Ministerul Mediului a pornit o acţiune concentrată de schimbare a modului în care se face gestionarea deşeurilor municipale la nivel local, o iniţiativă care include finanţări pentru realizarea unor infrastructuri de colectare, dar şi controale din partea Gărzii Naţionale de Mediu. Pentru a afla ce se aşteaptă de la autorităţile publice locale am vorbit cu ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tánczos Barna.● ecologic
ecologic: Care sunt soluţiile care consideraţi că trebuie implementate urgent la nivel local pentru soluţionarea problemei deşeurilor?
Tánczos Barna, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor: Lucrul cel mai important, elementar în orice ţară europeană, este existenţa contractelor de salubritate care să asigure colectarea selectivă a deşeurilor menajere pe patru sau cinci fracţii astfel încât devierea de la groapă să fie din ce în ce mai mare.
De asemenea, este foarte importantă crearea logisticii necesare pentru tratarea deşeurilor colectate şi sortarea acestora în vederea devierii de la groapă, iar în această categorie intră şi soluţiile pentru biomasă astfel încât deşeurile să nu mai ajungă pe platformele de depozitare sau să fie depuse numai în cantităţi foarte mici.
Un alt lucru la fel de important este crearea a unor platforme unde să poată fi depozitate deşeurile, altele decât cele menajere. Aici Ministerul Mediului va veni prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) şi prin Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) în sprijinul autorităţilor locale cu finanţarea construirii acelor platforme unde vor fi depozitate voluntar deşeurile voluminoase, deşeurile din construcţii, biomasa, deşeurile de aparate electrocasnice, cauciucuri, toate acele deşeuri care provin din gospodării, din curţile şi apartamentele oamenilor. Aceste platforme de depozitare voluntară trebuie să fie la o distanţă relativ mică faţă de gospodării astfel încât în 5-10 minute orice cetăţean să poată ajunge la o asemenea platformă şi să depoziteze deşeurile care nu pot fi duse la celelalte containere de colectare.
ecologic: Puteţi să daţi câteva exemple de bune practici ale autorităţilor publice locale?
Tánczos Barna: De curând am avut o întâlnire cu conducerea judeţului Covasna şi în această discuţie mi s-au prezentat două cifre referitoare la procentajul de deviere de la depozitare în municipiile Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc. Ambele depăşesc 35%. Şi municipiul Oradea are un randament foarte mare şi o eficienţă foarte bună atât la devierea de la depozitare, cât şi în tot ce priveşte managementul deşeurilor. Acestea sunt doar două exemple, dar sunt şi altele, cum ar fi proiectele-pilot unde sunt implementate sisteme inteligente de cântărire a deşeurilor şi de colectare separată a acestora pe mai multe fracţii.
Cel mai important lucru este implicarea autorităţii publice locale şi a autorităţilor regionale pentru operaţionalizarea Sistemelor de Management Integrat al Deşeurilor, acele soluţii la nivel judeţean, regional şi local prin care să se asigure colectarea selectivă, devierea de la groapă şi readucerea în economie a materiilor prime care rezultă din aceste deşeuri.
ecologic: Cum apreciaţi iniţiativele de educaţie şi de voluntariat pentru strângerea deşeurilor şi ecologizarea unor zone grav afectate de depozitările ilegale?
Tánczos Barna: Cred că toate aceste acţiuni sunt mai mult decât lăudabile şi ar trebui să continue la nivelul întregii ţări. A avut loc în judeţul Dolj o campanie foarte ambiţioasă, la care au participat sute de voluntari în încercarea de a ecologiza anumite zone. În această primăvară au fost de asemenea foarte multe acţiuni de ecologizare în Transilvania şi în Moldova. Observ că are loc o schimbare pozitivă la nivelul primăriilor. Trebuie să recunosc că au fost şi foarte multe controale din partea Gărzii de Mediu, probabil că şi acest lucru a avut rolul lui. Ceea ce vreau să subliniez este că fără implicarea autorităţilor publice locale nu se poate schimba nimic în gestionarea deşeurilor municipale în România.
