Importurile de deşeuri au devenit în ultimii ani o mare problemă la nivel naţional. O întreagă reţea infracţională s-a dezvoltat în jurul deşeurilor de ambalaje care ajung în ţara noastră din alte state ale Uniunii Europene la firme care deşi sunt autorizaţi ca reciclatori nu au nici instalaţii de reciclare, nici utilaje, nici spaţii de producţie şi nici personal angajat. Toată activitatea acestora afectează grav întreg lanţul de gestionare a deşeurilor din România.
În acestă perioadă publicăm mai multe materiale pe tema importurilor de deşeuri. Începem prin a vă prezenta un interviu cu Mărioara Gătej, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu.● ecologic
ecologic: Vă rugăm să ne spuneţi cum este reglementat în România transferul transfrontalier de deşeuri.
Mărioara Gătej, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu: Garda Naţională de Mediu este o instituţie de specialitate a administraţiei publice centrale, aflată în subordinea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor din România, responsabilă cu supravegherea şi controlul trasabilităţii deşeurilor. Garda de Mediu nu este însă singura instituţie care are astfel de competenţe, întrucât nu deţine pârghiile necesare în ceea ce priveşte investigarea transferurilor de deşeuri.
În ţara noastră transferul deşeurilor trebuie să fie efectuat în conformitate cu legislaţia naţională şi potrivit acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, referitoare la transportul mărfurilor periculoase. Importul şi transferul deşeurilor în România se face în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora, precum şi a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 privind transferurile de deşeuri. Introducerea deşeurilor pe teritoriul României (import şi transfer pe piaţa Uniunii Europene) este permisă, pe bază de notificare, (respectiv Anexa VII începând cu anul 2016 pentru deşeuri „verzi“) doar în scopul valorificării în instalaţii autorizate de către autorităţile publice competente. Menţionez că arderea în cuptoarele de ciment este considerată valorificare prin coincinerare şi nu eliminare.
Conform art. 32 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, introducerea pe teritoriul României a deşeurilor de orice natură, în scopul eliminării acestora, este interzisă. Eliminarea deşeurilor înseamnă depozitarea acestora la gropi de gunoi sau ardere în incineratoare.
În România transferurile de deşeuri sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1013/2006 privind transferul de deşeuri, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 1168/2013.
Măsurile de natură penală sunt stabilite prin Legea nr. 101 din 15 iunie 2011. Articolul 4 al acestui act normativ face precizări privind exportul sau importul de deşeuri cu încălcarea dispoziţiilor legale din domeniu în cazul în care activitatea intră în domeniul de aplicare al art. 35 din Regulamentul pentru Transferul de Deşeuri nr. 1013/2006, indiferent dacă transportul se efectuează prin una sau mai multe operaţiuni.
ecologic: Ce a făcut în ultimul timp Garda Naţională de Mediu pentru combaterea traficului cu deşeuri? Şi cum se vor desfăşura activităţile de control în perspectivă?
Mărioara Gătej: În ultima vreme lupta împotriva criminalităţii de mediu în general şi în special împotriva criminalităţii transfrontaliere de mediu s-a intensificat atât la nivelul Gărzii Naţionale de Mediu, cât şi la nivelul altor instituţii cu atribuţii în acest sector.
Instituţia noastră a întărit continuu colaborarea cu reprezentanţii Poliţiei Române, Poliţiei de Frontieră – Garda de Coastă, Parchetelor, Vămii Române, Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi Armatei Romane, precum şi cu ai altor entităţi interesate de lupta împotriva infracţionalităţii de mediu. În baza acordurilor încheiate, Garda Naţională de Mediu a iniţiat planuri de acţiune cu tematici clar definite, pregăteşte şi desfăşoară operaţiuni comune, unele sub egida Interpol sau Europol. Pe lângă aceste planuri distincte de acţiune, Garda Naţională de Mediu a iniţiat şi pus în aplicare Planul naţional anual privind controlul transferurilor de deşeuri. La nivel de stat, se dezvoltă continuu cooperarea interinstituţională printr-o abordare integrată a tuturor responsabilităţilor legate de protecţia mediului.
Garda Naţională de Mediu are o relaţie de colaborare permanentă cu IMPEL (European Union Network for the Implementation and Enforcement of Environmental Law). Având în vedere că reprezentanţii IMPEL sunt persoane cu responsabilităţi în cadrul autorităţilor din statele membre, în cazul neconformităţilor constatate ce implică acţiuni transfrontaliere, Garda Naţională de Mediu utilizează ca prim proces de informare această platformă europeană. Schimbul de informaţii, comunicarea şi sprijinul între statele implicate s-a dovedit foarte eficient prin intermediul IMPEL.
