3.9 C
Bucharest
Sunday, February 28, 2021

Judeţul Ilfov are un Plan de Gestionare a Deşeurilor care nu include Bucureştiul

De la începutul anului Consiliul Judeţean Ilfov are un Plan de Gestionare a Deşeurilor, un plan care pune accentul pe reciclare şi valorificarea deşeurilor municipale. Cantitatea care va ajunge la depozitare va fi una foarte mică, iar colectarea selectivă se va face pe trei categorii: reciclabile, biodeşeuri şi deşeuri reziduale. Despre acest plan, despre colaborarea cu Primăria Bucureştiului şi despre proiectele din judeţ am vorbit cu Marian Petrache, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov. ● ecologic

ecologic: De curând aţi finalizat Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor în judeţul Ilfov. Care sunt principiile care stau la baza acestui document?

Marian Petrache, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov: La baza acestui plan extrem de important pentru judeţul nostru au stat trei principii: reducerea poluării, gestionarea durabilă a deşeurilor şi transformarea lor în materie primă. Şi, evident, costuri minime plătite de cetăţean pentru serviciul de salubrizare.

ecologic: Cine a realizat acest document, câte dezbateri publice au avut loc pe acest subiect şi care au fost principalele probleme apărute?

Marian Petrache: Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Ilfov (PJGDI) a fost realizat de firma Ramboll. Noi am achiziţionat serviciul de consultanţă prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SICAP). Planul a fost verificat apoi de Jaspers, experţii Comisiei Europene, care s-au angajat să ne acorde asistenţă tehnică pe perioada pregătirii proiectului pentru finanţare europeană.

Sursa foto: Agerpres

PJGDI a fost afişat pe site-ul Consiliului Judeţean Ilfov în luna august a anului trecut şi a fost lansat în consultare publică împreună cu Raportul de Mediu. Punctele de vedere primite au fost îndelung analizate, iar cele relevante au fost introduse de consultant cadrul acestui document. Conform HG nr. 1076 din 2004, în data de 16 ianuarie anul aceasta a fost organizată dezbaterea publică la care au participat aproape 200 de oameni.

Dacă vorbim de probleme, pot să vă spun că nu au fost puţine. Temele lansate de participanţi în dezbaterea publică au fost legate de colectarea selectivă a deşeurilor, de depozitarea deşeurilor pe raza judeţului Ilfov şi de eliminarea finală a deşeurilor prin valorificare energetică conform Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor.

ecologic: Care sunt în prezent principalele provocări pe care trebuie să le depăşiţi?

Marian Petrache: Principalele provocări se referă la obţinerea finanţării din bani europeni şi conştientizarea populaţiei despre avantajele colectării selective.

ecologic: Cum colaboraţi cu Primăria Municipiului Bucureşti? Există sau nu în prezent un plan comun de gestionare a deşeurilor municipale?

Marian Petrache: În acest moment nu există un plan integrat pentru gestionarea deşeurilor municipale în zona Bucureşti – Ilfov. Trebuie să subliniez un aspect extrem de important: legislaţia actuală obligă Consiliul Judeţean Ilfov şi Primăria Bucureşti să aibă planuri proprii de gestionare a deşeurilor municipale.

Noi avem cu Primăria Municipiului Bucureşti o colaborare instituţională în vederea punerii în practică a Planului Naţional pentru Gestionarea Deşeurilor, pentru eliminarea în comun a deşeurilor după ce au fost însă sortate şi tratate.

Sursa foto: Agerpres

ecologic: Am înţeles din discuţiile care au avut loc în Comitetul Naţional pentru Deşeuri că Primăria Capitalei a primit de la consultantul extern nu mai puţin de 19 propuneri de locaţii pentru amplasarea incineratorului, toate în judeţul Ilfov. Aţi fost informaţi cu privire la aceste amplasamente?

Marian Petrache: Realizarea incineratorului revine în sarcina Primăriei Bucureşti, nu a Consiliului Judeţean Ilfov. Locaţiile la care faceţi referire nu au fost comunicate de către PMB, dar acest lucru nu este foarte important.

