14.2 C
Bucharest
Tuesday, September 21, 2021

SĂRACII LUMII, VICTIMELE NEVINOVATE ALE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

Photo: WFP/Tsiory Andriantsoarana

Câteva fragmente dintr-un amplu raport realizat de Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice, publicate de AFP şi preluate de aproape toată mass-media mondială prezic un viitor sumbru, în care seceta, foametea şi dispariţia speciilor vor fi realităţi cu care omenirea va trebui să se obişnuiască. Afirmaţiile IPCC pot părea exagerate, însă viitorul sumbru despre care vorbesc cercetătorii este deja prezentul îngrozitor trăit de milioane de oameni care se confruntă cu efectele încălzirii globale, cu seceta, cu lipsa apei şi cu foamea extremă.● Matei Dumitru
Foto: WFP/Tsiory Andriantsoarana

În timp ce o mare parte din cetăţenii ţărilor dezvoltate este preocupată de pandemie şi de restrângere a libertăţilor individuale, o altă parte – cea a populaţiei din ţările sărace – se confruntă deja cu efectele îngrozitoare ale schimbărilor climatice.

În sudul Madagascarului oamenii mor de foame, nu din cauza vreunui război, ci numai ca urmare a unei secete devastatoare generată de schimbarea climei. Este cea mai gravă secetă din ultimele patru decenii, care urmează altor şase ani în care nivelul precipitaţiilor a scăzut din ce în ce mai mult, un efect în cascadă al schimbărilor climatice care a adus populaţia insulei africane în pragul dispariţiei. Acum 1,14 milioane de malgaşi trăiesc la limita supravieţuirii şi 14.000 dintre ei sunt deja în pragul morţii.

Gravitatea situaţiei a forţat mii de oameni, în special bărbaţi, să îşi abandoneze familiile şi să plece în căutarea hranei şi apei, în condiţiile în care localităţile se află la distanţe mari, infrastructura este aproape inexistentă, iar căldura greu de suportat.

Cei rămaşi sunt nevoiţi să recurgă la măsuri disperate pentru a supravieţui: de luni de zile se hrănesc numai cu fructe de cactus, frunze uscate şi lăcuste. Starea acestor oameni este atât de gravă, iar ei sunt atât de numeroşi încât puţinele organizaţiile umanitare prezente în zonă nu pot face faţă nevoii lor de alimente şi apă. Mulţi dintre ei merg pe jos zeci de kilometri pentru a primi câte o mică raţie de mâncare. Imaginile sunt de coşmar.

Foto: WFP/Tsiory Andriantsoarana

Sute de oameni, cei mai mulţi copii şi femei, se sting din viaţă sub ochii voluntarilor care nu îi mai pot ajuta fiindcă puţinele ajutoare ajung prea târziu. În încercarea disperată de a-şi salva copiii, părinţii nu mănâncă mai nimic, păstrând pentru cei mici puţinele lăcuste şi fructe de cactus găsite.

Nivelul global de malnutriţie acută (GAM) la copiii cu vârsta de sub cinci ani s-a dublat în ultimele patru luni şi a ajuns la 16,5%, iar în districtul Ambovombe, unul din cele mai afectate, ratele de malnutriţie depăşesc 27%.

„Au fost patru ani consecutiv de secetă care au aruncat comunităţile în foamete, iar acum familii întregi suferă şi mor deja din cauza foamei, iar acest lucru nu se datorează războiului sau conflictelor, ci numai schimbărilor climatice. Şi toată această nenorocire se întâmplă într-o zonă care nu a contribuit cu nimic la încălzirea globală, iar oamenii aceştia sunt cei care plătesc acum cu viaţa lor preţul schimbărilor climatice“, a declarat David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial al Naţiunilor Unite (World Food Programe,WFP) la un centru de nutriţie din regiune.

Un alt oficial, directorul principal de operaţiuni al WFP, Amer Daoudi, a fost şi el îngrozit de situaţia din această parte a lumii. „Scara catastrofei depăşeşte orice imaginaţie. Dacă nu inversăm această criză, dacă nu primim alimente pentru oamenii din sudul Madagascarului, familii întregi vor muri de foame. Am asistat la scene sfâşietoare, cu copii grav subnutriţi care au murit sub ochii noştri şi ai familiilor înfometate“, a spus oficialul ONU.

Scăderea nivelului precipitaţiilor din ultimii ani din Madagascar a făcut ca recoltele agricole să fie din ce în ce mai slabe, efectivele de animale din ce în ce mai reduse şi a dus la dispariţia alimentelor de bază.

Foto: WFP/Tsiory Andriantsoarana

Şi nu doar această insulă africană se confruntă cu efectele grave ale schimbărilor climatice. Roiuri uriaşe de lăcuste apărute după perioade de călduri extreme au distrus recent recoltele – şi aşa reduse de secetă – din Kenya, Etiopia şi Somalia, punând în pericol supravieţuirea altor milioane de oameni.