Prin reţeaua IMPEL, prin Envi CrimeNet, prin canalele Interpol şi Europol, Garda Naţională de Mediu dezvoltă un dialog continuu cu omologii europeni în privinţa schimbului de informaţii relevante atât pe palierul de prevenţie, cât şi pe palierul de luare a măsurilor adecvate şi reparatorii în toate speţele care prezintă aspecte de infracţiuni de mediu, în special trafic ilegal de deşeuri şi substanţe periculoase, inclusiv în cazul suspiciunilor. În toate aceste cazuri, prin documentaţia întocmită în primă fază de către comisarii de mediu s-au început cercetările penale sau administrative – după caz – care îşi urmează cursul firesc în justiţie. Comisarii GNM se prezintă în calitate de martori în instanţe la toate fazele procesuale unde sunt solicitaţi să vină cu expertiză tehnică.
Dificultăţile întâmpinate pe parcursul derulării activităţilor judiciare desfăşurate în cadrul cercetării penale de către echipele de procurori şi poliţişti însoţite de comisari ai GNM reliefează un aspect foarte important: costurile semnificativ mai scăzute pentru tratarea şi valorificarea deşeurilor în România constituie un stimulent economic major pentru cei care se ocupă cu transferurile de deşeuri, ceea ce face din ţara noastră o destinaţie favorită pentru expedierile legale, dar mai ales ilegale de deşeuri.
ecologic: Puteţi să ne daţi câteva exemple de acţiuni desfăşurate de comisarii GNM?
Mărioara Gătej: La începutul anului 2020 comisarii Gărzii Naţionale de Mediu în colaborare cu reprezentanţii Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră au declanşat acţiunea VEGHE 1 – 2020, care a constat în controale la punctele de trecere a frontierei de stat, îndeosebi pe fluxurile de intrare Arad, Oradea şi Constanţa, pentru a preveni transferurile ilegale de deşeuri şi pentru a verifica transporturile de deşeuri, inclusiv cele de tranzit prin România.
În cadrul acestei acţiuni au fost desfăşurate 79 de controale fizice şi au fost verificate peste 300 de transferuri fizice, dar şi scriptice, inclusiv prin inspecţii la amplasamentele de destinaţie, unde a fost cazul. Au fost întocmite două procese-verbale de constatare, în valoare totală aplicată de 70.000 lei, şi a fost interzisă intrarea pe teritoriul României a unor transporturi de deşeuri care nu îndeplineau condiţiile şi standardele legale.
De asemenea, au fost deschise şase dosare penale pentru transfer ilegal de deşeuri. În cursul operaţiunilor de verificare s-au evidenţiat următoarele aspecte: transporturile vizau deşeuri textile din Germania, plumb, zinc şi cositor din Serbia, Polonia, Italia, Franţa, Spania, Lituania şi Bulgaria, acumulatori auto uzaţi din Slovacia şi Bulgaria, nervuri de tutun din Elveţia (de fapt din China), deşeuri de piele tăbăcită cu conţinut de crom din Ungaria, fier vechi spre Turcia, materiale plastice din Germania, pilitură de mase plastice, doze de aluminiu, părţi de mobilă, saltele folosite, substanţe pentru industria farmaceutică, părţi de motoare auto uzate din Marea Britanie, zgură de furnal, îmbrăcăminte uzată din Germania, jucării şi alte articole second-hand, de fapt deşeuri, din Marea Britanie, granule şi măcinătură de plastic din Olanda, Danemarca, Italia şi Letonia etc.
Din datele centralizate de noi la nivel naţional rezultă că de la începutul acestui an şi până în luna septembrie au fost întocmite 9 sesizări penale pentru transfer ilegal de deşeuri, au fost aplicate 14 sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 430.000 lei şi 2 avertismente pentru nereguli constatate în domeniul transferurilor de deşeuri sau din activităţi care au legătură cu operaţiuni de transfer/import/export deşeuri. În majoritatea cazurilor transporturile ilegale au fost returnate în ţările de provenienţă.
ecologic: S-a constatat o creştere sau o scădere a cantităţilor de deşeuri transferate în România pe perioada pandemiei?