Referitor la instalaţia de incinerare a deşeurilor municipale punctul de vedere al CJ Ilfov este următorul: în cazul în care Primăria Municipiului Bucureşti va identifica un teren pe raza judeţului Ilfov pentru amplasarea instalaţiei, serviciul de urbanism al Consiliului Judeţean Ilfov va elibera Planul de Urbanism Zonal doar dacă se îndeplinesc două condiţii cumulate. Prima este ca proiectul să aibă toate avizele de mediu care să ateste că incineratorul nu afectează populaţia şi nu are nici un impact negativ semnificativ asupra mediului, iar a doua este ca populaţia localităţii pe raza căreia se află terenul solicitat să se exprime printr-un referendum că este de acord cu acest proiect.

ecologic: Comisia Europeană sprijină realizarea acestui proiect. Cum comentaţi?

Marian Petrache: Jaspers, experţii tehnici ai Comisiei Europene sunt în dialog cu autorităţile locale pentru pregătirea aplicaţiilor de finanţare privind investiţiile prevăzute în Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor. Pentru Consiliul Judeţean Ilfov este vital ca judeţul nostru să acceseze fonduri europene. Acesta este şi motivul pentru care eu am fost la Bruxelles, pentru a discuta despre finanţarea proiectelor majore din judeţ.

ecologic: Ce sumă este pusă de Comisia Europeană la dispoziţia Consiliului Judeţean Ilfov pentru realizarea sistemului de gestionare a deşeurilor?

Marian Petrache: În prezent se realizează un studiu de fezabilitate care stabileşte exact sumele necesare pentru colectarea, transportul şi tratarea deşeurilor conform PJGD. Pentru Ilfov investiţia este estimată la aproximativ 50 milioane euro.

Sursa foto: Agerpres

ecologic: Care este alternativa pe care o aveţi în vedere la incinerarea deşeurilor?

Marian Petrache: Ilfovul are propriul plan pentru gestionarea deşeurilor, care prevede cumpărarea de pubele pentru colectare separată, achiziţionarea de mijloace de transport şi realizarea unor instalaţii de sortare, de tratare a biodeşeurilor şi a deşeurilor reziduale.

ecologic: V-aţi întâlnit la Bruxelles cu oficiali europeni pentru găsirea fondurilor necesare dezvoltării unor proiecte în judeţul Ilfov. Care sunt aceste proiecte şi cum a decurs întâlnirea cu reprezentanţii Comisiei Europene?

Marian Petrache: M-am întâlnit la Bruxelles cu şeful unităţii de dezvoltare pentru România, Carsten Rasmussen, căruia i-am prezentat proiectul Măgurele Science Park pentru care dorim să obţinem susţinere financiară europeană.

Dorim foarte mult ca acest proiect să fie privit şi de partenerii noştri europeni într-o viziune integrată care să includă o reţea de apă şi canalizare, planul de gestionare a deşeurilor de care am vorbit şi un alt plan de mobilitate urbană. Fără toate acestea nu se poate. Este pentru prima oară, cred eu, când oficialii europeni au înţeles exact ce vrem noi să facem şi au fost total de acord, promiţându-ne că ne vor susţine în realizarea acestor proiecte importante pentru judeţul Ilfov.

ecologic: Ce este Măgurele Science Park?

Marian Petrache: Măgurele Science Park va fi cel mai ambiţios parc ştiinţific din sud-estul Europei în termeni de transfer tehnologic de la cel mai puternic laser din lume către cercetare şi mediul de business. Nodul Intermodal va însemna transferul mărfurilor de la un depozit cu cea mai mare capacitate din ţară către aeroport, autostradă şi port.

Măgurele Science Park cuprinde un centru de transfer tehnologic, un centru de inovare şi un muzeu pe care noi l-am numit al viitorului. Centrul de transfer tehnologic va avea o suprafaţă de 4.800 metri pătraţi şi va facilita identificarea şi stabilirea de conexiuni între cercetare şi mediul de afaceri în scopul inovării care evoluează rapid şi nu permite procese lente de evaluare, potrivit abordării specifice mecanismelor clasice de cercetare-dezvoltare.

