Gestionarea în siguranţă a deşeurilor medicale provenite din testarea şi tratarea celor care au contractat virusul SARS-CoV-2 şi a măştilor de protecţie pe care trebuie să le purtăm este o obligaţie ce revine în primul rând Statului, care trebuie să reglementeze această problemă căreia până acum nu i-a acordat nicio importanţă. Am vrut să vedem cum gestionează alte ţări deşeurile specifice pandemiei şi am găsit exemple de bune practici din care s-ar putea inspira autorităţile române.● Matei Dumitru
În România deşeurile provenite de la suspecţii de COVID-19, dar şi de la cei bolnavi, aflaţi în carantină sau izolare la domiciliu sunt colectate la grămadă de societăţile de salubritate care nu au de unde să ştie că acestea sunt contaminate, atâta timp cât la noi nu există un schimb de informaţii între primării şi Direcţiile de Sănătate Publică (DSP).
Unele dintre aceste deşeuri ajung la gropile de gunoi, iar altele la staţiile de sortare unde sunt manipulate de oamenii care separă reciclabilele de restul deşeurilor şi habar nu au că se expun astfel contractării virusului şi ei şi familiile lor.
În acest timp şi autorităţile şi noi cetăţenii suntem uimiţi de numărul îmbolnăvirilor şi deceselor pe care România le înregistrează zilnic. Că ţara noastră nu a gestionat niciodată aşa cum trebuie deşeurile medicale, ştim cu toţii. În alte ţări domeniul gestionării deşeurilor infecţioase este unul extrem de bine reglementat şi atent urmărit de autorităţile naţionale, conştiente de responsabilitatea pe care o au în ceea ce priveşte sănătatea populaţiei.
Pentru a avea o imagine a prăpastiei care se cască între noi şi alte popoare nu vă vom prezenta exemplele unor state superdezvoltate cum ar fi Danemarca, Norvegia, Suedia sau Germania, ci ale unor ţări din Asia. Şi vom aborda în mod deosebit nu subiectul deşeurilor spitaliceşti, ci unul care nu prezintă nici cel mai mic interes pentru autorităţile din România: cel al măştilor de protecţie folosite.
Studiu despre cadrul de gestionare a deşeurilor medicale corelate pandemiei de COVID-19 în ţările asiatice
Ţările din Asia acordă în prezent o atenţie uriaşă gestionării deşeurilor medicale, inclusiv măştilor de protecţie. Un studiu – primul de acest fel – realizat de un grup de specialişti de la departamentul de Sănătatea Mediului din Universitatea din Phayao, Thailanda, condus de Sarawut Sangkham, subliniază că autorităţile trebuie să acorde în această perioadă o atenţie sporită tuturor aspectelor legate de prevenirea şi controlul îmbolnăvirilor cu COVID-19. Standardizarea, procedurile, liniile directoare şi implementarea strictă a unor reguli de gestionare a deşeurilor medicale trebuie luate în considerare cu grijă pentru a reduce riscul răspândirii virusului în spitale, în locuinţe, la locurile de muncă şi în spaţiile publice.
Comisii speciale pentru prevenirea şi controlul infecţiilor cu SARS-CoV-2 au fost înfiinţate în majoritatea ţărilor asiatice pentru a analiza potenţialele probleme şi a decide contramăsurile necesare. Comisiile administrative şi operaţionale includ obligatoriu experţi în controlul infecţiilor nosocomiale, în boli infecţioase, boli respiratorii, în asistenţă medicală, sănătate şi siguranţa mediului, specialişti din cadrul unor organizaţii guvernamentale locale ş.a. şi au în componenţă departamente de carantină pe mai multe niveluri, precum şi departamente de logistică ce se ocupă cu gestionarea acestor deşeuri speciale. În plus, fiecare departament are personal specializat, responsabil de coordonarea şi îmbunătăţirea gestionării deşeurilor medicale şi menajere în contextul pandemiei.
Aceste instituţii au recomandat lucrătorilor din sectorul medical şi populaţiei în general să utilizeze echipamente de protecţie personală (EPP) cum ar fi măşti medicale sau chirurgicale, măşti de protecţie nemedicale (inclusiv diverse tipuri de măşti din bumbac sau alte materiale textile confecţionate acasă sau cumpărate din comerţ), scuturi faciale, şorţuri şi mănuşi. Toate devin după utilizare deşeuri infecţioase.