„Marea Debarasare“ este acum singura soluţie de colectare a deşeurilor voluminoase, cât timp nu există încă platforme pentru depozitarea lor. Campaniile pornite la nivel judeţean susţinute de zeci de autorităţi publice locale, de ONG-uri, asociaţii şi organizaţii neguvernamentale ajută foarte mult la conştientizarea problemei deşeurilor. Aceste acţiuni scot din natură gunoaiele aruncate şi totodată aduc în atenţia publicului larg această problemă, pentru că scopul lor principal nu este ecologizarea zonelor poluate, ci conştientizarea publicului şi stoparea poluării cu deşeuri.
Ministerul Mediului va veni alături de primării cu o campanie naţională prin care vom sprijini conştientizarea şi educarea cetăţenilor cu privire la gestionarea deşeurilor. Lucrăm la un program naţional prin care să curăţăm ţara de gunoaiele aruncate prin păduri, pe malurile râurilor, în şanţuri, pe terenurile agricole. Ne dorim să schimbăm faţa României, dar pentru aceasta avem nevoie de o implicare mult mai ambiţioasă atât din partea autorităţilor locale, cât şi din partea structurilor Ministerului Mediului şi a societăţii civile.
ecologic: Vor continua acţiunile de control ale Gărzii Naţionale de Mediu la primării?
Tánczos Barna: Nu numai că vor continua controalele Gărzii de Mediu, dar ele vor fi mult mai multe şi mult mai severe. La primul control se va solicita ecologizarea suprafeţelor pe care sunt depozitate ilegal deşeurile, iar dacă în termenul prevăzut în actul de control solicitarea nu a fost respectată, se vor aplica sancţiunile. Iar aceste sancţiuni nu vor fi mici, ci vor fi de ordinul sutelor de mii de lei.
ecologic: Dacă i-aţi avea acum în faţă pe toţi primarii din România, ce le-aţi spune despre finanţarea verde care urmează? Ce trebuie să ştie?
Tánczos Barna: Aş vrea să ştie că ne preocupă foarte mult dezvoltarea localităţilor şi de aceea le punem la dispoziţie o serie de finanţări.
Unul dintre cele mai importante programe va fi cel de eficienţă energetică a clădirilor publice, unde anul acesta avem un buget de peste un miliard de lei pentru contractare. În program intră toate clădirile din proprietatea autorităţii publice locale: şcoli, spitale, grădiniţe, creşe, sedii de primării, baze sportive, săli de sport şi tot ce este domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale.
Un program la fel de ambiţios este crearea unor reţele naţionale de platforme pentru deşeurile voluminoase şi celelalte tipuri care nu sunt colectate odată cu deşeurile menajere. Prin PNDR vom veni în sprijinul autorităţilor publice locale şi vom completa acele SMID-uri care sunt funcţionale, dar au nevoie de un sprijin financiar pentru eficientizare, pentru extinderea capacităţii sau pentru adaptarea la noile cerinţe legislative şi la noile condiţii impuse de piaţă şi de cantităţile de deşeuri. Vom sprijini şi Programul de Împăduriri astfel încât atât persoanele fizice, cât şi unităţile administrativ-teritoriale să beneficieze de programe pentru împăduriri sau realizarea de perdele forestiere de protecţie. Tot prin PNDR vom finanţa cu un miliard de euro modernizarea actualelor sisteme de gestionare a apei menajere, vom construi reţele noi şi vom investi inclusiv în UAT-uri cu mai puţin de 2.000 de locuitori. Aceste unităţi administrativ-teritoriale nu au beneficiat de ajutor până acum şi le vom oferi 200 milioane euro pentru a finanţa reţele sau sisteme individuale de tratare şi epurare a apelor menajere.●