În cadrul centrului se vor desfăşura activităţi de cercetare de către institutele de cercetare, ale căror rezultate vor fi transferate în mediul economic. Centrul va oferi spaţii spre închiriere, laboratoare experimentale pentru validarea conceptelor şi intrarea rapidă pe piaţă, scurtând perioadele lungi necesare pentru comercializare şi urmând într-un ritm susţinut evoluţia rapidă a tehnologiilor convergente de astăzi.

Centrul de inovare va avea o suprafaţă totală de 3.200 metri pătraţi şi va include spaţii destinate organizării de evenimente (seminarii, evenimente de promovare, expoziţii), spaţii pentru activităţile de preincubare şi incubare afaceri. În cadrul centrului vor fi oferite servicii profesioniste de dezvoltare a afacerilor şi de inovare, proiectate pentru a creşte amploarea şi extinderea afacerilor bazate pe inovare şi tehnologie. Centrul de inovare va sprijini internaţionalizarea start-up-urilor oferind servicii micro multinaţionalelor în antreprenoriatul transcontinental şi va pune accentul pe parteneriate internaţionale cu alte parcuri ştiinţifice, deservind mai bine nevoia de „tranziţie lentă“ a ocupanţilor acestuia.

Muzeul Viitorului va fi liantul dintre start-up-uri, IMM-uri axate pe tehnologie şi marile companii din cadrul parcului şi mediul educaţional, asigurând sinergia necesară creării şi dezvoltării de resurse umane. Va avea o suprafaţă totală de 4.000 metri pătraţi şi va include săli de expoziţii, spaţii pentru organizare de evenimente, birouri.

Muzeul va oferi un spaţiu destinat activităţilor educaţionale astfel încât să susţină îndeplinirea misiunii parcului ştiinţific prin modelarea programei preuniversitare/universitare şi a culturii universitare prin faptul că va încuraja valorificarea şi sprijinirea educaţiei în domeniul antreprenoriatului şi în alte domenii vitale pentru viitoarele întreprinderi.

Ne dorim ca Măgurele Science Park să fie catalizatorul necesar pentru saltul către o economie bazată preponderent pe inovare şi transfer tehnologic unde atât marile companii internaţionale şi institutele şi departamentele de cercetare-dezvoltare cât şi companiile mici de tip start-up vor beneficia de o infrastructură de înaltă performanţă şi servicii de suport cum sunt cele administrative sau de secretariat, accesul la facilităţi pentru întâlniri şi conferinţe şi, cel mai important, consultanţă şi mentorat în business, în domeniul proprietăţii intelectuale şi al accesului la finanţare.●

Publicitate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Publicitate

Cele mai recente știri

Publicitate

Alte articole

Parlamentarii europeni cer un cadru legislativ puternic pentru economia circulară

Trecerea la o economie circulară ar putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 39% și ar...

Încă 17 zimbri au venit să locuiască în Munţii Făgăraş

În noiembrie şi decembrie 2020 Fundaţia Conservation Carpathia a adus în Munţii Făgăraş încă 17 zimbri în două locuri...

Iniţiativă de mediu la final de mandat

Fostul parlamentar USR Mihai Goţiu a anunţat că înainte de finalul mandatului a depus la Senat o propunere legislativă...

8,3 milioane euro pentru protejarea nurcilor

România va primi 8,3 milioane euro fonduri europene pentru protejarea nurcilor. Nurca europeană (Mustela lutreola) a ajuns o prezenţă...

În 2020 Harta Reciclării s-a extins cu 70%

Platforma HartaReciclarii.ro, care permite identificarea punctelor de colectare a deşeurilor reciclabile din România, a inclus în 2020 peste 5.400...

Mai multe articole

Folosim cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență online. Prin acord, acceptați utilizarea cookie-urilor în conformitate cu politica noastră privind cookie-urile.

Privacy Settings saved!
Setările de confidențialitate

Când vizitați orice site web, acesta poate stoca sau prelua informații pe browserul dvs., mai ales sub formă de cookie-uri. Controlează-ți aici serviciile personale de cookie-uri.

Aceste cookie-uri ne permit să numărăm vizitele și sursele de trafic, astfel încât să putem măsura și îmbunătăți performanțele site-ului nostru.

  • _ga
  • _gat
  • _gid

Decline all Services
Accept all Services