Deşeul infecţios este definit ca orice material despre care se suspectează că ar conţine agenţi patogeni (bacterii, viruşi, paraziţi sau ciuperci) în concentraţie sau cantitate suficientă pentru a provoca boli la gazdele sensibile. Deşeurile infecţioase includ deşeuri contaminate cu sânge, fluide corporale, ţesuturi, organe, instrumente ascuţite utilizate la tratament, obiecte folosite la diagnosticare, tampoane, dispozitive medicale şi aşa mai departe, toate dăunătoare sănătăţii. În special deşeurile infecţioase potenţial contaminate cu SARS-CoV-2 ridică o problemă majoră de mediu şi sănătate. Datele arată că gestionarea inadecvată a deşeurilor solide creşte răspândirea coronavirusului cu precădere în ţările în curs de dezvoltare care nu iau în serios acest pericol.
Utilizarea măştilor de protecţie
Studiul prezintă numărul măştilor utilizate în 49 de ţări asiatice dezvoltate şi în curs de dezvoltare, calculat pe baza datelor înregistrate de la declanşarea pandemiei şi până la 31 iulie 2020.
Per total, în Asia au fost folosite 2.228.170.832 măşti. Cele mai multe au fost utilizate în:
– China – 989.103.299;
– India (381.179.657);
– Indonezia (159.214.791);
– Bangladesh (99.155.739);
– Japonia (92.758.754);
– Pakistan (61.762.860);
– Iran (50.648.022);
– Filipine (48.967.769);
– Vietnam (46.288.632).
Pe regiuni, cele mai multe măşti au fost folosite în Asia de Est (1.110.472.794), Asia de Sud (648.945.814), Asia de Sud-Est (295.458.617), Asia de Vest (142.162.166) şi Asia Centrală (31.131.442).
Rezultatele studiului arată că în ţări precum India, Iran, Pakistan, Arabia Saudită, Turcia, Bangladesh, Qatar şi Indonezia au fost infectate în intervalul analizat peste o sută de mii de persoane.
Deşeurile medicale provenite din tratarea pacienţilor infectaţi cu SARS-CoV-2
Autorii studiului au estimat că în perioada analizată totalul deşeurilor medicale provenite de la cazuri confirmate de COVID-19 a fost în Asia de 16.659,48 tone/zi. Ţările cu cele mai numeroase astfel de deşeuri sunt India (6.491,49 tone/zi), Iran (1.191,04 tone/zi), Pakistan (1.099,30 tone/zi), Arabia Saudită (1.083,17 tone/zi), Bangladesh (927,81 tone/zi) şi Turcia (908,07 tone/zi).
Din cauza creşterii rapide a numărului de cazuri confirmate a crescut semnificativ şi cantitatea de deşeuri direct corelate. Utilizarea mănuşilor medicale, a măştilor chirurgicale şi a şorţurilor a fost recomandată personalului esenţial, cum ar fi medicii, asistenţii medicali, tehnicienii şi infirmierii, iar purtarea măştii a devenit obligatorie şi pentru cetăţeni.
Managementul măştilor de protecţie folosite
Thailanda
Administraţia Metropolitană Bangkok plasează pubele roşii etichetate „Numai pentru măşti utilizate“ în zone foarte vizibile. Aceste containere sunt separate de coşurile obişnuite de gunoi şi sunt închise pentru a preveni furtul măştilor uzate pentru refolosire sau vânzare.
În gospodării măştile folosite se păstrează în pungi cu sisteme de închidere tip Ziploc înainte de a fi preluate de vehiculele de colectare a deşeurilor, prevăzute cu coşuri separate pentru depozitarea măştilor, care le transportă în vederea eliminării la instalaţii de incinerare specializate din Nong Khaem şi On Nut, în conformitate cu normele administraţiei locale.
