România rămâne singura țară europeană care menține depozitarea ca principală metodă de gestionare a deșeurilor municipale. Deși implicarea OIREP-urilor în preluarea deșeuri reciclabile au redus în ultimii ani mult cantitățile de deșeuri depozitate, reducere ce va fi amplificată atunci când SGR va deveni pe deplin operaţional, mari cantități de deșeuri ajung în continuare la gropile de gunoi. Pentru a vedea ce alte soluții de valorificare a deșeurilor nereciclabile există în România am vorbit cu Robert Lazarov, directorul general al societății Repsan Energy, care deține o instalație de valorificare energetică a deșeurilor amplasată pe fosta platformă Arpechim Pitești.• ecologic
ecologic: Care este tehnologia de funcționare și capacitatea instalației de valorificare energetică a deșeurilor pe care o dețineți?
Robert Lazarov, directorul general al companiei Repsan Energy: Societatea noastră deține cea mai mare instalație aflată în operare în România dedicată valorificării energetice a deșeurilor. Instalația de tip „Waste-to-Energy“ funcționează având la bază tehnologia în pat fluidizat și are o capacitate de valorificare de 120.000 tone de deșeuri pe an. Procesăm deșeuri municipale reziduale și asimilabile ce nu mai pot fi reciclate și care altfel ar ajunge să fie depozitate în gropile de gunoi, cu un impact major asupra mediului pe termen lung.
Procesul de valorificare are un coeficient de eficiență energetică de peste 0,82, energia rezultată fiind transformată în 40.000 MW energie electrică și 100.000 MW de energie termică anual, destinată atât consumului intern, cât și livrată în Sistemul Energetic Național.
Ceea ce vreau să subliniez este că întregul proces de valorificare energetică a deșeurilor se desfăşoară cu respectarea celor mai înalte standarde internaționale privind monitorizarea emisiilor, garantând astfel calitatea aerului și protecția mediului înconjurător.
Pentru susținerea unei activități care presupune continuitate și sustenabilitate, Repsan Energy deține platforme special amenajate pentru depozitarea temporară a deșeurilor, cu facilități moderne și conforme standardelor internationale de preluare și tratarea a levigatului, putând valorifica anual peste 120.000 tone de material biodegradabil.
Deșeurile anorganice sunt gestionate pe o linie modernă și complet automatizată, care are capacitatea de a procesa peste 120.000 tone de deșeuri în material valorificabil energetic de înaltă calitate. Toate activitățile pe care vi le-am menționat se desfășoară în baza unei Autorizaţii Integrate de Mediu, în conformitate cu toate standardele internaționale de respectare a mediului.
ecologic: Ce tipuri de deșeuri pot fi prelucrate în această instalație?
Robert Lazarov: Repsan Energy deține fluxuri logistice și tehnice în care se prelucrează atât deșeuri provenite din colectarea municipală, cât și deşeuri generate de activitățile industriale. Procesele de valorificare a deșeurilor au la bază metode moderne și prietenoase cu mediul, în scopul optimizării fluxurilor, dar și al adaptării la diversitatea tipurilor de deșeuri recepționate. Toate procedeele utilizate contribuie la optimizarea activității și maximizarea cantității de deșeuri valorificate.
ecologic: De ce este această tehnologie superioară variantei de depozitare a deşeurilor?
Robert Lazarov: Valorificarea energetică a fracțiilor nereciclabile de deșeuri municipale este o practică recomandată în toate țările membre ale Uniunii Europene și în restul lumii datorită rezultatelor finale: diminuarea volumului deșeurilor generatoare de emisii de CO₂ și transformarea lor în energie. Mai mult, neutilizarea în acest proces a combustibililor fosili contribuie de asemenea la reducerea emisiilor de carbon.
În întreaga lume, impactul depozitelor de deșeuri asupra mediului este mult mai mare decât s-a anticipat, din cauza cantităților mari de levigat care în timp, prin perforarea membranelor de protecție a celulelor, generează infiltrații în pânza freatică, otrăvind apa, această resursă care devine din ce în ce mai prețioasă şi afectând astfel sănătatea populației. Un depozit activ sau chiar unul închis poate fi considerat un pericol iminent din acest punct de vedere.
