3.3 C
Bucharest
Sunday, December 4, 2022

Versiunea premium a fenomenului Sintești: milioane de bunuri scumpe distruse și arse pe furiș

Sursa foto: istockphoto.com

În prezent competiția între brandurile de produse electronice sau de fashion înseamnă care scapă mai ieftin de marfa nevândută. Ferite de ochii publicului, stindardele mărcilor învingătoare se ridică peste gropile de gunoi, iar logourile brandurilor exclusiviste ies pe hornurile incineratoarelor. În România ne exasperează „fenomenul Sintești“, cu arderile ilegale de cabluri, anvelope și alte deșeuri, dar în „lumea civilizată“ se petrece cam același lucru, doar că se distrug laptopuri, drone, haine și accesorii de lux noi, în perfectă stare.• Irina Tomșa

Scandalul Amazon

22 iunie 2021. O investigație realizată de corespondentul ITV News Richard Pallot a dezvăluit cum compania Amazon distruge lunar sute de mii de produse noi.
În plină pandemie și cu criza economică arătându-și colții, angajații unuia dintre cele 24 de depozite Amazon din Marea Britanie erau puși să trimită la distrugere 130.000 de produse noi sau proaspăt returnate, de la drone, televizoare inteligente, laptopuri, ventilatoare, Hoovere și echipamente audio de ultimă generație la grămezi de cărți și mii de măști de protecție anti-COVID cu ambalajele intacte.
Echipa ITV News a filmat în depozitul Amazon din Dunfermline cum angajații încarcă produsele în containere uriașe care erau preluate de camioane și duse la centre de reciclare sau la groapa de gunoi. Richard Pallot a comentat: „per ansamblu, 50% din produse au ambalajele nedesfăcute și sunt încă înfășurate cu folie. Ce lelalte sunt bunuri returnate aflate în stare bună. Personalul este stupefiat de ce i se spune să facă“.
Un document „scurs“ din depozitul de la Dunfermline dovedea că în doar o săptămână din aprilie 2021 au fost etichetate „de distrus“ peste 124.000 de produse, în timp ce doar alte 28.000 erau „de donat“. Un fost manager a declarat că în unele săptămâni existau și 200.000 de produse de distrus.
Într-un interviu luat de ITV News înainte de publicarea investigației, John Boumphrey, șeful Amazon Marea Britanie a spus că volumul de marfă pe care compania îl distruge este „extrem de mic“. Ulterior, în replică la dezvăluirile lui Richard Pallot, Amazon a declarat: „lucrăm la obiectivul zero produse aruncate și prioritatea noastră este să revindem, să donăm organizațiilor caritabile sau să reciclăm fiecare produs nevândut. Nu se duc articole la gropile de gunoi din Marea Britanie. În ultimă instanță, trimitem produse la recuperare energetică, dar muncim din greu ca aceste cazuri să se reducă la zero“. (Oare de ce a ținut să precizeze „gropi din Marea Britanie“?)

Dunfermline e la doar 65 kilometri distanță de Glasgow, unde Marea Britanie a găzduit în noiembrie anul trecut cel mai mare summit climatic din istorie. Probabil că limuzinele înalților oficiali preocupați de problemele mediului s-au intersectat cu camioanele Amazon pline de produse noi-nouțe aflate pe ultimul drum. Înainte de finalul dezbaterilor, sute de mii de bunuri scumpe pentru care au fost consumate resurse și s-au generat degeaba emisii de CO2 au fost zdrobite, aruncate la gunoi sau arse.

