România a început, din data de 21 aprilie 2026, Recensământul general de circulație pe drumurile publice. Timp de mai multe luni, mii de puncte de monitorizare vor fi active pe drumurile naționale, județene și comunale. Comunicatele oficiale vorbesc despre strategii de infrastructură și modernizare, dar adevăratul scop al acestei acțiuni este impus de calendarul european al decarbonizării.
Oficial, datele din trafic sunt colectate pentru determinarea intensității traficului și pentru clasificarea pe categorii a mașinilor care circulă pe drumurile publice: autoturisme, camioane și microbuze, scopul final fiind fundamentarea unor investiții necesare.
ETS2 – elefantul din cameră
Există o cerere europeană directă care se referă la monitorizarea strictă a emisiilor. Este vorba despre Directiva (UE) 2023/959, care introduce sistemul ETS2 (Emissions Trading System 2), cunoscută ca Taxa pe carbon.
Dacă vechiul sistem ETS viza marii poluatori industriali, ETS2 vizează sectorul transportului rutier și cel al locuințelor. Practic, începând cu 2027 sau 2028, furnizorii de combustibili vor fi obligați să plătească pentru emisiile de dioxid de carbon generate de mașinile care circulă pe drumurile publice și de centralele de încălzire a locuințelor. Această taxă va fi transferată direct în prețul la pompă al combustibililor auto și în factura de gaz. Impactul estimat al implementării ETS2 este o scumpire la pompă de aproximativ 0,80-1,20 lei pe litru începând cu 2027-2028 și o scumpire a facturii lunare de gaze între 49 și 76 lei.
ETS2 și PNRR
Recensământul auto este legat direct și de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Dacă România nu demonstrează că știe exact câte mașini poluante are pe drumurile publice și nu implementează măsuri de reducere a emisiilor, riscă să piardă peste 600 de milioane de euro doar din următoarea cerere de plată din PNRR. Și dacă România ar respinge cu totul ETS2, ea ar pierde și banii din Fondul Social pentru Climă, aproximativ 6 miliarde de euro, bani care ar trebui printre altele să ajute cetățenii să își schimbe mașinile vechi sau să își izoleze locuințele.
Recensământul de circulație rutieră început în aprilie nu este despre „cât de bine se circulă“, ci despre pregătirea infrastructurii de monitorizare pentru momentul în care taxa pe carbon va deveni inevitabilă.
Recensământul locuințelor
Mulți dintre noi au uitat de un alt recensământ, cel al populației și locuințelor (RPL) din 2022, care a fost ultima colectare masivă de date oficiale. Atunci, românii au fost obligați să declare printre altele și tipul de încălzire (centrală proprie pe gaz, lemne, sistem centralizat etc.), date ce sunt deja considerate „învechite“ pentru nevoile ETS2. De aceea, prin auditul energetic obligatoriu la tranzacțiile imobiliare și prin noile certificate de performanță energetică, statul colectează continuu alte date mult mai tehnice despre „amprenta de carbon“ a clădirilor.
Nu se va mai face un alt recensământ al locuințelor pentru că acesta se face deja prin factura electronică. Spre deosebire de mașini, unde este nevoie de echipe în teren, locuințele sunt deja monitorizate de furnizorii de utilități. Conform noilor reglementări europene care intră în linie dreaptă în acest an, furnizorii de gaze vor deveni „entități reglementate” și vor fi obligați să cumpere certificate de emisii pentru fiecare metru cub de gaz vândut populației. Costul acestor certificate va apărea direct pe factură sub forma unei „taxe de carbon”, ceea ce va scumpi încălzirea locuințelor cu aproximativ 15-25% în prima fază.
Astfel, dacă vedeți pe marginea drumului oameni cu tablete sau camere video, miza nu este doar „unde asfaltăm“, ci mai ales „cât vom plăti“ pentru dreptul de a circula cu o mașină cu combustie internă în anii ce urmează.• Matei Dumitru