Studiile efectuate asupra depozitelor închise chiar și de peste 10 ani și care nu au fost acoperite în vederea extragerii gazului produs, evidențiază capacitatea încă ridicată de emisii de gaz metan și de dioxid de carbon. Metanul este considerat un gaz cu efect de seră cu o capacitate de poluare de 84 de ori mai mare decât a dioxidului de carbon.
La întâlnirea de la COP26, având ca temă încălzirea globală, s-a dezbătut pe larg tema minimizării cantităților de deșeuri care ajung la depozitare atât prin diminuarea cantităților de deșeuri produse, precum și prin creșterea potențialului de reciclare, inclusiv de valorificare energetică a deșeurilor nereciclabile prin utilizarea de tehnologii de tratare termică performante care presupun diminuarea sub valorile minim admisibile a emisiilor, cu scopul protejării mediului înconjurător.
ecologic: Care sunt problemele cu care va confruntaţi în activitatea dvs.?
Robert Lazarov: Poate singurele noastre probleme sunt acum cele de ordin legislativ. Introducerea SGR, precum și implementarea măsurilor de colectare selectivă sunt binevenite în activitatea noastră. Pentru a eficientiza efectul acestor măsuri și a genera investiții noi în domeniul valorificării deșeurilor, România ar trebui să sprijine investițiile private prin adoptarea unui cadru legislativ și economic competitiv și predictibil, prin asigurarea prioritizării valorificării deșeurilor și creșterea taxei de depozitare.
ecologic: Cum au rezolvat alte țări problema deșeurilor municipale folosind tehnologia valorificării energetice?
Robert Lazarov: Waste to Energy (WtE) este o parte vitală a unui lanț puternic și durabil de gestionare a deșeurilor. Complementară reciclării, această metodă este o modalitate solidă din punct de vedere economic și ecologic de a oferi o sursă regenerabilă de energie, deturnând în același timp deşeurile de la gropile de gunoi.
Performanțele în domeniul reciclării au desigur și limite, acestea constând în faptul că va exista permanent o fracție consistentă de deșeuri fără soluție de reciclare și reintegrare în circuitul economic, motivele ținând atât de performanțele tehnologiei de reciclare, cât și de limita de reciclabilitate a anumitor deșeuri, ambele fiind diminuate semnificativ când vorbim de fracțiile de deşeuri colectate în amestec. Soluția țărilor europene pentru devierea fracțiilor de deșeuri nereciclabile de la depozitare și evitarea efectele pe termen lung în ceea ce privește sănătatea populației și emisiile este valorificarea lor în instalații WtE.
Instalaţiile de tip Waste to Energy, existente în Europa, au reușit să transforme deșeul nereciclabil într-o sursă importantă de energie electrică şi termică cu respectarea impunerilor legate de protecția mediului înconjurător.
Suedia, de exemplu, trimite doar 1% din deșeurile generate către depozite, reușind să recicleze 47% dintre acestea și trimițând spre valorificare energetică o cantitate impresionantă de 52% din total, cu o reducere comparativă a emisiilor de gaze cu efect de seră prin procesul de depozitare de până la 95%. Dar pentru a atinge aceste performanțe, Suedia și alte state s-au implicat concret, prin adoptarea unor norme legislative care facilitează valorificarea deșeurilor, cu menținerea controlului strict asupra performanțelor tehnologice și prin creșterea costului depozitării.
Astăzi în Europa funcționează 546 de facilități WtE, majoritatea țărilor având fiecare peste 10 astfel de instalații de valorificare (121 în Franța, 96 în Germania, 42 în Regatul Unit al Marii Britanii, 30 în Elveția etc.). Eu cred că integrarea valorificării energetice în paleta proceselor de reciclare acceptate este singura soluție pentru a completa strategia de management a deșeurilor și de a asigura soluția cea mai ecologică de gestionare a deșeurilor pentru România pe termen lung.•