Mendrele consumerismului și meandrele contabilității

28 iunie 2021. Lucy Wishart, specialist în economie circulară și lector la Universitatea din St. Andrews, a publicat pe theconversation.com un articol în care explică pe înțelesul tuturor cum apar astfel de situații.
Volumul șocant de mare de bunuri distruse de Amazon este proporțional cu cel al vânzărilor online ale gigantului. Milioanele sale de clienți sunt nerăbdători să-și primească produsele comandate și nu sunt dispuși să aștepte înnoirea stocurilor; de aceea compania se asigură că are destulă marfă pentru a acoperi cererea în orice moment.
„Din punct de vedere contabil, deșeurile din depozitul Amazon nu au fost nici dezorganizate, nici neașteptate, ci mai curând o consecință previzibilă a contabilității concepute pentru o economie liniară“, a explicat Lucy Wishart.
Majoritatea bunurilor din contabilitatea unei firme sunt clasificate ca stocuri, care sunt o categorie de active. Stocurile se depreciază în timp până când costul depozitării depășește potențialul profit și marfa nevândută ajunge o povară. Din acel moment, din punct de vedere contabil, stocurile sunt deșeuri: obiecte fără valoare de care firma trebuie să se debaraseze repede și în cel mai ieftin mod posibil. Iar depozitarea la gropile de gunoi și valorificarea energetică sunt cele mai convenabile opțiuni.
Deșeurile generate prin contabilitate sunt o problemă sistemică, iar cazul Amazon e doar unul din multe altele și a șocat prin volumul de produse distruse, estimat la câteva milioane de tone pe an. Trebuie spus însă că cele mai multe nu erau bunuri care aparțineau companiei, ci miilor de firme mai mici care folosesc Amazon ca platformă de vânzări.

Accesorii de lux sacrificate pe altarul brandului

Octombrie 2021. Brandul american de lux Coach s-a aflat în centrul unui scandal similar. Anna Sacks, expert în reducerea generării deșeurilor, a publicat pe Tiktok o înregistrare care arăta un mare lot de genți fiind distruse.
Materialul a devenit viral, iar în fața oprobiului public Coach s-a apărat întâi zicând că filmul este părtinitor și nu arată adevărul, fiindcă de fapt compania evită distrugerea produselor „ori de câte ori este posibil“. Din nou, o precizare care mai mult stârnește dubii decât liniștește spiritele. Eu înclin să cred că „posibil“ este doar când articolele de lux nevândute nu reprezintă o problemă pentru păstrarea poziției brandului în segmentul premium, al produselor scumpe și foarte râvnite.
Sigur că nu poți dona o geantă Coach unui om sărman, nu o poți oferi bonus la cumpărarea a două produse mai accesibile și nici nu o poți dărui unui oengist care-și dă și cămașa de pe el, aia cumpărată de la second hand, pentru cauza pe care o susține. Soluții ar exista, de exemplu campanii de fidelizare a clienților sau angajaților valoroși, însă de cele mai multe ori oamenii de marketing nici nu-și aruncă ochii pe bazele de date referitoare la clienți, iar cei de la resurse umane se concentrează mai mult pe recrutare decât pe păstrarea angajaților.
Joon Silverstein, directorul global pentru sustenabilitate al companiei, a declarat că „distrugerea articolelor finite este o practică uzuală în industrie, ceea ce nu înseamnă însă că este corectă. Nu pot vorbi în numele altor mărci, dar unul dintre obiectivele Coach este zero distrugere și asta ne străduim să facem“.
Bineînțeles că doamna de la Coach nu putea vorbi pentru alte mărci: nu-și putea denunța colegii de breaslă, fiindcă subiectul risca să se inflameze și mai tare. Însă presa a vorbit și tema era deja fierbinte.

Sursa foto: istockphoto.com

2018. Burberry a stârnit un tsunami de critici după ce s-a aflat că își arde marfa nevândută. Jurnaliștii au dovedit că în anul precedent marca britanică de lux a pus literalmente pe foc haine, accesorii și parfumuri în valoare de peste 33,2 milioane euro ca să nu poată fi vândute mai ieftin. Compania a declarat că a vrut să evite furtul și contrafacerea, iar energia generată de arderea produselor a fost capturată, ceea ce a fost „environmentally friendly“. Să râdem sau să plângem?
Designul de modă nu ia în considerare descompunerea articolelor nevândute pentru crearea unora noi. Tocul care a făcut senzație la pantofii din sezonul trecut nu poate fi folosit în următorul sezon. La fel fiecare element emblematic pentru o colecție de lux.
Pentru brandurile premium e de neconceput să-și doneze produsele fiindcă și-ar pierde statutul de mult-râvnite. Și totuși mult-râvnitele ar putea căpăta o valoare în plus, una emoțională. Dacă m-ar fi întrebat pe mine ce să facă cu parfumurile și hainele nevândute, aș fi recomandat să le dăruiască de 8 Martie sau de Ziua Luptei Împotriva Cancerului femeilor care suferă de această boală, care ar fi fost fericite să primească un bun de lux în semn de susținere. Burberry nu doar că ar fi scăpat ieftin de stocuri, fără să-i fie afectate valorile mărcii, ci ar fi obținut și reacții laudative în mass-media și pe rețelele sociale. Alternative bune există, trebuie doar ca întrebarea să nu fie adresată exclusiv contabililor.