Pentru toţi aceştia fiecare zi este o luptă continuă pentru supravieţuire, o luptă de adaptare la un mediu în care au trăit liniştiţi generaţie după generaţie şi care acum le-a devenit cel mai neîndurător duşman.

Pentru ei viitorul sumbru al omenirii prevăzut de cercetători este prezentul îngrozitor în care îşi trăiesc ultimele zile de viaţă.

Un raport confidenţial

Oamenii de ştiinţă se întreabă dacă şi în cât timp situaţia din Madagascar s-ar putea extinde la nivel global. Un raport de peste 4.000 de pagini realizat de Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (Intergovernmental Panel on Climate Change, IPCC) este atât de şocant încât autorii nu pot publica decât o parte din el înainte de cea de-a 26-a Conferinţă a părţilor ONU privind schimbările climatice (COP26) care va avea loc în perioada 31 octombrie – 12 noiembrie 2021 la Glasgow, Marea Britanie. Deocamdată în presă „s-au scurs“ doar mici pasaje din document.

În esenţă, raportul semnalează că încălzirea globală va declanşa schimbări ireversibile, aşa-numitele „puncte de basculare“, care vor duce la schimbarea definitivă a climei la nivel global şi la un dezastru pe scară largă ce va remodela fundamental viaţa pe Pământ. „Va avea loc o schimbare drastică şi de neoprit a climei ce va cauza o evoluţie spre noi specii şi noi ecosisteme. Viaţa pe Pământ se va putea reface după aceste schimbări climatice majore, dar omenirea nu va supravieţui“, se spune în raport.

Foto: WFP/Tsiory Andriantsoarana

Acele „puncte de basculare“ se ating când temperaturile ajung la un nivel extrem, iar impactul lor provoacă o serie de evenimente în cascadă, ale căror repercusiuni sunt enorme. Exemplul pe care îl dau autorii raportului este topirea permafrostului arctic cauzată de creşterea temperaturilor, topire ce duce la eliberarea de metan, un gaz cu puternic efect de seră, care la rândul lui accelerează încălzirea globală. Un alt exemplu este topirea calotei polare, care odată ce s-a declanşat este imposibil de inversat chiar dacă omenirea îşi va reduce spre zero emisiile de gaze cu efect de seră.

Consecinţa va fi creşterea catastrofală a nivelului mărilor şi oceanelor, ceea ce va duce în scurt timp la dispariţia pădurii tropicale amazoniene – unul dintre plămânii planetei – care se va transforma în savană chiar dacă creşterile temperaturii vor fi relativ mici.

Simon Lewis, profesor de „ştiinţa globală a schimbării“ la University College London, a declarat pentru The Guardian: „nimic din raportul IPCC nu ar trebui să fie o surpriză, întrucât toate informaţiile provin din literatura ştiinţifică. Însă mesajul dur al IPCC este că valurile de căldură, incendiile, inundaţiile şi valurile de secetă din ce în ce mai severe au un impact grav pentru multe ţări“. Momentul exact al atingerii „punctelor de basculare“ şi legăturile dintre ele nu sunt pe deplin înţelese de oamenii de ştiinţă, astfel încât acestea au fost subevaluate în rapoartele anterioare ale IPCC.

„Ce este mai rău urmează să vină“

Ce este mai rău urmează să vină, cu implicaţii mult mai mari asupra vieţii copiilor şi nepoţilor noştri decât asupra noastră, avertizează raportul. Clima s-a schimbat deja. Creşterea temperaturilor medii faţă de cele de la mijlocul secolului al XIX-lea este de 1,1°C, iar efectele sunt deja grave şi vor fi din ce în ce mai dramatice chiar dacă emisiile de CO2 vor fi reduse.

Foto: WFP/Tsiory Andriantsoarana

Pentru unele specii de animale şi plante, poate fi chiar prea târziu fiindcă chiar şi la o creştere a temperaturii cu 1,5°C condiţiile de viaţă se vor schimba dincolo de capacitatea anumitor organisme de a se adapta, subliniază raportul, dând ca exemplu recifele de corali de care depinde viaţa a jumătate de miliard de persoane.

Printre animalele în pericol se numără speciile din Arctica, un teritoriu care se încălzeşte de trei ori mai rapid decât media globală. Aici oamenii trăiesc în strânsă legătură cu calota glaciară şi îşi vor pierde modul de viaţă ancestral.

În toate sistemele de producţie a alimentelor, în agricultură, creşterea animalelor şi acvacultură, pierderile bruşte se intensifică de la un an la altul, iar pericolele climatice sunt principalul factor determinant. Nivelurile actuale de adaptare vor fi insuficiente pentru a face faţă riscurilor climatice viitoare, se mai spune în raport.

Dacă creşterea temperaturii medii va fi de 2°C, atunci alte 80 milioane de persoane vor suferi de foame până în 2050 şi 130 milioane ar putea ajunge la sărăcie extremă în următorii 10 ani.

