Comisia Europeană a publicat pe 8 septembrie a.c. „Evaluarea din 2022 a punerii în aplicare a politicilor de mediu. Raport de țară – România“. Țara noastră stă prost la aproape toate capitolele și vrea să remedieze deficiențele prin PNRR, însă pentru utilizarea finanțării UE „asumarea responsabilității politice este esențială, iar aceasta lipsește“ și avem o capacitate administrativă „slabă“.• Irina Tomșa
Noul raport de țară este o radiografie amănunțită, care indică multe diagnostice alarmante. Vi le prezint pe cele mai grave, relatându-vă ce spune documentul.
Administrație publică slabă, amestecul politicului, lipsa de responsabilitate a guvernanților
În ce privește structura instituțională, principalele probleme sunt „coordonarea deficitară a sarcinilor între instituții, întârzierile în dezvoltarea programelor la nivel național ca urmare a unei slabe administrații publice locale, puternicele amestecuri politice, după cum o demonstrează modificările continue ale obiectivelor și politicilor din cadrul organelor funcției publice, capacitatea redusă în domeniul gestionării proiectelor și slaba planificare strategică“.
„Pentru utilizarea deplină a fondurilor UE la construirea infrastructurii de mediu și protejarea naturii va fi esențial să se stimuleze capacitatea administrativă și pregătirea proiectelor (…). România trebuie să valorifice la maximum asistența tehnică disponibilă, dar asumarea responsabilității politice este esențială, iar aceasta lipsește în prezent.“
Justiție netransparentă și cu eficacitate incertă
„Nu sunt disponibile informații cu privire la urmărirea penală a infracțiunilor împotriva mediului și continuă să existe preocupări cu privire la capacitatea sistemului judiciar de a trata în mod eficace cauzele de mediu. În general, anchetele și urmăririle penale nu sunt făcute publice și este dificil pentru persoanele fizice vizate sau grupurile societății civile să investigheze dacă au fost luate măsuri (…) și ce fel de măsuri au fost luate. Nu pare să existe niciun fel de încurajare activă a cetățenilor de a alerta autoritățile cu privire la problemele de mediu (…). Nu pare să existe nicio politică națională de încurajare a utilizării științei cetățenești în ceea ce privește asigurarea respectării legii sau orice altă problemă de mediu.“
Depozitarea, eterna poveste
Comisia a trimis din nou România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru cele 68 de depozite neconforme. „În prezent 42 de depozite de deșeuri tot nu au fost închise. Această a doua sesizare a Curții poate duce la aplicarea unor sancțiuni pentru intervalul de timp scurs între prima hotărâre și asigurarea conformității“. În plus, multe amplasamente nu dispun de infrastructură și cele mai multe deșeuri sunt depozitate fără niciun fel de tratare. În consecință, Comisia a deschis o nouă procedură de constatare în noiembrie 2021.
Reciclăm mai puțin decât în 2012
În 2020 rata de reciclare a deșeurilor municipale din România a fost de doar 14%, mult sub media UE, de 48%. Țara noastră nu a reușit nici măcar să se ridice la nivelul de 15% din 2012 și de-abia l-a egalat pe cel din 2017.
Memento pentru guvernanți
Raportul de țară reamintește lista acțiunilor prioritare în domeniul deșeurilor pentru 2022:
• Închiderea și reabilitarea depozitelor de deșeuri neconforme și luarea de măsuri împotriva depozitelor ilegale;
•Asigurarea existenței unui plan național de gestionare a deșeurilor și a unui program național de prevenire a generării de deșeuri conforme (…) și a coerenței acestora cu cele 41 de planuri județene de gestionare a deșeurilor, precum și cu cel al Capitalei;
• Îmbunătățirea și extinderea colectării separate a deșeurilor, inclusiv a biodeșeurilor. Stabilirea unor standarde minime în materie de servicii pentru colectarea separată (ex.: frecvența colectării, tipurile de containere etc.) în municipalități pentru a se asigura rate sporite de captare a deșeurilor reciclabile. Utilizarea de instrumente economice cum ar fi plata în funcție de cantitatea de deșeuri generată și stabilirea de obiective de reciclare obligatorii pentru municipalități și de sancțiuni în cazul neconformării;
• Elaborarea și aplicarea unor programe destinate municipalităților prin care acestea să fie sprijinite în acțiunile de organizare a colectării separate și de îmbunătățire a reciclării;
• Îmbunătățirea funcționării sistemelor de răspundere extinsă a producătorilor (REP) în conformitate cu cerințele minime generale privind REP.
Aproape jumătate din păduri sunt în stare proastă și tăierile ilegale continuă
Peste 40% din păduri „se află într-o stare rea spre necorespunzătoare“, iar tăierile ilegale sunt infracțiuni frecvente. România are o procedură de constatare și un aviz motivat pentru că: nu s-au efectuat controale adecvate asupra operatorilor și nu s-au aplicat sancțiuni corespunzătoare, planurile de gestionare a pădurilor au fost adoptate și puse în aplicare înainte să se fi efectuat evaluările obligatorii, multe situri Natura 2000 valoroase s-au deteriorat din cauza exploatărilor forestiere și autoritățile refuză sistematic să acorde acces la planurile de gestionare a pădurilor. După aceste atenționări progresele au fost minore: s-a implementat noua versiune a sistemului de urmărire a lemnului, dar fără elemente-cheie (hărți de gestionare a pădurilor, alerte prin satelit etc.), iar Ministerul Mediului a adoptat un act legislativ privind evaluarea impactului asupra mediului al planurilor de gestionare a pădurilor, care însă a fost suspendat apoi prin hotărâre judecătorească.
Poluarea aerului, „motiv grav de îngrijorare“
„În România, calitatea aerului continuă să reprezinte un motiv grav de îngrijorare“: conform ultimelor estimări disponibile, aproximativ 21.500 decese premature sunt cauzate de particulele fine în suspensie, 3.660 de dioxidul de azot și 640 de ozon.
România este singurul stat membru care nu și-a adoptat încă programul național de control al poluării atmosferice, deși termenul limită era aprilie 2019, motiv pentru care Comisia a sesizat Curtea Europeană de Justiție. Aceeași instanță a pronunțat și o hotărâre care a confirmat depășirea valorilor-limită pentru PM10. În prezent are loc o nouă procedură de constatare, pentru deficiențele din sistemul de monitorizare a calității aerului.
La ce alte capitole stăm prost:
• Emisii industriale – România trebuie să dea socoteală Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru trei instalații industriale care funcționează neconform. O procedură de constatare este în curs pentru neîndeplinirea obligațiilor referitoare la stabilirea și aplicarea sancțiunilor din domeniu;
• Arii protejate – există două proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de desemnare a siturilor și respectiv de elaborare a planurilor de gestionare;
• Specii alogene invazive – este în curs o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor restante încă din ianuarie 2018;
• Tratarea apelor – doar 12% din apele urbane reziduale sunt tratate conform (față de 76% media UE); există un aviz motivat pentru neconformitățile din marile orașe;
• Rețeaua de apă potabilă – are cea mai mică acoperire din UE (doar 57% din populație) și cele mai mari pierderi (23%);
• Emisii – intensitatea emisiilor din economia României continuă să fie de două ori mai mare decât media UE.