Deşeurile ascuţite şi neascuţite potenţial contaminate cu SARS-CoV-2 sunt separate, dezinfectate, depozitate în pungi duble şi trimise de la unităţile comunitare de asistenţă medicală către unităţile medicale districtuale o dată pe săptămână. Stocarea se face în incinte cu temperatură controlată, disponibile la nivel de district. Transportul către instalaţiile de tratare se efectuează de asemenea în autovehicule cu temperatură controlată, dezinfectate zilnic. Tratarea prin incinerare sau sterilizare cu abur se face după cel mult 48 de ore de la intrarea în incintă, iar resturile sunt transportate la depozite sanitare speciale.
China
În regiunea Wuhan măştile uzate sunt colectate în coşuri de gunoi speciale. Acolo unde aceste containere nu sunt disponibile, măştile sunt învelite în pungi de plastic înainte de eliminare pentru a preveni expunerea la aer. Măştile medicale folosite de oameni sănătoşi sunt aruncate împreună cu deşeurile menajere.
În Chongqing la intrările în centrele rezidenţiale sunt amplasate containere separate pentru colectarea măştilor folosite. În cazul în care recipientele speciale nu sunt disponibile, locuitorii dezinfectează şi pliază măştile uzate înainte de a le pune în pungi de plastic sigilate în coşurile de gunoi.
Lucrătorii de salubritate poartă măşti şi mănuşi speciale în timp ce manipulează pungile, le pun în vehiculele de colectare a deşeurilor şi dezinfectează coşurile de gunoi. Vehiculele care transportă aceste deşeuri sunt sigilate, marcate clar şi dezinfectate la intrarea şi ieşirea din fiecare comunitate. Deşeurile colectate sunt trimise direct la instalaţiile de incinerare desemnate.
Colectarea deşeurilor medicale se efectuează conform unor norme tehnice stricte pentru a evita transmiterea coronavirusului. Deşeurile sanitare din recipientele plasate în instituţiile medicale şi în zonele publice sunt ridicate la intervale prestabilite şi încărcate în vehicule special înregistrate. Lucrătorii care le manipulează poartă echipamente de protecţie, inclusiv îmbrăcăminte, măşti, mănuşi şi ochelari şi sunt dotaţi cu dezinfectanţi.
Deşeurile periculoase sunt incinerate temeinic în camere de ardere la temperaturi ridicate şi apoi lăsate timp de 60 de minute în zgura rezultată, care are o temperatură de 850°C. În caz de necesitate se recomandă instalarea temporară de incineratoare pentru gestionarea deşeurilor la nivel local.
India
În locuinţele aflate în carantină măştile folosite sunt păstrate în pungi de hârtie timp de 72 de ore înainte de depunerea la deşeuri generale. Bridele de fixare ale măştilor uzate sunt tăiate pentru a preveni refolosirea.
Greater Chennai Corporation a sfătuit oamenii din zonele sau familiile necarantinate să elimine măştile uzate după dezinfectarea cu soluţie obişnuită de înălbitor 5% sau soluţie de hipoclorit de sodiu 1%. Măştile sunt împăturite şi păstrate într-un coş închis, apoi preluate în regim de deşeuri periculoase şi duse la incinerare.
În spitale măştile purtate sunt colectate în „pungi de plastic cu cod galben“ separate (pentru colectarea deşeurilor biomedicale) şi etichetate „deşeuri COVID-19“. Suprafeţele interioare şi exterioare ale recipientelor, cărucioarelor şi pubelelor sunt dezinfectate zilnic cu soluţii pe bază de clor. Vehiculele sunt dotate cu GPS şi inscripţionate „biohazard“, iar pe containere există sisteme cu coduri de bare pentru urmărirea deşeurilor. Măştile de protecţie uzate sunt incinerate.
Singapore
Măştile şi celelalte deşeuri potenţial expuse contactului cu virusul SARS-CoV-2 sunt gestionate la fel ca deşeurile municipale obişnuite necontaminate.
Coreea de Sud
Măştile folosite în regim casnic sunt aruncate în pungi de gunoi etichetate „deşeuri pentru incinerare“ şi „deşeuri pentru depozitele de deşeuri“. Deşeurile reciclabile sunt separate pentru a fi transportate la instalaţiile de reciclare, iar măştile utilizate sunt incinerate sau duse la gropile de gunoi.