Până în 2050 sute de milioane de persoane care trăiesc în oraşele de coastă vor fi ameninţate de inundaţii frecvente cauzate de creşterea nivelului mării, care vor duce la migraţii semnificative. În oraşe, la o creştere a temperaturilor cu 1,5°C, peste 350 milioane de oameni se vor confrunta cu lipsa apei potabile, iar dacă creşterea va fi de 2°C vor fi afectate 400 milioane de persoane. Dar episoade de căldură extremă vor fi resimţite chiar şi la o creştere de numai 0,5°C şi vor afecta peste 420 milioane de persoane.

David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial al Naţiunilor Unite (World Food Programe,WFP)
© Shelley Thakral/WFP

Un mare pericol vor fi efectele în cascadă ale schimbărilor climatice. În estul Braziliei, în Asia de Sud-Est, în China centrală şi în aproape toate regiunile de coastă ale lumii se pot produce simultan caniculă, secetă, cicloane, inundaţii şi boli transmise de ţânţari care toate vor fi amplificate de activităţile umane.

Cercetătorii sunt foarte îngrijoraţi şi de „punctele de vârf“, elemente-cheie a căror modificare substanţială ar putea duce sistemul climatic la o schimbare rapidă, violentă şi iremediabilă. Un exemplu de „punct de vârf“ este o creştere a temperaturii cu 2°C, care va duce la topirea calotelor glaciare din Groenlanda şi din vestul Antarcticii, calote ce conţin suficientă apă pentru a determina creşterea nivelului oceanelor cu mai mult de 13 metri, ce va produce o catastrofă globală greu de imaginat.

În pofida concluziilor alarmante, raportul IPCC oferă şi o rază de speranţă. Omenirea se poate încă orienta către un viitor mai bun, luând măsuri ferme în prezent pentru a încetini schimbările galopante din a doua jumătate a secolului. „Avem nevoie de o transformare radicală a proceselor şi comportamentelor la toate nivelurile: indivizi, comunităţi, companii, instituţii şi guverne. Aşadar trebuie să ne redefinim modul de viaţă şi consumul“, concluzionează experţii IPCC.

Scade şi calitatea alimentelor

Dar nu numai seceta, alunecările de teren, inundaţiile, apariţia dăunătorilor şi alte efecte ale încălzirii globale afectează producţia agricolă, ci şi nivelul de CO2 din atmosferă. Potrivit doctorului Lawrence Haddad, directorul executiv al Alianţei Globale pentru Nutriţie Îmbunătăţită (GAIN) „schimbările climatice modifică şi calitatea nutriţională a alimentelor disponibile, nu doar cantitatea lor. Temperaturile în creştere sunt responsabile de scăderea diversităţii alimentelor consumate, iar acest lucru afectează în primul rând copiii. Există dovezi care confirmă că nivelurile ridicate de CO2 din atmosferă reduc conţinutul de nutrienţi din culturile-cheie şi deşi este posibil ca unor oameni să nu le fie foame, în sensul că au stomacul plin, dacă nu primesc substanţele nutritive potrivite, sistemul lor imunitar va fi tot mai slab“.

Aproximativ 11% din populaţia lumii, 821 milioane de oameni din 55 de ţări suferă de foame. Subnutriţia a crescut începând din anul 2014 din cauza schimbărilor climatice şi este mai răspândită în Africa subsahariană (23,2% din populaţie), Caraibe (16,5%) şi Asia de Sud (14,8%). Se preconizează că în viitorul apropiat schimbările climatice vor creşte preţurile produselor agricole şi până în 2050 alte 77 milioane de oameni vor suferi de foame.

Schimbările climatice sunt o realitate ce nu mai poate fi negată, cu efecte din ce în ce mai evidente. Tornadele din Europa, ploile torenţiale din România şi temperaturile extreme din Grecia sunt doar câteva exemple din apropierea noastră care confirmă concluziile Raportului privind schimbările climatice realizat de Intergovernmental Panel on Climate Change. Raportul IPCC este sumbru, extrem de sensibil şi dificil de transmis integral publicului larg. De aceea va fi publicat oficial abia în februarie 2022 şi numai dacă va primi aprobarea prin consens a reprezentanţilor celor 195 state membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite.●

Foto: WFP/Tsiory Andriantsoarana

Publicitate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Publicitate

Cele mai recente articole

Publicitate

Alte articole

Mai multe articole

Folosim cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență online. Prin acord, acceptați utilizarea cookie-urilor în conformitate cu politica noastră privind cookie-urile.

Privacy Settings saved!
Setările de confidențialitate

Când vizitați orice site web, acesta poate stoca sau prelua informații pe browserul dvs., mai ales sub formă de cookie-uri. Controlează-ți aici serviciile personale de cookie-uri.

Aceste cookie-uri ne permit să numărăm vizitele și sursele de trafic, astfel încât să putem măsura și îmbunătăți performanțele site-ului nostru.

  • _ga
  • _gat
  • _gid

Decline all Services
Accept all Services