Din mult așteptatul proiect privind „Obiectivele climatice ale UE pentru 2040“, publicat în data de 6 februarie a.c. de Executivul european a mai rămas mai nimic. Presată de uriașele proteste ale agricultorilor din toate țările Uniunii Europene, dar și de apropierea alegerilor europarlamentare, Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, a retras proiectul de lege prin care cerea reducerea la jumătate a utilizării pesticidelor în agricultură, un proiect a aspru criticat nu numai de agricultori, dar și de grupul politic din care Von der Leyen face parte, Partidul Popular European de centru-dreapta, care pretinde că reprezintă interesele comunităților rurale în Parlamentul European.
Și pe lângă retragerea proiectului de reducere a folosirii pesticidelor a dispărut și nota cu privire la reducerea consumului de metan și oxizi de azot cu 30% în agricultură, care figura în variantele anterioare ale propunerii Comisiei pentru 2040. Au fost eliminate și măsurile privind schimbarea comportamentului consumatorilor, inclusiv reducerea consumului de carne sau lactate. Propunerea de reducere a subvențiilor pentru motorina folosită în agricultură a dispărut și ea brusc de pe agenda de lucru a Comisiei.
Referirile la agricultură au evitat de fapt aproape cu totul subiectul emisiilor și s-au limitat la securitatea alimentară a Europei și la „contribuțiile pozitive pe care fermierii le pot aduce“. Dar dacă cineva îşi închipuie că agricultorii au câștigat bătălia cu Comisia Europeană în privința reducerii emisiilor prevăzute în Green Deal, se înșeală. Pentru că aceasta este doar o mică victorie de etapă a fermierilor. De fapt, comisarul UE pentru Climă, Wopke Hoekstra, a declarat în Parlament că „fermierii, ca orice altă parte a economiei europene, se vor confrunta în cele din urmă cu nevoia de a-și reduce emisiile“, subliniind că „această discuție a fost doar începutul unei conversații“.
Că ceea ce s-a întâmplat în Parlamentul European pe 6 februarie a.c. reprezintă o mare înfrângere pentru Comisia Europeană, care a făcut din Green Deal obiectivul principal al politicii sale climatice, este un lucru cert. Cum la fel de cert este că acum acest acord climatic se clatină din ce în ce mai mult. Un semnal a fost dat în aceeași zi în care Von der Leyen vorbea de reducerea emisiilor cu 90% de un grup politic relativ nou din Parlamentul European, Identitate și Democrație, care a înaintat o propunere „simbolică“ de desființare totală a Pactului Verde European.
Identitate și Democrație (ID) nu este un ONG. Este al șaselea grup ca mărime din actualul Parlament European. Are 59 de europarlamentari din opt țări, majoritatea provenind din partidul Lega din Italia, Rassemblement Nationale din Franța și AfD din Germania. Marco Zanni (Italia) a fost ales președinte al grupului în iulie 2019. Grupul ID se concentrează pe crearea de locuri de muncă și creșterea securității, combaterea imigrației ilegale, precum și reducerea birocrației Uniunii Europene.
O inițiativă similară a fost lansată de cel puțin 6 din cei 18 deputați europeni ai partidului de extremă-dreaptă francez RN (Rassemblement Nationale – Adunarea Națională) care au semnat pe 8 februarie a.c. o rezoluție depusă de colegul lor belgian Tom Vandendriessche de la partidul Interesul Flamand (Vlaams Belang) prin care solicitau „abolirea“ Pactului Verde European.
„Pactul Verde European și strategiile sale ulterioare afectează negativ funcționarea zilnică și perspectivele de viitor ale sectorului agricol european. Obiectivul nostru este de a semnala că în loc să fie introduse și mai multe reglementări în Green Deal, așa cum s-a propus deja, acesta ar trebui să fie renegociat de Consiliu, Comisie și Parlamentul European pentru a fi desființat“, a declarat Tom Vandendriessche pentru Euractiv France.
Toți europarlamentarii din toate grupurile politice au primit la începutul acestei săptămâni câte un e-mail de la colegul lor, Tom Vandendriessche, pentru a semna această rezoluție. Câți dintre ei s-au aliniat demersului, încă nu se știe.
Este greu de crezut că Pactul Verde European, cel puțin în actuala sa formă, va supraviețui până la alegerile europarlamentare. În ultimii patru ani susținerea financiară a Ucrainei în războiul cu Rusia, pandemia, prețurile de neimaginat la care au ajuns gazele, energia și alimentele, planurile de interzicere a mașinilor cu combustie internă, a încălzirii cu lemne sau cu gaze naturale, creșterea accizelor la carburanți, renaturarea terenurilor agricole, taxa pe carbon și altele au depășit se pare cu mult capacitatea de suportabilitate a cetățenilor europeni.
Actualii europarlamentari au câștigat alegerile mizând pe protecția mediului. Viitorii europarlamentari vor fi însă cei care vor pune accentul nu pe protecția mediului, ci pe protecția socială. De aceea, actuala echipă a Comisiei Europene a făcut în data de 6 februarie a.c. un pas înapoi, transformând practic proiectul privind „Obiectivele climatice ale UE pentru 2040“ într-o simplă recomandare de reducere cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040, comparativ cu nivelurile din 1990.
Propunerea legislativă va fi făcută de viitoarea Comisie Europeană, care chiar dacă va fi condusă tot de Ursula Von der Leyen, va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European și a tuturor statelor membre pentru a fi adoptată. Un obiectiv greu de atins în condițiile în care populiștii și partidele de extremă dreaptă câștigă tot mai mulți adepți în rândul alegătorilor europeni.• Matei Dumitru