Malaysia
Cetăţenii îşi elimină igienic măştile utilizate fără să le amestece cu gunoiul menajer: le pliază cu partea potenţial contaminată spre interior, le rulează şi le pun în pungi de plastic pe care le predau separat operatorului de salubritate. În Malaysia serviciile de curăţenie sunt considerate în această perioadă esenţiale în baza unui ordin special al Guvernului.
În instituţiile medicale deşeurile contaminate cu virusul SARS-CoV-2 nu sunt separate de alte deşeuri infecţioase. Sunt depozitate în camere frigorifice de unde sunt colectate zilnic sau de trei ori pe săptămână, în funcţie de cantitate. Pentru eliminare se foloseşte incinerarea în instalaţii speciale sau în spaţii deschise dacă nu există incinerator. Doar în cazuri extreme este permisă îngroparea în depozite de deşeuri periculoase.
Taiwan
Purtarea măştilor în public este obligatorie. Dacă se reutilizează, măştile se păstrează împăturite cu partea potenţial contaminată spre interior.
Guvernul oraşului Taipei a stabilit că măştile folosite trebuie aruncate în coşuri de gunoi cu capac pentru a preveni răspândirea virusului SARS-CoV-2, conform unui ordin al Ministerului Sănătăţii şi Bunăstării.
Aruncarea măştilor la întâmplare în spaţii publice este periculoasă, deoarece viruşii ar putea persista. De aceea, administraţia taiwaneză pentru protecţia mediului a introdus amenzi de 122 dolari SUA (3.600 dolari NT) pentru eliminarea necorespunzătoare a măştii în baza Legii privind eliminarea deşeurilor. Conducerea oraşului recompensează cu sume ce reprezintă 30% din amenzile aplicate toţi cetăţenii care înregistrează şi raportează către autorităţi dovezi de nerespectare a regulilor privind măştile de protecţie.
Bangladesh
Pentru colectarea deşeurilor potenţial contaminate cu SARS-CoV-2 sunt utilizate coşuri cu coduri de culoare (roşu – deşeuri ascuţite, galben – deşeuri infecţioase/anatomo-patologice şi negru – deşeuri nepericuloase). Coşurile sunt păstrate în incinte închise de unde sunt preluate regulat de vehicule acoperite şi transportate la centrele de eliminare prin incinerare.
Indonezia
Deşeurile medicale şi măştile uzate sunt depozitate în containere inscripţionate „deşeuri infecţioase COVID-19“. Pubelele sunt dezinfectate, iar măştile sunt sterilizate înainte de a fi puse în pungi de plastic care apoi sunt sigilate şi etichetate „Pericol, nu deschideţi“. Înainte de colectare pungile sunt dezinfectate, iar transportul se face conform unei programări prealabile la serviciul de salubritate, de regulă săptămânal.
Japonia
Deşeurile sunt separate şi depozitate pe categorii – deşeuri infecţioase, neinfecţioase, generale şi obiecte ascuţite – în recipiente adecvate, rezistente şi uşor de utilizat, care sunt sigilate şi inscripţionate înainte de transport. Depozitarea deşeurilor infecţioase se face numai pe perioade scurte, în încăperi unde au acces doar persoanele autorizate. Eliminarea se face prin incinerare, topire, sterilizare cu abur, sterilizare uscată, dezinfectare, urmate de mărunţire şi în final transportarea la depozitele de deşeuri sanitare.
România
În România nu există nici o singură reglementare referitoare la măştile de protecţie folosite. Există doar câteva apeluri ale unor societăţi de salubrizare prin care populaţia este rugată să nu amestece măştile utilizate cu deşeurile reciclabile. De fapt, la noi toată problema gestionării deşeurilor în perioada pandemiei a fost „rezolvată“ prin emiterea în data de 9 aprilie 2020 de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a unor „Indicaţii privind gestionarea deşeurilor municipale în condiţiile transmiterii virusului SARS-CoV-2“. Potrivit indicaţiilor, pentru colectarea deşeurilor din locuinţele în care există persoane suspectate sau confirmate pozitiv se vor folosi doi saci de plastic introduşi unul în celălalt, deşeurile nu vor fi separate, sacii nu vor fi zdrobiţi şi înainte de a fi predaţi operatorului de salubritate vor fi păstraţi în locuri unde nu au acces animalele de companie.●
