Gestionarea deșeurilor reciclabile din România este de câteva săptămâni reglementată de o nouă ordonanță de urgență, OUG nr. 125/2022. Adoptată cu o rapiditate greu de înțeles, va face imposibilă îndeplinirea obiectivelor de valorificare a deșeurilor. Micii colectori de deșeuri sunt scoși din circuitul economic, iar contractele sunt înlocuite cu un sistem informatic gestionat de Administrația Fondului pentru Mediu, o instituție care devine un mamut cu 350 de angajați, un președinte, doi vicepreședinți și un secretar general.• Matei Dumitru
Ordonanța de Urgență nr. 125/2022 care modifică OUG nr. 196/2005 a fost inițiată de Ministerul Mediului prin Administrația Fondului pentru Mediu și adoptată de Executiv după ce proiectul a generat dezbateri aprinse din partea tuturor celor vizaţi de actul normativ.
Povestea acestei ordonanțe care va avea un impact uriaș atât asupra pieței interne a deșeurilor, cât și asupra îndeplinirii obligațiilor europene de colectare și reciclare este destul de lungă. S-a încercat prima dată adoptarea ei în toamna anului trecut. După ce mai multe variante ale documentului au circulat „pe surse“ și după ce în mass-media a apărut o serie de luări de poziție ale organizațiilor și societăților comerciale vizate de modificările legislative preconizate, s-a crezut că ordonanța nu mai este de actualitate. În urmă cu două luni documentul a circulat din nou „pe surse“, ca apoi să fie postat pentru două săptămâni pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Pe scurt, Ordonanța nr. 125/2022 are două paliere distincte. Unul vizează înăsprirea condițiilor în care toți cei din mediul privat – producători, organizații de transfer de responsabilitate și colectori de deșeuri – își mai pot desfășura activitatea și al doilea se referă la bugetarii și angajații Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), cărora li se asigură o creștere salarială de 50%. În plus, numărul angajaților AFM crește la 350, personal la care se adaugă doi vicepreședinți cu rang de subsecretar de stat și un secretar general. Două paliere, două lumi, două abordări total diferite.
Mediul privat
Ordonanța de Urgență aduce unele modificări aspru criticate de o mare parte din cei care lucrează în domeniul gestionării deșeurilor. Una dintre ele se referă la ambiguitatea unei formulări importante pentru organizațiile care implementează responsabilitatea extinsă a producătorilor (OIREP-uri). Conform noii prevederi, îndeplinirea obiectivelor de valorificare se calculează pe baza cantităților efectiv valorificate, nu pe baza celor predate către reciclator, așa cum prevedea OUG nr. 196/2005. Ambiguitatea stă în faptul că este greu de înțeles dacă legiuitorul se referă la cantitatea care intră sau la cea care iese pe porțile reciclatorului, la momentul predării deșeurilor sau la cel când sunt reciclate.
În plus, un OIREP răspunde anual în fața AFM de îndeplinirea obiectivelor, în timp ce reciclatorul nu are această obligație, el putând – cum este normal de altfel – să transforme deșeurile în materie primă într-un termen de până la 3 ani. Dar industria de reciclare nu depinde numai de legi, ordonanțe sau obiective europene, ea lucrează într-un circuit industrial unde legea o fac cererea și oferta, standardele internaționale, bursa metalelor de la Londra și nu în ultimul rând posibilitățile de comercializare și de transport internațional ale mărfurilor.
Această formulare din OUG nr. 125/2022 pare a fi nu o scăpare, ci o modalitate de reașezare a pieței de responsabilitate din România, fiindcă introduce o notă de subiectivism prin care raportările „cantităților efectiv reciclate“ pot fi făcute în funcție nu de datele obiective, ci de interesele unor agenți economici agreați de AFM. Nu ar fi însă prima oară când această piață este răvășită de interese obscure…
Corupția este o realitate în România, iar piața deșeurilor este profund afectată de acest fenomen care implică tot ceea ce înseamnă instituţie de autorizare și control, subiect cunoscut de toți, dar evitat de ministrul Mediului.
Însă cei mai loviți de noua ordonanță sunt micii colectori, amărâții care extrag deșeurile reciclabile din gunoaiele aruncate la grămadă de cetățeni. Fiindcă ei trebuie să depună la AFM o garanție de 100.000 euro, o sumă pe care dacă ar avea-o poate ar face altceva decât să scormonească în gunoaiele noastre. Ei sunt cei care au făcut posibilă îndeplinirea obligațiilor de colectare și valorificare a deșeurilor, nu primăriile, nu societățile de salubrizare și nici marii colectori. Eliminând această verigă autoritățile deschid larg calea penalităților europene.
Garanții se cer acum și organizațiilor de transfer de responsabilitate care se ocupă de deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE). Aceste firme trebuie să depună și ele câte o garanție de 500.000 euro și spre deosebire de organizațiile colective din domeniul deșeurilor de ambalaje, ele sunt singurele responsabile pentru îndeplinirea obiectivelor asumate.
În plus, deși autoritățile centrale și locale nu au făcut nimic pentru crearea unui sistem de colectare a deșeurilor electrice și electronice, toate organizațiile de transfer vor fi obligate să plătească la AFM o amendă de 4 lei pe kilogram în cazul neîndeplinirii obligațiilor de finanțare a colectării, tratării, reciclării, valorificării și eliminării nepoluante a deșeurilor electrice și electronice pentru echipamentele la care producătorul nu și-a îndeplinit obligațiile. Ca urmare a acestei prevederi este de așteptat ca multe OTR-uri să își întrerupă activitatea, amenzile pe care ar trebui să le plătească la AFM depășind cu mult cifra lor de afaceri.
Conform noii ordonanțe, de anul viitor toate tranzacțiile cu deșeuri se vor putea face numai electronic prin SIATD, un sistem informatic care după spusele celor din piață este încă departe de a fi perfect.
Ordonanța de Urgență nr. 125/2022 modifică toată piața deșeurilor reciclabile din România prevăzând multe reguli și nici măcar o soluție care să vină în ajutorul mediului privat. Un cititor neavizat ar putea crede că a fost concepută de Ministerul Finanțelor, în nici un caz de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
