, Biroul federal pentru mediu al Elveției a de­cla­rat că „finanțarea climatică este un instrument esențial pentru creș­terea ambițiilor climatice, dar nu singurul relevant“. Iar în caz că dorința de eschivare nu era destul de evidentă, a adăugat că „Elveția consideră că toate părțile semnatare ale Acordului de la Paris care au capacitatea de a face acest lucru trebuie să ofere sprijin celor care au nevoie de astfel de sprijin“.

Puneți mai mult roz la partea cu energia nucleară!

Unele țări, multe din estul Europei, au spus că ra­por­tul trebuie să fie mai pozitiv în privința ro­lului pe care energia nucleară îl poate avea în atingerea obiectivelor climatice.
Mesajele din Cehia, Polonia și Slova­cia au cri­ticat tabelul care arată că dintre cele 17 obiective de dezvoltare suste­nabilă de pe agenda ONU energia nucleară contribuie la unul singur, spu­nând că de fapt poate ajuta la îndeplinirea celor mai multe obiective.
India a împins critica și mai departe, comentând că „aproape toate capitolele conțin pre­ju­decăți despre energia nucleară“, care este o „teh­nologie consacrată“, și beneficiază de „o bună susținere politică, excepție făcând câteva țări“.