Mărioara Gătej: Izbucnirea pandemiei de COVID-19 şi măsurile de prevenţie puse în aplicare au avut un impact semnificativ asupra gestionării deşeurilor, comerţului ilegal cu deşeuri şi aplicării legislaţiei din domeniu. Astfel, la nivel european a fost declanşată o alertă privind criminalitatea în materie de deşeuri şi COVID-19, fiind creat un nou grup de lucru în cadrul IMPEL. Grupul de lucru IMPEL „COVID-19: Impact asupra notificărilor, traficului şi controlului de deşeuri“, la care participă Garda Naţională de Mediu şi autorităţile de control ale statelor membre privind activitatea transfrontalieră şi gestionarea deşeurilor, a urmărit impactul COVID-19 asupra eliminării şi gestionării deşeurilor, a cazurilor de comerţ ilegal, precum şi a infracţiunilor în materie de deşeuri, cu precădere în această perioadă critică. În prima fază s-a constatat o scădere a numărului de transferuri, după care s-a văzut clar că în această perioadă continuă reconfigurarea fluxurilor, îndeosebi din cauza renunţării Chinei la achiziţionarea unor tipuri de deşeuri şi implicit căutării de către generatorii/producătorii de deşeuri europeni a altor pieţe de valorificare. Drept urmare, frecvenţa trecerilor cu deşeuri peste frontiera de stat a crescut din nou şi s-a stabilizat la nivelul anterior. Practic, inclusiv numărul de sancţiuni (atât penale, cât şi administrative) se înscrie în trendul cunoscut, care face obiectul analizei de fenomen pentru perioada 2015-2020.
ecologic: A crescut depozitarea necontrolată a deşeurilor în această perioadă? Şi care sunt noile pericole constatate în specificul deşeurilor transferate în ultima perioadă?
Mărioara Gătej: Deşi nu există o legătură directă de cauzalitate între depozitarea necontrolată şi transferurile de deşeuri, putem spune că au existat cazuri izolate de depozitare a unor deşeuri provenite din transferuri care se află în cercetarea organelor de poliţie şi parchete, întrucât conform art. 32 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, introducerea pe teritoriul României a deşeurilor de orice natură în scopul eliminării acestora este interzisă.
Depozitarea necontrolată a deşeurilor pe întreg teritoriul României face obiectul unei alte analize de fenomen, care nu poate avea – aşa cum am spus anterior – o legătură indisolubilă cu fenomenul transferurilor ilegale.
ecologic: Ştim că instituţia a efectuat o serie de controale şi la balastiere. Care au fost neregulile constatate, în ce zone şi ce măsuri au fost luate?
Mărioara Gătej: Da, în baza Planului de control nr. 1435/GM/2020, comisari din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu – Direcţia Controlul Biodiversităţii, Biosecurităţii şi Ariilor Protejate au realizat în perioada 4 martie – 11 septembrie a.c. 169 acţiuni de inspecţie şi control pentru verificarea activităţilor de exploatare a agregatelor minerale şi a balastierelor pe raza judeţelor Alba, Argeş, Bacău, Bistriţa Năsăud, Braşov, Botoşani, Călăraşi, Caraş Severin, Covasna, Dâmboviţa, Gorj, Giurgiu, Harghita, Iaşi, Ilfov, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Prahova, Suceava, Vrancea şi Teleorman.
Pentru neconformităţile constatate au fost aplicate 129 sancţiuni contravenţionale, respectiv 12 avertismente şi 117 amenzi în valoare totală de 2.033.000 lei. S-a dispus suspendarea activităţii pentru 3 agenţi economici şi au fost înaintate 2 propuneri de suspendare a actelor de reglementare. De asemenea, în cazul unui agent economic s-a dispus desfiinţarea. Sancţiunile au fost aplicate pentru următoarele neconformităţi: neexecutarea sau nefinalizarea lucrărilor de refacere a mediului în conformitate cu etapele de realizare şi cu graficul de execuţie, nerespectarea prevederilor din actele de reglementare deţinute, nerespectarea coordonatelor perimetrelor de exploatare, lipsa solicitării şi obţinerii actelor de reglementare pentru activităţile cu posibil impact asupra mediului, nerespectarea prevederilor privind reducerea emisiilor de pulberi în atmosferă, nerealizarea analizei apelor uzate epurate evacuate în emisar, lipsa programului de reducere a cantităţii de deşeuri generate, lipsa formularelor de încărcare-descărcare deşeuri, lipsa evidenţei gestiunii deşeurilor şi neraportarea acesteia către Agenţia pentru Protecţia Mediului, salubrizarea necorespunzătoare a amplasamentelor şi gestionarea necorespunzătoare a uleiurilor şi anvelopelor uzate.
În prezent se derulează un control tematic la nivel naţional pe amplasamentele unde se desfăşoară ori s-au desfăşurat proiecte de amenajări de iazuri piscicole executate prin extracţia de agregate minerale, control care are ca termen de finalizare data de 17 decembrie 2020.●