Soluțiile sunt pe drum și aduc amenzi dulci

Noiembrie 2021. Institutul pentru Strategii de Mediu Ökopol a realizat pentru Biroul European de Mediu un raport în care denunță faptul că producătorii și detailiștii distrug produsele nevândute. Segmentele luate în vizor erau chiar electronicele și moda. Autorii precizau că volumul total al produselor distruse sau aruncate la gunoi în Europa rămâne necunoscut din cauza lipsei de transparență, dar menționau unele estimări: 630 milioane euro pe an în Franța și 7 miliarde euro în Germania. Ökopol anticipa că în 2022 valoarea produselor electronice și de fashion distruse în UE va ajunge la 21,74 miliarde euro dacă nu se iau măsuri.
Principalele efecte negative ale acestor practici sunt irosirea resurselor, generarea de CO2 și substanțe periculoase în procesul de producție, precum și impactul tratării necorespunzătoare a celor două tipuri de deșeuri, toate în flagrantă contradicție cu cerințele Pactului Verde European și ale Planului de Acțiune pentru Economia Circulară.
Motivele invocate pentru distrugerea produselor au fost: 1) păstrarea imaginii mărcii și a prețului ridicat care asigură exclusivitatea și protejează proprietatea intelectuală; 2) deprecierile survenite la livrare sau retur; 3) costurile de reprocesare și rebranding, tarife sau taxe în cazul donațiilor și 4) supraproducția.
Documentul recomanda Comisiei Europene să interzică distrugerea produselor nevândute și să stimuleze rămânerea lor pe piață sau donarea.
10 februarie 2020. A apărut Legea nr. 2020-105 (Legea AGEC) pentru combaterea risipei și tranziția către o economie circulară. Actul normativ obligă producătorii, importatorii și distribuitorii produselor nealimentare să le refolosească dacă nu le pot vinde, și anume: în primul rând prin donarea bunurilor de strictă necesitate unor asociații care urmăresc reducerea sărăciei și vulnerabilității sociale sau unor organizații acreditate ca „întreprinderi de utilitate socială“, în al doilea rând utilizarea după reparare/remediere, iar dacă niciuna dintre aceste opțiuni nu este aplicabilă se impune reciclarea.
Toate aceste obligații sunt valabile inclusiv pentru platformele de vânzări online. Nerespectarea lor se sancționează cu amenzi de până la 3.000 euro pentru persoane fizice și 15.000 euro pentru companii, potrivit unei sinteze a consultanților juridici de la osborneclarke.com.
31 decembrie 2023. Atunci va intra în vigoare Legea AGEC.
Suntem în iulie 2022. Până la sfârșitul acestui an în Europa vor fi distruse produse electronice și de fashion nou-nouțe în valoare de 21,74 miliarde euro, conform estimărilor Ökopol.
Mi-e teamă că după aplicarea legii, bossul unei companii de top pe care-l incomodează un stoc în valoare de 52 milioane euro (cât a declarat Coach că a donat în 2021) îl va distruge ca și până acum. Apoi va plăti cinstit amenda de 15.000 euro și își va invita șefii de la marketing, contabilitate și logistică să-și sărbătorească reușita la un dineu care va costa cel puțin tot atât.

Publicitate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Publicitate

Cele mai recente articole

Publicitate

Alte articole

Mai multe articole

Folosim cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență online. Prin acord, acceptați utilizarea cookie-urilor în conformitate cu politica noastră privind cookie-urile.

Privacy Settings saved!
Setările de confidențialitate

Când vizitați orice site web, acesta poate stoca sau prelua informații pe browserul dvs., mai ales sub formă de cookie-uri. Controlează-ți aici serviciile personale de cookie-uri.

Aceste cookie-uri ne permit să numărăm vizitele și sursele de trafic, astfel încât să putem măsura și îmbunătăți performanțele site-ului nostru.

  • _ga
  • _gat
  • _gid

Decline all Services
Accept all Services